0:00:01.000,0:00:04.632
Vă voi spune o poveste de acum 200 de ani.

0:00:04.632,0:00:08.059
În anul 1820, astronomul francez[br]Alexis Bouvard

0:00:08.059,0:00:11.343
aproape a devenit[br]a doua persoană din istoria umanității

0:00:11.343,0:00:13.333
care a descoperit o planetă.

0:00:13.333,0:00:16.317
Urmărise poziția planetei Uranus pe cer,

0:00:16.317,0:00:18.277
folosind cataloage stelare vechi,

0:00:18.277,0:00:20.877
dar planeta nu înconjura Soarele

0:00:20.877,0:00:23.114
conform predicțiilor sale.

0:00:23.114,0:00:26.858
Uneori era puțin prea rapidă,[br]alteori era puțin prea lentă.

0:00:26.858,0:00:30.513
Bouvard știa că predicțiile sale [br]erau perfecte,

0:00:30.513,0:00:33.999
așa că probabil acele cataloage[br]stelare erau eronate.

0:00:33.999,0:00:36.179
Atunci le-a spus astronomilor:

0:00:36.179,0:00:38.103
„Faceți măsurători mai precise!”

0:00:38.103,0:00:39.537
Așa că aceștia au făcut.

0:00:39.537,0:00:43.675
Astronomii au petrecut următoarele[br]două decenii urmărind meticulos

0:00:43.675,0:00:45.805
poziția lui Uranus pe cer,

0:00:45.805,0:00:48.147
dar, cu toate acestea, nu s-au potrivit

0:00:48.147,0:00:49.903
cu predicțiile lui Bouvard.

0:00:49.903,0:00:51.951
Până în 1840, devenise evident

0:00:51.951,0:00:54.731
că nu era o problemă[br]cu vechile cataloage stelare,

0:00:54.731,0:00:57.862
ci era o problemă cu predicțiile.

0:00:57.862,0:00:59.577
Iar astronomii știau de ce.

0:00:59.577,0:01:03.516
Realizaseră că trebuie să existe[br]o planetă gigant la mare distanță,

0:01:03.516,0:01:05.698
dincolo de orbita lui Uranus,

0:01:05.698,0:01:07.492
care afecta acea orbită,

0:01:07.492,0:01:12.000
uneori accelerând-o, alteori încetinind-o.

0:01:12.790,0:01:14.792
Trebuie să fi fost frustrant în 1840

0:01:14.792,0:01:18.068
să poți observa efectele gravitaționale [br]ale acestei planete gigant,

0:01:18.068,0:01:21.996
dar să nu știi cum să o găsești.

0:01:21.996,0:01:24.454
Credeți-mă, e într-adevăr frustrant!

0:01:24.454,0:01:25.454
(Râsete)

0:01:25.454,0:01:27.739
Dar în 1846, alt astronom francez,

0:01:27.739,0:01:29.149
Urbain Le Verrier,

0:01:29.149,0:01:32.897
a anticipat matematic[br]cum să prezică locația planetei.

0:01:32.897,0:01:35.847
El și-a trimis predicțiile[br]la Observatorul din Berlin.

0:01:35.847,0:01:37.628
Acolo, ei au utilizat telescopul

0:01:37.628,0:01:40.752
și în prima noapte[br]au găsit un punct vag de lumină

0:01:40.752,0:01:42.658
care se mișca încet pe cer

0:01:42.658,0:01:44.250
și l-au descoperit pe Neptun.

0:01:44.250,0:01:49.926
Era atât de aproape pe cer[br]față de predicția lui Le Verrier.

0:01:49.926,0:01:53.457
Povestea predicției și discrepanței

0:01:53.457,0:01:54.658
și a noii teorii

0:01:54.658,0:01:57.578
și a descoperirilor triumfale e clasică,

0:01:57.578,0:02:00.566
iar Le Verrier a devenit[br]atât de faimos datorită ei,

0:02:00.566,0:02:03.096
încât ceilalți au încercat [br]să intre pe fir imediat.

0:02:03.096,0:02:05.627
În ultimii 163 de ani,

0:02:05.627,0:02:11.347
zeci de astronomi au utilizat[br]un fel de discrepanță orbitală

0:02:11.347,0:02:16.247
pentru a prezice existența[br]unei noi planete în sistemul solar.

0:02:16.247,0:02:19.873
S-au înșelat mereu.

