0:00:06.876,0:00:12.132
În februarie 1942,[br]fermierul mexican Dionisio Pulido

0:00:12.132,0:00:15.962
a crezut că a auzit un tunet[br]venind dinspre lanul său de porumb.

0:00:15.962,0:00:19.740
Cu toate acestea,[br]sunetul nu venea din cer.

0:00:19.740,0:00:25.440
Sursa era o crăpătură mare, fumegândă[br]care emitea gaz și ejecta roci.

0:00:25.440,0:00:29.560
Această fisură avea să fie cunoscută[br]sub numele de vulcanul Paricutin,

0:00:29.560,0:00:36.706
iar în următorii 9 ani, lava și cenușa sa[br]aveau să acopere peste 200 km pătrați.

0:00:36.706,0:00:39.056
Dar de unde a apărut acest nou vulcan,

0:00:39.056,0:00:43.160
și ce a declanșat[br]erupția sa imprevizibilă?

0:00:43.160,0:00:46.690
Povestea oricărui vulcan[br]începe cu magma.

0:00:46.690,0:00:50.820
Adesea, această rocă topită se formează[br]în zone în care apa oceanului

0:00:50.820,0:00:56.094
reușește să alunece în mantaua Pământului[br]și reduce punctul de topire al stratului.

0:00:56.094,0:01:00.114
Magma rezultată rămâne de obicei[br]sub suprafața Pământului

0:01:00.114,0:01:04.226
datorită echilibrului delicat[br]a trei factori geologici.

0:01:04.226,0:01:06.859
Primul este presiunea litostatică.

0:01:06.859,0:01:11.780
Aceasta e greutatea scoarței Pământului[br]care împinge în jos magma de dedesubt.

0:01:11.780,0:01:16.570
Magma ripostează cu al doilea factor,[br]presiunea magmastatică.

0:01:16.570,0:01:20.500
Bătălia dintre aceste forțe[br]presează cel de-al treilea factor:

0:01:20.500,0:01:23.696
forța de rezistență a scoarței Pământului.

0:01:23.696,0:01:26.846
De obicei, roca este destul de puternică[br]și destul de grea

0:01:26.846,0:01:28.916
încât să țină magma la locul ei.

0:01:28.916,0:01:34.701
Dar când echilibrul dispare,[br]consecințele pot fi explozive.

0:01:34.701,0:01:37.421
Una dintre cele mai cunoscute cauze[br]ale unei erupții

0:01:37.421,0:01:40.320
este o creștere în presiunea magmastatică.

0:01:40.320,0:01:43.590
Magma conține diverse elemente și compuși,

0:01:43.590,0:01:46.740
multe dintre ele fiind dizolvate[br]în roca topită.

0:01:46.740,0:01:53.067
La concentrații destul de mari, compușii[br]precum apa sau sulful nu se mai dizolvă

0:01:53.067,0:01:56.887
și formează în schimb[br]bule gazoase de înaltă presiune.

0:01:56.887,0:01:59.122
Când aceste bule ating suprafața,

0:01:59.122,0:02:02.320
pot izbucni cu forța unui foc de armă.

0:02:02.320,0:02:05.950
Iar când milioane de bule[br]explodează simultan,

0:02:05.950,0:02:10.200
energia poate trimite nori de cenușă[br]în stratosferă.

0:02:10.200,0:02:15.495
Dar înainte de a se sparge, acționează[br]ca niște bule de C02 într-un sifon agitat.

0:02:15.495,0:02:18.355
Prezența lor scade densitatea magmei

0:02:18.355,0:02:23.098
și crește forța ascensională[br]ce împinge în sus prin scoarță.

0:02:23.098,0:02:28.191
Mulți geologi cred că acest proces[br]s-a aflat în spatele erupției Paricutin

0:02:28.191,0:02:30.011
din Mexic.

0:02:30.011,0:02:33.518
Sunt două cauze naturale cunoscute[br]pentru aceste bule plutitoare.

0:02:33.518,0:02:36.688
Uneori, magma nouă din subteranul adânc

0:02:36.688,0:02:40.658
aduce compuși gazoși suplimentari[br]în amestec.

0:02:40.658,0:02:44.806
Dar bulele pot apărea și când magma[br]începe să se răcească.

