1
00:00:00,350 --> 00:00:02,930
- Hai sa vorbim puțin

2
00:00:02,930 --> 00:00:05,890
despre grupele tabelului periodic.

3
00:00:05,890 --> 00:00:08,550
Un mod foarte simplu de a te gândi la grupe

4
00:00:08,550 --> 00:00:12,210
este ca sunt coloanele tabelului periodic,

5
00:00:12,210 --> 00:00:14,670
iar convenția standard este să le numerotăm.

6
00:00:14,670 --> 00:00:16,940
Aceasta este prima coloană, deci prima grupă,

7
00:00:16,940 --> 00:00:20,720
a doua coloană, a treia grupă, a patra, a cincea, a șasea,

8
00:00:20,720 --> 00:00:25,720
a șaptea, a opta, a noua, grupa 10, 11, 12,

9
00:00:27,860 --> 00:00:32,860
13, 14, 15, 16, 17 și 18.

10
00:00:33,870 --> 00:00:35,400
Și știu că unii dintre voi vă gândiți

11
00:00:35,400 --> 00:00:37,460
ce este cu aceste elemente din blocul f?

12
00:00:37,460 --> 00:00:39,400
Dacă ar fi să facem corect tabelul periodic,

13
00:00:39,400 --> 00:00:41,000
am schimba toate acestea,

14
00:00:41,000 --> 00:00:44,350
totul din blocul d și din blocul p spre dreapta

15
00:00:44,350 --> 00:00:48,330
și am face spațiu pentru aceste elemente din blocul f,

16
00:00:48,330 --> 00:00:50,950
dar convenția este că nu le numerotăm.

17
00:00:50,950 --> 00:00:53,030
Dar ceea ce este interesant este de ce ne complicăm

18
00:00:53,030 --> 00:00:55,040
să numim una din aceste coloane

19
00:00:55,040 --> 00:00:57,960
o grupă?

20
00:00:57,960 --> 00:01:00,920
Ei bine, asta este interesant la tabelul periodic,

21
00:01:00,920 --> 00:01:03,070
că toate aceste elemente dintr-o coloană,

22
00:01:03,070 --> 00:01:05,690
în mare parte și există multe excepții,

23
00:01:05,690 --> 00:01:08,370
dar în mare parte elementele din coloană

24
00:01:08,370 --> 00:01:11,070
au proprietăți foarte foarte foarte similare,

25
00:01:11,070 --> 00:01:13,920
iar acest lucru se datorează faptului că 
elementele dintr-o coloană,

26
00:01:13,920 --> 00:01:15,510
sau elementele dintr-o grupă,

27
00:01:15,510 --> 00:01:18,490
tind să aibă același număr de electroni

28
00:01:18,490 --> 00:01:19,870
în stratul exterior.

29
00:01:19,870 --> 00:01:22,530
Acestea tind să aibă același număr de electroni de valență,

30
00:01:22,530 --> 00:01:25,140
iar electronii de valență și electronii din stratul exterior

31
00:01:25,140 --> 00:01:26,720
tind să coincidă,

32
00:01:26,720 --> 00:01:28,210
deși există o ușoară variație.

33
00:01:28,210 --> 00:01:30,940
Electronii de valență, aceștia sunt electronii

34
00:01:30,940 --> 00:01:32,800
care vor reacționa,

35
00:01:32,800 --> 00:01:35,690
care tind să fie electronii din stratul exterior,

36
00:01:35,690 --> 00:01:38,330
dar există și excepții

37
00:01:38,330 --> 00:01:40,930
și există de fapt multe excepții interesante

38
00:01:40,930 --> 00:01:43,710
care au loc la metalele tranziționale din blocul d,

39
00:01:43,710 --> 00:01:45,310
dar nu vom intra în detalii.

40
00:01:45,310 --> 00:01:46,530
Hai să ne gândim puțin la

41
00:01:46,530 --> 00:01:49,040
câteva grupe despre care vei auzi

42
00:01:49,040 --> 00:01:51,860
și de ce reacționează în moduri similare.