0:02:19.873,0:02:22.400
Cea mai faimoasă[br]dintre aceste predicții eronate

0:02:22.400,0:02:24.980
a fost cea a lui Percival Lowell,[br]care era convins

0:02:24.980,0:02:28.735
că trebuie să existe o planetă[br]dincolo de Uranus și Neptun

0:02:28.735,0:02:30.533
care să interfereze cu orbitele lor.

0:02:30.533,0:02:33.153
Iar când Pluto a fost descoperit în 1930

0:02:33.153,0:02:34.872
la Observatorul Lowell,

0:02:34.872,0:02:39.244
toată lumea a presupus[br]că aceasta era planeta prezisă de Lowell.

0:02:39.244,0:02:41.345
S-au înșelat.

0:02:41.345,0:02:45.702
Se dovedește că Uranus și Neptun[br]se află exact unde ar trebui să se afle.

0:02:45.702,0:02:49.160
A durat 100 de ani, dar Bouvard[br]avea în sfârșit dreptate.

0:02:49.160,0:02:52.695
Astronomii trebuiau să facă[br]măsurători mai exacte.

0:02:52.695,0:02:58.843
Iar atunci când au făcut-o,[br]acele măsurători au arătat

0:02:58.843,0:03:02.660
că nu există nicio planetă[br]dincolo de Uranus și Neptun,

0:03:02.660,0:03:06.051
iar Pluto este de mii de ori prea mic[br]pentru a avea vreun efect

0:03:06.051,0:03:08.272
asupra acelor orbite.

0:03:08.272,0:03:10.923
Așadar, chiar dacă Pluto[br]s-a dovedit a nu fi

0:03:10.923,0:03:13.112
planeta despre care se vorbise inițial,

0:03:13.112,0:03:16.833
era prima descoperire[br]din ceea ce acum este cunoscut

0:03:16.833,0:03:19.635
ca un conglomerat[br]de mii de obiecte înghețate,

0:03:19.635,0:03:21.778
aflate în orbită dincolo de planete.

0:03:21.778,0:03:26.938
Aici puteți vedea orbitele lui Jupiter,[br]Saturn, Uranus și Neptun,

0:03:26.938,0:03:30.455
iar în acel mic cerc din centru,[br]e Pământul și Soarele

0:03:30.455,0:03:32.937
și aproape tot ce cunoașteți și iubiți.

0:03:32.937,0:03:35.198
Iar acele cercuri galbele din margine

0:03:35.198,0:03:37.808
sunt aceste obiecte înghețate[br]de dincolo de planete.

0:03:37.808,0:03:40.124
Aceste corpuri înghețate[br]sunt împinse și atrase

0:03:40.124,0:03:42.144
de câmpurile gravitaționale ale planetelor

0:03:42.144,0:03:44.615
în moduri complet previzibile.

0:03:44.615,0:03:50.692
Totul se mișcă în jurul Soarelui,[br]exact așa cum ar trebui.

0:03:50.692,0:03:51.779
Aproape.

0:03:51.779,0:03:54.188
Așa că în 2003,

0:03:54.188,0:03:56.390
am descoperit ceea ce era la timpul acela

0:03:56.390,0:03:59.763
cel mai distant obiect cunoscut [br]din întregul sistem solar.

0:03:59.763,0:04:01.807
E greu să te uiți la acel[br]obiect singuratic

0:04:01.807,0:04:04.150
și să nu spui că Lowell s-a înșelat,

0:04:04.150,0:04:05.788
nu există nimic dincolo de Neptun,

0:04:05.788,0:04:08.768
dar aceasta, aceasta ar putea fi [br]o nouă planetă.

0:04:08.768,0:04:10.648
Întrebarea pe care o aveam de fapt era:

0:04:10.648,0:04:12.873
„Ce fel de orbită are în jurul Soarelui?”

0:04:12.873,0:04:14.799
Are o orbită circulară în jurul Soarelui

0:04:14.799,0:04:16.553
cum ar trebui să aibă orice planetă?

0:04:16.553,0:04:19.875
Sau este doar un membru tipic [br]al acestei centuri de corpuri înghețate

0:04:19.875,0:04:22.158
care a fost ușor aruncat în afară

0:04:22.158,0:04:24.535
pentru ca, mai apoi, să revină?

0:04:24.535,0:04:28.088
Aceasta este exact întrebarea [br]la care astronomii încercau

0:04:28.088,0:04:31.601
să răspundă despre Uranus [br]acum 200 de ani.