0:02:44.806,0:02:50.149
În starea sa topită, magma e un amestec[br]de gaze dizolvate și minerale topite.

0:02:50.149,0:02:55.611
Pe măsură ce roca topită se întărește,[br]câteva dintre minerale devin cristale.

0:02:55.621,0:02:59.621
Acest proces nu încorporează[br]multe dintre gazele dizolvate,

0:02:59.621,0:03:02.912
rezultând într-o concentrație[br]mai mare a compușilor

0:03:02.912,0:03:06.362
care formează bulele explozive.

0:03:06.362,0:03:10.332
Nu toate erupțiile apar din cauza[br]creșterii presiunii magmastatice.

0:03:10.332,0:03:15.062
Uneori greutatea rocii de deasupra[br]poate deveni periculos de scăzută.

0:03:15.062,0:03:20.231
Alunecările de teren pot elimina cantități[br]mari de rocă din vârful camerei magmatice,

0:03:20.231,0:03:25.201
scăzând presiunea litostatică[br]și declanșând imediat o erupție.

0:03:25.201,0:03:27.921
Acest proces este cunoscut[br]sub numele de „descărcare”

0:03:27.921,0:03:30.822
și a fost responsabil[br]pentru numeroase erupții,

0:03:30.822,0:03:35.544
inclusiv explozia neașteptată[br]din Muntele Sf. Elena din 1980.

0:03:35.544,0:03:39.114
Dar descărcarea se poate întâmpla[br]și pe perioade mai lungi de timp

0:03:39.114,0:03:41.762
din cauza eroziunii[br]sau topirii ghețarilor.

0:03:41.762,0:03:45.232
De fapt, mulți geologi[br]sunt îngrijorați că topirea glaciară

0:03:45.232,0:03:49.722
cauzată de schimbările climatice[br]ar putea crește activitatea vulcanică.

0:03:49.722,0:03:54.295
Așadar, erupțiile pot apărea când stratul[br]de rocă nu mai e suficient de puternic

0:03:54.295,0:03:56.735
pentru a reține magma de dedesubt.

0:03:56.735,0:03:59.942
Gazele acide și căldura[br]care scapă din magmă

0:03:59.942,0:04:04.568
pot coroda roca printr-un proces[br]numit alterare hidrotermică,

0:04:04.568,0:04:08.448
transformând treptat piatra dură[br]în pământ moale.

0:04:08.448,0:04:12.088
Stratul de rocă ar putea fi[br]slăbit și prin activitatea tectonică.

0:04:12.088,0:04:16.777
Cutremurele pot crea fisuri,[br]permițând magmei să iasă la suprafață,

0:04:16.777,0:04:19.789
și scoarța Pământului poate fi subțiată

0:04:19.789,0:04:23.267
întrucât plăcile tectonice[br]se îndepărtează unele de celelalte.

0:04:23.267,0:04:26.217
Din nefericire, cunoscând[br]cauzele erupțiilor

0:04:26.217,0:04:28.617
nu le face ușor de prezis.

0:04:28.617,0:04:31.837
Deși cercetătorii pot determina[br]cu aproximație puterea și greutatea

0:04:31.837,0:04:33.227
scoarței terestre,

0:04:33.227,0:04:37.007
adâncimea și căldura camerelor magmatice[br]face ca măsurarea schimbărilor

0:04:37.007,0:04:40.387
în presiunea magmastatică[br]să fie foarte dificilă.

0:04:40.387,0:04:44.297
Dar vulcanologii explorează[br]constant noi tehnologii

0:04:44.297,0:04:46.844
pentru a cuceri acest teren stâncos.

0:04:46.844,0:04:49.749
Progresele în imagistica termică[br]le-a permis cercetătorilor

0:04:49.749,0:04:52.409
să detecteze puncte fierbinți[br]din subteran.

0:04:52.409,0:04:55.839
Spectrometrele pot analiza[br]gazele eliberate de magmă.

0:04:55.839,0:05:02.103
Iar laserele pot urmări impactul exact[br]al magmei asupra formei vulcanilor.

0:05:02.103,0:05:05.185
Să sperăm că aceste unelte[br]ne vor ajuta să înțelegem mai bine

0:05:05.185,0:05:08.801
aceste orificii volatile[br]și erupțiile lor explozive.