43
00:01:51,860 --> 00:01:53,840
Deci dacă alegem grupa întâi,

44
00:01:53,840 --> 00:01:55,360
iar hidrogenul este un element

45
00:01:55,360 --> 00:01:57,260
puțin mai ciudat,

46
00:01:57,260 --> 00:01:58,560
deoarece hidrogenul nu încearcă să ajungă

47
00:01:58,560 --> 00:02:00,110
la opt electroni de valență,

48
00:02:00,110 --> 00:02:01,400
hidrogenul din acel prim strat

49
00:02:01,400 --> 00:02:05,230
vrea să ajungă la doi electroni de valență, așa cum are heliul,

50
00:02:05,230 --> 00:02:06,930
și deci hidrogenul

51
00:02:06,930 --> 00:02:10,350
nu are prea multe în comun

52
00:02:10,350 --> 00:02:11,670
cu celelalte elemente din grupa întâi

53
00:02:11,670 --> 00:02:12,910
așa cum te-ai putea aștepta în cazul, să zicem,

54
00:02:12,910 --> 00:02:15,100
elementelor din grupa a doua.

55
00:02:15,100 --> 00:02:17,430
Grupa întâi, în afară de hidrogen,

56
00:02:17,430 --> 00:02:21,940
se referă la metalele alcaline,

57
00:02:21,940 --> 00:02:24,800
iar hidrogenul nu este considerat unul,

58
00:02:24,800 --> 00:02:27,423
deci acestea de aici sunt

59
00:02:28,500 --> 00:02:30,103
metale alcaline.

60
00:02:31,320 --> 00:02:34,560
De ce dau toate acestea reacții foarte similare?

61
00:02:34,560 --> 00:02:36,750
De ce au proprietăți foarte similare?

62
00:02:36,750 --> 00:02:37,720
Ei bine, gândindu-te la asta,

63
00:02:37,720 --> 00:02:40,500
trebuie să te gândești la configurația lor electronică.

64
00:02:40,500 --> 00:02:44,710
Deci, de exemplu, configurația electronică a litiului

65
00:02:44,710 --> 00:02:46,630
o să fie aceeași

66
00:02:46,630 --> 00:02:51,170
cu configurația electronică a heliului,

67
00:02:51,170 --> 00:02:53,470
iar apoi,

68
00:02:53,470 --> 00:02:58,030
vom merge la al doilea strat, 2s1.

69
00:02:58,030 --> 00:02:59,820
Are un electron de valență.

70
00:02:59,820 --> 00:03:03,650
Are un electron în stratul exterior.

71
00:03:03,650 --> 00:03:04,993
Dar sodiul?

72
00:03:06,210 --> 00:03:09,210
Ei bine, sodiul o să aibă aceeași

73
00:03:09,210 --> 00:03:12,003
configurație electronică cu neonul

74
00:03:13,260 --> 00:03:16,200
și apoi vom merge la 3s1,

75
00:03:16,200 --> 00:03:18,950
deci din nou are un electron de valență,

76
00:03:18,950 --> 00:03:21,240
un electron în stratul exterior.

77
00:03:21,240 --> 00:03:23,780
Deci toate elementele portocalii de aici

78
00:03:23,780 --> 00:03:25,350
au un electron de valență

79
00:03:25,350 --> 00:03:27,860
și încearcă să ajungă la regula octetului,

80
00:03:27,860 --> 00:03:30,880
la această nirvana pentru atomi,

81
00:03:30,880 --> 00:03:33,220
și deci îți poți imagina că sunt foarte reactivi,

82
00:03:33,220 --> 00:03:35,190
iar când reacționează tind să piardă

83
00:03:35,190 --> 00:03:38,450
acest electron din stratul exterior.

84
00:03:38,450 --> 00:03:41,860
Aceste metale alcaline sunt foarte foarte reactive

85
00:03:41,860 --> 00:03:43,310
și au proprietăți foarte similare.