0:04:31.601,0:04:35.897
Au reușit prin utilizarea unor observații[br]omise și înregistrate cu 91 de ani

0:04:35.897,0:04:37.708
înainte de descoperirea planetei

0:04:37.708,0:04:39.512
pentru a-i determina întreaga orbită.

0:04:39.512,0:04:41.623
Noi nu am putut privi[br]atât de mult în trecut,

0:04:41.623,0:04:45.994
dar am descoperit observații [br]de acum 13 ani

0:04:45.994,0:04:48.647
care ne-au ajutat să-i vedem[br]mișcarea în jurul Soarelui.

0:04:48.647,0:04:51.241
Întrebarea este: se află[br]pe o orbită circulară

0:04:51.241,0:04:54.478
în jurul Soarelui, precum o planetă,[br]sau eliptică,

0:04:54.478,0:04:56.305
precum acele obiecte înghețate?

0:04:56.305,0:04:57.682
Iar răspunsul este:

0:04:57.682,0:04:58.940
nu.

0:04:58.940,0:05:01.722
Are o orbită foarte alungită

0:05:01.722,0:05:06.023
care îi face parcursul în jurul Soarelui[br]lung de 10.000 de ani.

0:05:06.023,0:05:08.022
Am numit acest obiect Sedna,

0:05:08.022,0:05:09.903
după zeița inuită a mării,

0:05:09.903,0:05:13.858
în onoarea locurilor înghețate[br]unde orbitează.

0:05:13.858,0:05:17.527
Știm acum că Sedna[br]e aproape cât o treime din Pluto

0:05:17.527,0:05:20.448
și este un membru relativ tipic[br]al grupului de obiecte

0:05:20.448,0:05:22.272
de dincolo de Neptun.

0:05:22.272,0:05:26.025
Relativ tipic, cu excepția[br]acestei orbite bizare.

0:05:26.025,0:05:27.498
Ați putea spune despre orbită:

0:05:27.498,0:05:30.152
„Da, este bizar,[br]10.000 de ani în jurul Soarelui”,

0:05:30.152,0:05:32.081
dar nu asta este cu adevărat bizar.

0:05:32.081,0:05:34.155
Partea bizară[br]e că în acești 10.000 de ani

0:05:34.155,0:05:38.928
Sedna nu ajunge niciodată aproape[br]de nimic altceva din sistemul solar.

0:05:38.928,0:05:41.508
Chiar și în punctul[br]cel mai apropiat de Soare,

0:05:41.508,0:05:43.770
Sedna este mai departe de Neptun

0:05:43.770,0:05:46.966
decât este Neptun de Pământ.

0:05:46.966,0:05:48.522
Dacă Sedna ar fi avut o orbită

0:05:48.522,0:05:51.808
care să atingă orbita lui Neptun[br]în parcursul în jurul Soarelui,

0:05:51.808,0:05:54.703
asta ar fi fost foarte ușor de explicat.

0:05:54.703,0:05:57.721
Atunci ar fi fost doar un obiect[br]pe o orbită circulară,

0:05:57.721,0:06:00.191
în regiunea corpurilor înghețate

0:06:00.191,0:06:02.767
ce a ajuns o dată[br]puțin prea aproape de Neptun,

0:06:02.767,0:06:07.375
iar apoi a fost propulsat[br]și acum se întoarce.

0:06:07.375,0:06:10.833
Dar Sedna nu ajunge niciodată[br]aproape de nimic cunoscut

0:06:10.833,0:06:14.590
din sistemul solar care să o propulseze.

0:06:14.590,0:06:16.590
Neptun nu poate fi cauza,

0:06:16.590,0:06:19.575
dar ceva trebuie să fie.

0:06:19.575,0:06:22.733
Aceasta a fost prima dată, din anul 1845,

0:06:22.733,0:06:25.765
când am observat[br]efectele gravitaționale ale unui obiect

0:06:25.765,0:06:30.199
din extremitatea sistemului solar[br]despre care nu știam nimic.

0:06:30.199,0:06:33.078
Știam totuși care e răspunsul.

0:06:33.078,0:06:37.085
Sigur, ar fi putut fi vreo planetă[br]îndepărtată, gigant,

0:06:37.085,0:06:39.697
din extremitatea sistemului solar,[br]dar ideea devenise

0:06:39.697,0:06:42.038
atât de ridicolă[br]și fusese temeinic discreditată,

0:06:42.038,0:06:44.000
încât nu am luat-o în serios.

