WEBVTT

00:00:06.876 --> 00:00:12.132
În februarie 1942,
fermierul mexican Dionisio Pulido

00:00:12.132 --> 00:00:15.962
a crezut că a auzit un tunet
venind dinspre lanul său de porumb.

00:00:15.962 --> 00:00:19.740
Cu toate acestea,
sunetul nu venea din cer.

00:00:19.740 --> 00:00:25.440
Sursa era o crăpătură mare, fumegândă
care emitea gaz și ejecta roci.

00:00:25.440 --> 00:00:29.560
Această fisură avea să fie cunoscută
sub numele de vulcanul Paricutin,

00:00:29.560 --> 00:00:36.706
iar în următorii 9 ani, lava și cenușa sa
aveau să acopere peste 200 km pătrați.

00:00:36.706 --> 00:00:39.056
Dar de unde a apărut acest nou vulcan,

00:00:39.056 --> 00:00:43.160
și ce a declanșat
erupția sa imprevizibilă?

NOTE Paragraph

00:00:43.160 --> 00:00:46.690
Povestea oricărui vulcan
începe cu magma.

00:00:46.690 --> 00:00:50.820
Adesea, această rocă topită se formează
în zone în care apa oceanului

00:00:50.820 --> 00:00:56.094
reușește să alunece în mantaua Pământului
și reduce punctul de topire al stratului.

00:00:56.094 --> 00:01:00.114
Magma rezultată rămâne de obicei
sub suprafața Pământului

00:01:00.114 --> 00:01:04.226
datorită echilibrului delicat
a trei factori geologici.

00:01:04.226 --> 00:01:06.859
Primul este presiunea litostatică.

00:01:06.859 --> 00:01:11.780
Aceasta e greutatea scoarței Pământului
care împinge în jos magma de dedesubt.

00:01:11.780 --> 00:01:16.570
Magma ripostează cu al doilea factor,
presiunea magmastatică.

00:01:16.570 --> 00:01:20.500
Bătălia dintre aceste forțe
presează cel de-al treilea factor:

00:01:20.500 --> 00:01:23.696
forța de rezistență a scoarței Pământului.

00:01:23.696 --> 00:01:26.846
De obicei, roca este destul de puternică
și destul de grea

00:01:26.846 --> 00:01:28.916
încât să țină magma la locul ei.

00:01:28.916 --> 00:01:34.701
Dar când echilibrul dispare,
consecințele pot fi explozive.

NOTE Paragraph

00:01:34.701 --> 00:01:37.421
Una dintre cele mai cunoscute cauze
ale unei erupții

00:01:37.421 --> 00:01:40.320
este o creștere în presiunea magmastatică.

00:01:40.320 --> 00:01:43.590
Magma conține diverse elemente și compuși,

00:01:43.590 --> 00:01:46.740
multe dintre ele fiind dizolvate
în roca topită.

00:01:46.740 --> 00:01:53.067
La concentrații destul de mari, compușii
precum apa sau sulful nu se mai dizolvă

00:01:53.067 --> 00:01:56.887
și formează în schimb
bule gazoase de înaltă presiune.

00:01:56.887 --> 00:01:59.122
Când aceste bule ating suprafața,

00:01:59.122 --> 00:02:02.320
pot izbucni cu forța unui foc de armă.

00:02:02.320 --> 00:02:05.950
Iar când milioane de bule
explodează simultan,

00:02:05.950 --> 00:02:10.200
energia poate trimite nori de cenușă
în stratosferă.

00:02:10.200 --> 00:02:15.495
Dar înainte de a se sparge, acționează
ca niște bule de C02 într-un sifon agitat.

00:02:15.495 --> 00:02:18.355
Prezența lor scade densitatea magmei

00:02:18.355 --> 00:02:23.098
și crește forța ascensională
ce împinge în sus prin scoarță.

00:02:23.098 --> 00:02:28.191
Mulți geologi cred că acest proces
s-a aflat în spatele erupției Paricutin

00:02:28.191 --> 00:02:30.011
din Mexic.

NOTE Paragraph

00:02:30.011 --> 00:02:33.518
Sunt două cauze naturale cunoscute
pentru aceste bule plutitoare.

00:02:33.518 --> 00:02:36.688
Uneori, magma nouă din subteranul adânc

00:02:36.688 --> 00:02:40.658
aduce compuși gazoși suplimentari
în amestec.

00:02:40.658 --> 00:02:44.806
Dar bulele pot apărea și când magma
începe să se răcească.

