0:00:06.875,0:00:10.453
Există un concept esențial [br]în chimie și fizică.

0:00:10.453,0:00:15.293
El explică de ce procesele fizice [br]se întâmplă într-un anume fel:

0:00:15.293,0:00:16.789
de ce se topește gheața,

0:00:16.789,0:00:19.059
de ce frișca se dizolvă în cafea,

0:00:19.059,0:00:22.089
de ce iese aerul dintr-o pană de cauciuc.

0:00:22.089,0:00:27.039
Este vorba despre entropie,[br]un fenomen dificil de înțeles.

0:00:27.279,0:00:31.879
Entropia este deseori descrisă [br]ca fiind o măsură a dezordinii.

0:00:31.879,0:00:35.739
Aceasta este o imagine convenabilă,[br]dar, din păcate, derutantă.

0:00:35.739,0:00:38.511
De exemplu, ce este mai haotic:

0:00:38.511,0:00:43.469
o cană cu gheață topită sau un pahar [br]cu apă la temperatura camerei?

0:00:43.469,0:00:45.373
Majoritatea oamenilor spun că gheața,

0:00:45.373,0:00:49.069
dar aceasta are un nivel[br]mai scăzut de entropie.

0:00:49.069,0:00:52.898
Iată un alt mod de a privi situația[br]folosind conceptul de probabilitate.

0:00:52.898,0:00:57.290
S-ar putea să fie mai dificil de înțeles,[br]dar încercați să îl interiorizați

0:00:57.290,0:01:01.260
și veți înțelege mult mai bine entropia.

0:01:01.260,0:01:03.661
Luați în vedere două corpuri solide mici,

0:01:03.661,0:01:07.541
compus fiecare din șase legături atomice.

0:01:07.541,0:01:12.781
În acest model, energia fiecărui solid [br]este stocată în aceste legături.

0:01:12.781,0:01:15.292
Acelea pot fi privite[br]ca fiind simple recipiente,

0:01:15.292,0:01:20.070
care conțin unități indivizibile[br]de energie numite cuante.

0:01:20.070,0:01:24.601
Cu cât mai multă energie are un solid,[br]cu atât este mai fierbinte.

0:01:24.601,0:01:29.042
Se pare că există multe feluri [br]prin care energia poate fi distribuită

0:01:29.042,0:01:30.552
în cele două corpuri solide

0:01:30.552,0:01:34.592
și tot ar rezulta [br]același total de energie în fiecare.

0:01:34.592,0:01:38.502
Fiecare dintre aceste opțiuni[br]se numește o microstare.

0:01:38.502,0:01:43.341
Pentru șase cuante de energie [br]în Solidul A și două în Solidul B,

0:01:43.341,0:01:47.832
există 9.702 de microstări.

0:01:47.832,0:01:52.861
Desigur, există alte modalități prin care[br]putem aranja cele opt cuante de energie.

0:01:52.861,0:01:57.833
De exemplu, toată energia poate fi [br]distribuită în Solidul A și deloc în B,

0:01:57.833,0:02:00.872
sau jumătate în A și jumătate în B.

0:02:00.872,0:02:04.154
Dacă percepem fiecare microstare [br]ca fiind la fel de plauzibilă,

0:02:04.154,0:02:06.794
putem observa [br]că unele configurații energetice

0:02:06.794,0:02:10.543
au o probabilitate mai mare [br]de manifestare.

0:02:10.543,0:02:14.184
Acest lucru se datorează faptului că ele[br]au un număr mai mare de microstări.

0:02:14.184,0:02:20.143
Entropia este o măsură directă [br]a probabilității fiecărei configurații.

0:02:20.143,0:02:23.193
Putem observa [br]că acea configurație energetică

0:02:23.193,0:02:26.843
în care energia se răspândește[br]cel mai mult între corpurile solide,

0:02:26.843,0:02:28.924
are cel mai mare grad de entropie.

0:02:28.924,0:02:30.474
Așadar, la modul general,[br]

0:02:30.474,0:02:34.853
entropia poate fi percepută ca unitatea[br]de măsură a dispersiei energiei.

