1
00:00:06,876 --> 00:00:12,132
În februarie 1942,
fermierul mexican Dionisio Pulido

2
00:00:12,132 --> 00:00:15,962
a crezut că a auzit un tunet
venind dinspre lanul său de porumb.

3
00:00:15,962 --> 00:00:19,740
Cu toate acestea,
sunetul nu venea din cer.

4
00:00:19,740 --> 00:00:25,440
Sursa era o crăpătură mare, fumegândă
care emitea gaz și ejecta roci.

5
00:00:25,440 --> 00:00:29,560
Această fisură avea să fie cunoscută
sub numele de vulcanul Paricutin,

6
00:00:29,560 --> 00:00:36,706
iar în următorii 9 ani, lava și cenușa sa
aveau să acopere peste 200 km pătrați.

7
00:00:36,706 --> 00:00:39,056
Dar de unde a apărut acest nou vulcan,

8
00:00:39,056 --> 00:00:43,160
și ce a declanșat
erupția sa imprevizibilă?

9
00:00:43,160 --> 00:00:46,690
Povestea oricărui vulcan
începe cu magma.

10
00:00:46,690 --> 00:00:50,820
Adesea, această rocă topită se formează
în zone în care apa oceanului

11
00:00:50,820 --> 00:00:56,094
reușește să alunece în mantaua Pământului
și reduce punctul de topire al stratului.

12
00:00:56,094 --> 00:01:00,114
Magma rezultată rămâne de obicei
sub suprafața Pământului

13
00:01:00,114 --> 00:01:04,226
datorită echilibrului delicat
a trei factori geologici.

14
00:01:04,226 --> 00:01:06,859
Primul este presiunea litostatică.

15
00:01:06,859 --> 00:01:11,780
Aceasta e greutatea scoarței Pământului
care împinge în jos magma de dedesubt.

16
00:01:11,780 --> 00:01:16,570
Magma ripostează cu al doilea factor,
presiunea magmastatică.

17
00:01:16,570 --> 00:01:20,500
Bătălia dintre aceste forțe
presează cel de-al treilea factor:

18
00:01:20,500 --> 00:01:23,696
forța de rezistență a scoarței Pământului.

19
00:01:23,696 --> 00:01:26,846
De obicei, roca este destul de puternică
și destul de grea

20
00:01:26,846 --> 00:01:28,916
încât să țină magma la locul ei.

21
00:01:28,916 --> 00:01:34,701
Dar când echilibrul dispare,
consecințele pot fi explozive.

22
00:01:34,701 --> 00:01:37,421
Una dintre cele mai cunoscute cauze
ale unei erupții

23
00:01:37,421 --> 00:01:40,320
este o creștere în presiunea magmastatică.

24
00:01:40,320 --> 00:01:43,590
Magma conține diverse elemente și compuși,

25
00:01:43,590 --> 00:01:46,740
multe dintre ele fiind dizolvate
în roca topită.

26
00:01:46,740 --> 00:01:53,067
La concentrații destul de mari, compușii
precum apa sau sulful nu se mai dizolvă

27
00:01:53,067 --> 00:01:56,887
și formează în schimb
bule gazoase de înaltă presiune.

28
00:01:56,887 --> 00:01:59,122
Când aceste bule ating suprafața,

29
00:01:59,122 --> 00:02:02,320
pot izbucni cu forța unui foc de armă.

30
00:02:02,320 --> 00:02:05,950
Iar când milioane de bule
explodează simultan,

31
00:02:05,950 --> 00:02:10,200
energia poate trimite nori de cenușă
în stratosferă.

32
00:02:10,200 --> 00:02:15,495
Dar înainte de a se sparge, acționează
ca niște bule de C02 într-un sifon agitat.

33
00:02:15,495 --> 00:02:18,355
Prezența lor scade densitatea magmei

34
00:02:18,355 --> 00:02:23,098
și crește forța ascensională
ce împinge în sus prin scoarță.

35
00:02:23,098 --> 00:02:28,191
Mulți geologi cred că acest proces
s-a aflat în spatele erupției Paricutin

36
00:02:28,191 --> 00:02:30,011
din Mexic.

37
00:02:30,011 --> 00:02:33,518
Sunt două cauze naturale cunoscute
pentru aceste bule plutitoare.

38
00:02:33,518 --> 00:02:36,688
Uneori, magma nouă din subteranul adânc

39
00:02:36,688 --> 00:02:40,658
aduce compuși gazoși suplimentari
în amestec.

40
00:02:40,658 --> 00:02:44,806
Dar bulele pot apărea și când magma
începe să se răcească.