0:06:44.000,0:06:45.806
Dar acum 4,5 miliarde de ani,

0:06:45.806,0:06:50.482
atunci când Soarele s-a format[br]într-un cocon de sute de alte stele,

0:06:50.482,0:06:52.348
oricare dintre acele stele ar fi putut

0:06:52.348,0:06:54.540
să ajungă suficient de aproape de Senda

0:06:54.540,0:06:58.683
încât să îi dea orbitei ei[br]forma pe care o are azi.

0:06:58.683,0:07:02.647
Când acel roi de stele [br]s-a disipat în galaxie,

0:07:02.647,0:07:06.173
orbita Sendei ar fi rămas[br]ca o înregistrare

0:07:06.173,0:07:08.915
a acestui episod[br]din istoria timpurie a Soarelui.

0:07:08.915,0:07:10.755
Am fost atât de încântat de idee,

0:07:10.755,0:07:14.348
de ideea că am putea privi[br]o fosilă a nașterii Soarelui,

0:07:14.348,0:07:16.098
încât am petrecut următorul deceniu

0:07:16.098,0:07:18.698
căutând alte obiecte cu orbite similare.

0:07:18.698,0:07:22.113
În acei 10 ani nu am găsit nimic.

0:07:22.113,0:07:23.113
(Râsete)

0:07:23.113,0:07:26.912
Dar colegii mei, Chad Trujillo și Scott[br]Sheppard s-au descurcat mai bine

0:07:26.912,0:07:29.873
și au găsit mai multe obiecte[br]cu orbite precum Sedna,

0:07:29.873,0:07:31.775
ceea ce este deosebit de interesant.

0:07:31.775,0:07:33.227
Dar ce este și mai interesant

0:07:33.227,0:07:35.978
este că au descoperit[br]că toate aceste obiecte

0:07:35.978,0:07:39.906
nu numai că se află pe orbite [br]distante și alungite,

0:07:39.906,0:07:44.902
ci și împărtășesc o valoare comună[br]a acestui parametru orbital

0:07:44.902,0:07:50.278
pe care, în astrofizică[br]îl numim argumentul periastrului.

0:07:50.278,0:07:54.006
Când au observat această caracteristică[br]comună s-au entuziasmat și au spus

0:07:54.006,0:07:56.812
că trebuie să fie cauzată[br]de o planetă gigant îndepărtată,

0:07:56.812,0:08:01.100
ceea ce e foarte interesant,[br]dar nu are deloc sens.

0:08:01.100,0:08:03.420
Vreau să încerc să vă explic [br]printr-o analogie.

0:08:03.420,0:08:06.973
Imaginați-vă că o persoană[br]se plimbă printr-o piață publică

0:08:06.973,0:08:11.095
și se uită la 45 de grade spre dreapta.

0:08:11.095,0:08:12.388
Pot fi multe cauze.

0:08:12.388,0:08:14.735
E foarte ușor de explicat, [br]nimic deosebit.

0:08:14.735,0:08:16.898
Imaginați-vă acum cum mai mulți oameni

0:08:16.898,0:08:20.747
care merg în direcții diferite prin piață,

0:08:20.747,0:08:23.870
privesc la 45 de grade[br]față de direcția de mers.

0:08:23.870,0:08:25.617
Cu toții merg în direcții diferite,

0:08:25.617,0:08:28.038
cu toții se uită în direcții diferite,

0:08:28.038,0:08:31.850
dar cu toții se uită la 45 de grade [br]față de direcția de mișcare.

0:08:31.850,0:08:34.904
Ce ar putea cauza așa ceva?

0:08:34.904,0:08:36.160
Habar nu am.

0:08:36.160,0:08:40.278
Este foarte dificil[br]să mă gândesc la vreun motiv.

0:08:40.278,0:08:41.278
(Râsete)

0:08:41.278,0:08:43.988
Iar asta e în esență[br]ceea ce obiectele adunate

0:08:43.988,0:08:47.653
în argumentul periastrului ne arată.

0:08:47.653,0:08:49.274
Oamenii de știință au fost mirați

0:08:49.274,0:08:52.405
ți au presupus că trebuie să fie [br]ceva întâmplător, o eroare.

0:08:52.405,0:08:54.433
Le-au spus astronomilor:

0:08:54.433,0:08:56.745
„Faceți măsurători mai bune.”