0:02:34.853,0:02:37.893
Puțină entropie înseamnă [br]că energia este concentrată.

0:02:37.893,0:02:41.623
Multă entropie înseamnă că e dispersată.

0:02:41.623,0:02:45.765
Pentru a vedea de ce entropia e utilă [br]în explicarea proceselor spontane,

0:02:45.765,0:02:48.075
precum răcorirea obiectelor fierbinți,

0:02:48.075,0:02:52.434
este nevoie să ne uităm la un sistem [br]dinamic, unde energia este în mișcare.

0:02:52.434,0:02:54.935
În realitate, energia nu este fixă.

0:02:54.935,0:02:58.065
Ea se mișcă constant[br]între legături învecinate.

0:02:58.065,0:03:00.206
Pe măsură ce energia se deplasează,

0:03:00.206,0:03:02.955
configurația energetică se poate schimba.

0:03:02.955,0:03:05.085
Datorită distribuirii microstărilor,

0:03:05.085,0:03:09.836
există o șansă de 21% ca sistemul [br]să se afle mai târziu într-o configurație

0:03:09.836,0:03:13.595
în care energia este răspândită [br]la potențialul maxim,

0:03:13.595,0:03:17.357
există o șansă de 13% să revină [br]la punctul inițial,

0:03:17.357,0:03:22.857
și o șansă de 8%[br]ca A să dobândească energie.

0:03:22.857,0:03:26.935
Din nou, fiindcă există mai multe căi[br]de a avea energie dispersată

0:03:26.935,0:03:30.026
și un nivel mai ridicat de entropie [br]decât de energie concentrată,

0:03:30.026,0:03:32.558
energia tinde să se disperseze.

0:03:32.558,0:03:35.509
De aceea, dacă punem [br]un obiect cald lângă unul rece,

0:03:35.509,0:03:40.420
cel rece se va încălzi,[br]iar cel cald se va răci.

0:03:40.420,0:03:41.867
Însă chiar și în acel exemplu,

0:03:41.867,0:03:47.116
există o șansă de 8% ca obiectul cald[br]să se încălzească.

0:03:47.116,0:03:51.427
De ce nu se întâmplă asta în viața reală?

0:03:51.427,0:03:54.177
Totul are legătura cu mărimea sistemului.

0:03:54.177,0:03:58.057
Solidele noastre ipotetice au [br]doar câte șase legături.

0:03:58.057,0:04:03.938
Mărim la scară solidele până la 6000 [br]de legături și 8000 de unități de energie,

0:04:03.938,0:04:07.527
și pornim din nou sistemul [br]cu trei pătrimi din energie în A

0:04:07.527,0:04:10.127
și o pătrime în B.

0:04:10.127,0:04:14.337
Acum observăm că șansa ca A [br]să acumuleze spontan mai multă energie

0:04:14.337,0:04:17.247
este acest număr minuscul.

0:04:17.247,0:04:22.308
Obiectele familiare, de zi cu zi,[br]au mult mai multe particule decât acesta.

0:04:22.308,0:04:25.920
În lumea reală, șansa ca un obiect cald[br]să se încălzească și mai mult

0:04:25.920,0:04:28.011
este atât de infimă,

0:04:28.011,0:04:30.409
încât pur și simplu nu se întâmplă.

0:04:30.409,0:04:31.528
Gheața se topește,

0:04:31.528,0:04:32.918
frișca se dizolvă,

0:04:32.918,0:04:34.676
iar cauciucurile se dezumflă

0:04:34.676,0:04:39.942
fiindcă aceste stări au mai multă [br]energie dispersată decât cele inițiale.

0:04:39.942,0:04:43.630
Nu există o forță misterioasă ce împinge [br]sistemul spre mai multă entropie.

0:04:43.630,0:04:48.928
Statistic vorbind, entropia crescută [br]este mai plauzibilă.

0:04:48.928,0:04:52.480
De aceea entropia a fost numită[br]„săgeata timpului”.

0:04:52.480,0:04:56.739
Dacă energia are oportunitatea [br]de a se dispersa, o va face.