86
00:03:43,310 --> 00:03:46,790
Sunt lucioase și moi

87
00:03:46,790 --> 00:03:47,960
și deoarece sunt atât de reactive,

88
00:03:47,960 --> 00:03:49,600
sunt greu de găsit

89
00:03:49,600 --> 00:03:51,530
în stare liberă.

90
00:03:51,530 --> 00:03:53,960
Ei bine, hai să continuăm cu celelalte grupe.

91
00:03:53,960 --> 00:03:57,410
Ei bine, dacă ne mutăm la următoarea din dreapta,

92
00:03:57,410 --> 00:04:00,410
la grupa a doua de aici,

93
00:04:00,410 --> 00:04:03,353
acestea se numesc metale alcalino-pământoase.

94
00:04:04,266 --> 00:04:09,266
Metale alcalino-pământoase.

95
00:04:09,340 --> 00:04:13,880
Și din nou, au proprietăți foarte similare,

96
00:04:13,880 --> 00:04:16,380
deoarece au doi electroni de valență,

97
00:04:16,380 --> 00:04:19,350
doi electroni în stratul exterior

98
00:04:19,350 --> 00:04:21,960
și de asemenea pentru ele, care nu sunt la fel de reactive

99
00:04:21,960 --> 00:04:23,570
precum metalele alcaline,

100
00:04:23,570 --> 00:04:27,420
dar stai să scriu asta,
metale alcalino-pământoase,

101
00:04:27,420 --> 00:04:29,640
pentru ele este mai ușor să piardă doi electroni

102
00:04:29,640 --> 00:04:31,860
decât să încerce să obțină șase pentru a ajunge la opt,

103
00:04:31,860 --> 00:04:34,470
deci și acestea tind să fie destul de reactive

104
00:04:34,470 --> 00:04:38,920
și reacționează pierzând acești doi electroni din stratul exterior.

105
00:04:38,920 --> 00:04:42,710
Un lucru interesant se întâmplă când mergi la blocul d

106
00:04:42,710 --> 00:04:44,510
și am învățat asta când ne-am uitat

107
00:04:44,510 --> 00:04:46,270
la configurațiile electronice,

108
00:04:46,270 --> 00:04:48,430
dar dacă te uiți la configurația electronică

109
00:04:48,430 --> 00:04:51,250
a scandiului, să zicem,

110
00:04:51,250 --> 00:04:54,350
electronul, stai să-l fac cu magenta,

111
00:04:54,350 --> 00:04:57,420
configurația electronică a scandiului,

112
00:04:57,420 --> 00:04:58,823
deci scandiul,

113
00:05:01,070 --> 00:05:02,430
configurația electronică a scandiului

114
00:05:02,430 --> 00:05:06,080
va fi la fel

115
00:05:06,080 --> 00:05:08,170
ca cea a argonului.

116
00:05:08,170 --> 00:05:10,300
Principiul Aufbau ne spune despre

117
00:05:10,300 --> 00:05:12,150
configurația electronică,

118
00:05:12,150 --> 00:05:15,860
am avea 4s2 ca la calciu,

119
00:05:15,860 --> 00:05:17,520
dar conform principiului Aufbau

120
00:05:17,520 --> 00:05:21,400
am avea de asemenea un electron în 3d.

121
00:05:21,400 --> 00:05:24,843
Deci ar fi argon, apoi 3d1 4s2.

122
00:05:27,280 --> 00:05:30,670
Și pentru a pune lucrurile în ordine corectă,

123
00:05:30,670 --> 00:05:34,510
o să pun 3d1 înainte de 4s2.

124
00:05:34,510 --> 00:05:37,320
Deci atunci când oamenii se gândesc la principiul Aufbau,

125
00:05:37,320 --> 00:05:40,300
își imaginează toate aceste elemente din blocul d

126
00:05:40,300 --> 00:05:43,000
umplând blocul d.

127
00:05:43,000 --> 00:05:45,980
Așa cum știm din alte videoclipuri
acest lucru nu este chiar adevărat,

128
00:05:45,980 --> 00:05:49,340
dar când schematizezi configurația electronică

129
00:05:49,340 --> 00:05:51,270
ar putea fi folositor.