0:08:56.745,0:08:59.222
Am analizat eu însumi foarte atent[br]acele măsurători,

0:08:59.222,0:09:00.997
iar astronomii aveau dreptate.

0:09:00.997,0:09:03.038
Acele obiecte împărtășeau într-adevăr

0:09:03.038,0:09:05.505
o valoare comună[br]a argumentului periastrului,

0:09:05.505,0:09:06.955
deși nu ar trebui.

0:09:06.955,0:09:10.972
Ceva trebuia să cauzeze asta.

0:09:10.972,0:09:15.565
Piesa finală a puzzle-ului[br]a apărut în anul 2016,

0:09:15.565,0:09:17.958
când împreună cu un coleg,[br]Konstantin Batygin,

0:09:17.958,0:09:21.310
el lucrează într-un birou [br]apropiat, am realizat

0:09:21.310,0:09:23.487
că motivul pentru care toată lumea[br]era mirată

0:09:23.487,0:09:27.928
era că argumentul periastrului[br]era doar o parte a poveștii.

0:09:27.928,0:09:29.782
Dacă vă uitați corect la aceste obiecte

0:09:29.782,0:09:33.855
acestea sunt de fapt aliniate în spațiu[br]în aceeași direcție

0:09:33.855,0:09:37.878
și sunt înclinate în spațiu[br]în aceeași direcție.

0:09:37.878,0:09:42.258
E ca și cum toți acei oameni din piață[br]ar merge în aceeași direcție

0:09:42.258,0:09:45.543
și ar privi la 45 de grade spre dreapta.

0:09:45.543,0:09:47.082
Asta e ușor de explicat.

0:09:47.082,0:09:49.443
Se uită cu toții la ceva.

0:09:49.443,0:09:54.933
Obiectele din extremitatea sistemului [br]solar reacționează la ceva.

0:09:54.933,0:09:56.520
Dar la ce?

0:09:56.520,0:09:59.750
Konstantin și cu mine[br]am petrecut un an încercând

0:09:59.750,0:10:03.980
să găsim o explicație[br]care să nu includă o planetă gigantică,

0:10:03.980,0:10:05.596
îndepărtată din sistemul solar.

0:10:05.596,0:10:10.045
Nu am vrut să fim și noi[br]în situația celorlalți care au propus

0:10:10.045,0:10:14.603
existența planetei,[br]doar pentru a fi contraziși din nou.

0:10:14.603,0:10:17.572
Dar după un an, nu am avut de ales.

0:10:17.572,0:10:23.583
Nu găsisem nicio altă explicație în afara[br]existenței planetei gigant îndepărtate,

0:10:23.583,0:10:26.135
aflate pe o orbită alungită și înclinată

0:10:26.135,0:10:27.933
față de restul sistemului solar,

0:10:27.933,0:10:32.630
care influențează aceste obiecte[br]din extremitatea sistemului solar.

0:10:32.630,0:10:35.160
Ghiciți și altceva[br]despre o planetă ca aceasta.

0:10:35.160,0:10:36.922
Vă amintiți de orbita bizară a Sednei

0:10:36.922,0:10:39.478
și cum aceasta era ușor înclinată[br]față de Soare?

0:10:39.478,0:10:43.485
O planetă ca aceasta[br]ar avea mereu o astfel de orbită.

0:10:43.485,0:10:48.812
Știam că descoperiserăm ceva.[br]Așa că ajungem în prezent.

0:10:48.812,0:10:52.895
Suntem practic în Paris, în 1845.

0:10:52.895,0:10:53.895
(Râsete)

0:10:53.895,0:10:59.653
Observăm efectele gravitaționale[br]ale unei planete gigant îndepărtate,

0:10:59.653,0:11:02.332
și încercam să facem calcule[br]care să ne arate

0:11:02.332,0:11:05.945
încotro să îndreptăm telescoapele[br]pentru a găsi această planetă.

0:11:05.945,0:11:09.247
Am creat o multitudine[br]de simulări pe calculator,

0:11:09.247,0:11:11.248
am petrecut luni făcând calcule analitice

0:11:11.248,0:11:13.742
și iată ce vă pot spune până acum:

0:11:13.742,0:11:16.210
în primul rând, această planetă[br]pe care o numim

0:11:16.210,0:11:21.062
Planeta Nouă,[br]pentru că este, în fapt, a noua,

0:11:21.062,0:11:23.860
are de sașe ori masa Pământului.