41
00:02:44,806 --> 00:02:50,149
În starea sa topită, magma e un amestec
de gaze dizolvate și minerale topite.

42
00:02:50,149 --> 00:02:55,611
Pe măsură ce roca topită se întărește,
câteva dintre minerale devin cristale.

43
00:02:55,621 --> 00:02:59,621
Acest proces nu încorporează
multe dintre gazele dizolvate,

44
00:02:59,621 --> 00:03:02,912
rezultând într-o concentrație
mai mare a compușilor

45
00:03:02,912 --> 00:03:06,362
care formează bulele explozive.

46
00:03:06,362 --> 00:03:10,332
Nu toate erupțiile apar din cauza
creșterii presiunii magmastatice.

47
00:03:10,332 --> 00:03:15,062
Uneori greutatea rocii de deasupra
poate deveni periculos de scăzută.

48
00:03:15,062 --> 00:03:20,231
Alunecările de teren pot elimina cantități
mari de rocă din vârful camerei magmatice,

49
00:03:20,231 --> 00:03:25,201
scăzând presiunea litostatică
și declanșând imediat o erupție.

50
00:03:25,201 --> 00:03:27,921
Acest proces este cunoscut
sub numele de „descărcare”

51
00:03:27,921 --> 00:03:30,822
și a fost responsabil
pentru numeroase erupții,

52
00:03:30,822 --> 00:03:35,544
inclusiv explozia neașteptată
din Muntele Sf. Elena din 1980.

53
00:03:35,544 --> 00:03:39,114
Dar descărcarea se poate întâmpla
și pe perioade mai lungi de timp

54
00:03:39,114 --> 00:03:41,762
din cauza eroziunii
sau topirii ghețarilor.

55
00:03:41,762 --> 00:03:45,232
De fapt, mulți geologi
sunt îngrijorați că topirea glaciară

56
00:03:45,232 --> 00:03:49,722
cauzată de schimbările climatice
ar putea crește activitatea vulcanică.

57
00:03:49,722 --> 00:03:54,295
Așadar, erupțiile pot apărea când stratul
de rocă nu mai e suficient de puternic

58
00:03:54,295 --> 00:03:56,735
pentru a reține magma de dedesubt.

59
00:03:56,735 --> 00:03:59,942
Gazele acide și căldura
care scapă din magmă

60
00:03:59,942 --> 00:04:04,568
pot coroda roca printr-un proces
numit alterare hidrotermică,

61
00:04:04,568 --> 00:04:08,448
transformând treptat piatra dură
în pământ moale.

62
00:04:08,448 --> 00:04:12,088
Stratul de rocă ar putea fi
slăbit și prin activitatea tectonică.

63
00:04:12,088 --> 00:04:16,777
Cutremurele pot crea fisuri,
permițând magmei să iasă la suprafață,

64
00:04:16,777 --> 00:04:19,789
și scoarța Pământului poate fi subțiată

65
00:04:19,789 --> 00:04:23,267
întrucât plăcile tectonice
se îndepărtează unele de celelalte.

66
00:04:23,267 --> 00:04:26,217
Din nefericire, cunoscând
cauzele erupțiilor

67
00:04:26,217 --> 00:04:28,617
nu le face ușor de prezis.

68
00:04:28,617 --> 00:04:31,837
Deși cercetătorii pot determina
cu aproximație puterea și greutatea

69
00:04:31,837 --> 00:04:33,227
scoarței terestre,

70
00:04:33,227 --> 00:04:37,007
adâncimea și căldura camerelor magmatice
face ca măsurarea schimbărilor

71
00:04:37,007 --> 00:04:40,387
în presiunea magmastatică
să fie foarte dificilă.

72
00:04:40,387 --> 00:04:44,297
Dar vulcanologii explorează
constant noi tehnologii

73
00:04:44,297 --> 00:04:46,844
pentru a cuceri acest teren stâncos.

74
00:04:46,844 --> 00:04:49,749
Progresele în imagistica termică
le-a permis cercetătorilor

75
00:04:49,749 --> 00:04:52,409
să detecteze puncte fierbinți
din subteran.

76
00:04:52,409 --> 00:04:55,839
Spectrometrele pot analiza
gazele eliberate de magmă.

77
00:04:55,839 --> 00:05:02,103
Iar laserele pot urmări impactul exact
al magmei asupra formei vulcanilor.

78
00:05:02,103 --> 00:05:05,185
Să sperăm că aceste unelte
ne vor ajuta să înțelegem mai bine

79
00:05:05,185 --> 00:05:08,801
aceste orificii volatile
și erupțiile lor explozive.