130
00:05:51,270 --> 00:05:54,600
Apoi vii și începi să completezi blocul p.

131
00:05:54,600 --> 00:05:59,240
Deci de exemplu, dacă te uiți la configurația electronică

132
00:05:59,240 --> 00:06:01,810
a, să zicem, carbonului,

133
00:06:01,810 --> 00:06:05,930
carbonul o să aibă aceeași configurație electronică

134
00:06:05,930 --> 00:06:09,410
cu cea a heliului,

135
00:06:09,410 --> 00:06:12,450
iar apoi vei completa blocul s 2s2,

136
00:06:12,450 --> 00:06:13,503
iar apoi 2p2.

137
00:06:15,695 --> 00:06:17,590
Deci 2p2.

138
00:06:17,590 --> 00:06:19,600
Deci câți electroni de valență are?

139
00:06:19,600 --> 00:06:21,700
Ei bine, în stratul al doilea, stratul exterior,

140
00:06:21,700 --> 00:06:24,890
are doi plus doi, are patru electroni de valență,

141
00:06:24,890 --> 00:06:28,180
iar acest lucru va fi adevărat pentru elementele din această grupă

142
00:06:28,180 --> 00:06:29,340
și de aceea

143
00:06:29,340 --> 00:06:34,120
carbonul are comportament de formare a legăturilor similar cu siliciul,

144
00:06:34,120 --> 00:06:36,120
cu celelalte elemente din grupa sa.

145
00:06:36,120 --> 00:06:38,630
Și am putea continua,

146
00:06:38,630 --> 00:06:42,730
de exemplu, cu oxigenul și sulful,

147
00:06:42,730 --> 00:06:45,840
acestea ar vrea să primească doi electroni

148
00:06:45,840 --> 00:06:48,620
de la altcineva, deoarece au șase electroni de valență,

149
00:06:48,620 --> 00:06:49,550
vor să ajungă la opt,

150
00:06:49,550 --> 00:06:51,580
ca să aibă comportament similar de formare a legăturilor.

151
00:06:51,580 --> 00:06:53,440
Mergem la grupa galbenă de aici,

152
00:06:53,440 --> 00:06:55,490
aceștia sunt halogenii.

153
00:06:55,490 --> 00:06:57,100
Deci există un nume special pentru ei.

154
00:06:57,100 --> 00:06:59,650
Aceștia sunt halogenii.

155
00:06:59,650 --> 00:07:01,250
Și aceștia sunt foarte reactivi,

156
00:07:01,250 --> 00:07:03,030
deoarece au șapte electroni de valență.

157
00:07:03,030 --> 00:07:03,960
Nu le-ar plăcea nimic mai mult

158
00:07:03,960 --> 00:07:06,250
decât să primească un electron de valența,

159
00:07:06,250 --> 00:07:07,610
deci le place să reacționeze, de fapt,

160
00:07:07,610 --> 00:07:09,080
le place să reacționeze în special

161
00:07:09,080 --> 00:07:11,850
cu metalele alcaline de aici.

162
00:07:11,850 --> 00:07:16,150
Și în final, ajungem la nirvana atomică

163
00:07:16,150 --> 00:07:18,520
în cazul gazelor nobile de aici.

164
00:07:18,520 --> 00:07:20,900
Deci gazele nobile, acesta este celălalt nume

165
00:07:20,900 --> 00:07:25,900
pentru elementele din grupa 18, gaze nobile.

166
00:07:26,030 --> 00:07:28,560
Și au toate proprietatea foarte similară

167
00:07:28,560 --> 00:07:29,710
de a nu fi reactive.

168
00:07:29,710 --> 00:07:30,740
De ce nu reacționează?

169
00:07:30,740 --> 00:07:32,600
Și-au completat stratul exterior.

170
00:07:32,600 --> 00:07:34,220
Nu simt nevoia, sunt nobile,

171
00:07:34,220 --> 00:07:35,560
sunt deasupra luptei pentru electroni,

172
00:07:35,560 --> 00:07:40,513
nu simt nevoia să reacționeze cu oricine altcineva.