00:02:44.806 --> 00:02:50.149
În starea sa topită, magma e un amestec
de gaze dizolvate și minerale topite.

00:02:50.149 --> 00:02:55.611
Pe măsură ce roca topită se întărește,
câteva dintre minerale devin cristale.

00:02:55.621 --> 00:02:59.621
Acest proces nu încorporează
multe dintre gazele dizolvate,

00:02:59.621 --> 00:03:02.912
rezultând într-o concentrație
mai mare a compușilor

00:03:02.912 --> 00:03:06.362
care formează bulele explozive.

NOTE Paragraph

00:03:06.362 --> 00:03:10.332
Nu toate erupțiile apar din cauza
creșterii presiunii magmastatice.

00:03:10.332 --> 00:03:15.062
Uneori greutatea rocii de deasupra
poate deveni periculos de scăzută.

00:03:15.062 --> 00:03:20.231
Alunecările de teren pot elimina cantități
mari de rocă din vârful camerei magmatice,

00:03:20.231 --> 00:03:25.201
scăzând presiunea litostatică
și declanșând imediat o erupție.

00:03:25.201 --> 00:03:27.921
Acest proces este cunoscut
sub numele de „descărcare”

00:03:27.921 --> 00:03:30.822
și a fost responsabil
pentru numeroase erupții,

00:03:30.822 --> 00:03:35.544
inclusiv explozia neașteptată
din Muntele Sf. Elena din 1980.

00:03:35.544 --> 00:03:39.114
Dar descărcarea se poate întâmpla
și pe perioade mai lungi de timp

00:03:39.114 --> 00:03:41.762
din cauza eroziunii
sau topirii ghețarilor.

00:03:41.762 --> 00:03:45.232
De fapt, mulți geologi
sunt îngrijorați că topirea glaciară

00:03:45.232 --> 00:03:49.722
cauzată de schimbările climatice
ar putea crește activitatea vulcanică.

NOTE Paragraph

00:03:49.722 --> 00:03:54.295
Așadar, erupțiile pot apărea când stratul
de rocă nu mai e suficient de puternic

00:03:54.295 --> 00:03:56.735
pentru a reține magma de dedesubt.

00:03:56.735 --> 00:03:59.942
Gazele acide și căldura
care scapă din magmă

00:03:59.942 --> 00:04:04.568
pot coroda roca printr-un proces
numit alterare hidrotermică,

00:04:04.568 --> 00:04:08.448
transformând treptat piatra dură
în pământ moale.

00:04:08.448 --> 00:04:12.088
Stratul de rocă ar putea fi
slăbit și prin activitatea tectonică.

00:04:12.088 --> 00:04:16.777
Cutremurele pot crea fisuri,
permițând magmei să iasă la suprafață,

00:04:16.777 --> 00:04:19.789
și scoarța Pământului poate fi subțiată

00:04:19.789 --> 00:04:23.267
întrucât plăcile tectonice
se îndepărtează unele de celelalte.

NOTE Paragraph

00:04:23.267 --> 00:04:26.217
Din nefericire, cunoscând
cauzele erupțiilor

00:04:26.217 --> 00:04:28.617
nu le face ușor de prezis.

00:04:28.617 --> 00:04:31.837
Deși cercetătorii pot determina
cu aproximație puterea și greutatea

00:04:31.837 --> 00:04:33.227
scoarței terestre,

00:04:33.227 --> 00:04:37.007
adâncimea și căldura camerelor magmatice
face ca măsurarea schimbărilor

00:04:37.007 --> 00:04:40.387
în presiunea magmastatică
să fie foarte dificilă.

00:04:40.387 --> 00:04:44.297
Dar vulcanologii explorează
constant noi tehnologii

00:04:44.297 --> 00:04:46.844
pentru a cuceri acest teren stâncos.

00:04:46.844 --> 00:04:49.749
Progresele în imagistica termică
le-a permis cercetătorilor

00:04:49.749 --> 00:04:52.409
să detecteze puncte fierbinți
din subteran.

00:04:52.409 --> 00:04:55.839
Spectrometrele pot analiza
gazele eliberate de magmă.

00:04:55.839 --> 00:05:02.103
Iar laserele pot urmări impactul exact
al magmei asupra formei vulcanilor.

00:05:02.103 --> 00:05:05.185
Să sperăm că aceste unelte
ne vor ajuta să înțelegem mai bine

00:05:05.185 --> 00:05:08.801
aceste orificii volatile
și erupțiile lor explozive.