0:11:23.860,0:11:26.192
Nu este o simplă entitate[br]mai mică decât Pluto,

0:11:26.192,0:11:28.082
haideți să vedem dacă e planetă sau nu.

0:11:28.082,0:11:32.142
E a cincea cea mai mare planetă [br]din întregul sistem solar.

0:11:32.142,0:11:35.835
Pentru a avea un context, permiteți-mi[br]să vă arăt dimensiunile planetelor.

0:11:35.835,0:11:40.182
În spate, puteți vedea[br]giganticele Jupiter și Saturn.

0:11:40.182,0:11:42.808
Lângă ele, puțin mai mici,[br]Uranus și Neptun.

0:11:42.808,0:11:45.965
Sus, în colț, planetele terestre,[br]Mercur, Venus, Pământ și Marte.

0:11:45.965,0:11:48.576
Puteți vedea chiar și centura[br]de corpuri înghețate,

0:11:48.576,0:11:50.929
de dincolo de Neptun,[br]din care face parte și Pluto

0:11:50.929,0:11:52.919
Vă doresc succes în a o identifica.

0:11:52.919,0:11:56.583
Iar aici este Planeta Nouă.

0:11:56.583,0:11:58.982
Planeta Nouă este mare.

0:11:58.982,0:12:00.703
Este atat de mare încât vă întrebați

0:12:00.703,0:12:02.958
de ce nu am găsit-o încă.

0:12:02.958,0:12:06.300
Ei bine, Planeta Nouă e mare,[br]dar și foarte, foarte îndepărtată.

0:12:06.300,0:12:11.055
Este cam de 15 ori mai îndepărtată[br]decât Neptun.

0:12:11.055,0:12:14.333
Iar aceasta o face de aproape 50.000 [br]de ori mai greu de observat.

0:12:14.333,0:12:17.095
De asemenea, cerul este un spațiu imens.

0:12:17.095,0:12:19.663
Am identificat[br]cam pe unde credem că ar fi,

0:12:19.663,0:12:22.070
undeva într-o porțiune mică de cer,

0:12:22.070,0:12:24.032
dar ar dura ani de zile

0:12:24.032,0:12:26.388
pentru a putea acoperi[br]sistematic aria de cer

0:12:26.388,0:12:28.063
cu telescoapele de care avem nevoie

0:12:28.063,0:12:31.378
pentru a vedea ceva[br]atât de îndepărtat și vag.

0:12:31.378,0:12:34.699
Din fericire, s-ar putea să nu fie nevoie.

0:12:34.699,0:12:39.538
Exact precum Bouvard a folosit observații [br]nerecunoscute ale lui Uranus,

0:12:39.538,0:12:42.245
colectate cu 91 de ani[br]înainte de descoperirea planetei,

0:12:42.245,0:12:46.010
pun pariu că există imagini neexplorate

0:12:46.010,0:12:49.828
care arată poziția planetei Nouă.

0:12:49.828,0:12:52.860
Va fi vorba de o operațiune [br]computațională imensă

0:12:52.860,0:12:55.373
pentru a parcurge vechile date

0:12:55.373,0:12:59.187
și a descoperi o planetă mică în mișcare.

0:12:59.187,0:13:00.602
Dar suntem pe drumul cel bun.

0:13:00.602,0:13:03.107
Iar eu cred că suntem aproape.

0:13:03.107,0:13:05.500
Așa că vă spun: fiți pregătiți!

0:13:05.500,0:13:09.492
Nu îl vom putea egala niciodată [br]pe Le Verrier;

0:13:09.492,0:13:12.373
nu vom putea face o predicție[br]și găsi planeta într-o noapte,

0:13:12.373,0:13:14.843
atât de aproape de locul prezis.

0:13:14.843,0:13:18.997
Totuși pun pariu că în următorii ani

0:13:18.997,0:13:23.442
un astronom, undeva,[br]va găsi un punct vag de lumină

0:13:23.442,0:13:25.633
care se mișcă încet pe cer

0:13:25.633,0:13:29.116
și va anunța triumfător [br]descoperirea unei noi,

0:13:29.116,0:13:32.528
și posibil nu ultime, planete reale

0:13:32.528,0:13:34.017
din sistemul nostru solar.

0:13:34.017,0:13:35.303
Vă mulțumesc!

0:13:35.303,0:13:38.125
(Aplauze)