WEBVTT

00:00:00.350 --> 00:00:02.930
- Hai sa vorbim puțin

00:00:02.930 --> 00:00:05.890
despre grupele tabelului periodic.

00:00:05.890 --> 00:00:08.550
Un mod foarte simplu de a te gândi la grupe

00:00:08.550 --> 00:00:12.210
este ca sunt coloanele tabelului periodic,

00:00:12.210 --> 00:00:14.670
iar convenția standard este să le numerotăm.

00:00:14.670 --> 00:00:16.940
Aceasta este prima coloană, deci prima grupă,

00:00:16.940 --> 00:00:20.720
a doua coloană, a treia grupă, a patra, a cincea, a șasea,

00:00:20.720 --> 00:00:25.720
a șaptea, a opta, a noua, grupa 10, 11, 12,

00:00:27.860 --> 00:00:32.860
13, 14, 15, 16, 17 și 18.

00:00:33.870 --> 00:00:35.400
Și știu că unii dintre voi vă gândiți

00:00:35.400 --> 00:00:37.460
ce este cu aceste elemente din blocul f?

00:00:37.460 --> 00:00:39.400
Dacă ar fi să facem corect tabelul periodic,

00:00:39.400 --> 00:00:41.000
am schimba toate acestea,

00:00:41.000 --> 00:00:44.350
totul din blocul d și din blocul p spre dreapta

00:00:44.350 --> 00:00:48.330
și am face spațiu pentru aceste elemente din blocul f,

00:00:48.330 --> 00:00:50.950
dar convenția este că nu le numerotăm.

00:00:50.950 --> 00:00:53.030
Dar ceea ce este interesant este de ce ne complicăm

00:00:53.030 --> 00:00:55.040
să numim una din aceste coloane

00:00:55.040 --> 00:00:57.960
o grupă?

00:00:57.960 --> 00:01:00.920
Ei bine, asta este interesant la tabelul periodic,

00:01:00.920 --> 00:01:03.070
că toate aceste elemente dintr-o coloană,

00:01:03.070 --> 00:01:05.690
în mare parte și există multe excepții,

00:01:05.690 --> 00:01:08.370
dar în mare parte elementele din coloană

00:01:08.370 --> 00:01:11.070
au proprietăți foarte foarte foarte similare,

00:01:11.070 --> 00:01:13.920
iar acest lucru se datorează faptului că 
elementele dintr-o coloană,

00:01:13.920 --> 00:01:15.510
sau elementele dintr-o grupă,

00:01:15.510 --> 00:01:18.490
tind să aibă același număr de electroni

00:01:18.490 --> 00:01:19.870
în stratul exterior.

00:01:19.870 --> 00:01:22.530
Acestea tind să aibă același număr de electroni de valență,

00:01:22.530 --> 00:01:25.140
iar electronii de valență și electronii din stratul exterior

00:01:25.140 --> 00:01:26.720
tind să coincidă,

00:01:26.720 --> 00:01:28.210
deși există o ușoară variație.

00:01:28.210 --> 00:01:30.940
Electronii de valență, aceștia sunt electronii

00:01:30.940 --> 00:01:32.800
care vor reacționa,

00:01:32.800 --> 00:01:35.690
care tind să fie electronii din stratul exterior,

00:01:35.690 --> 00:01:38.330
dar există și excepții

00:01:38.330 --> 00:01:40.930
și există de fapt multe excepții interesante

00:01:40.930 --> 00:01:43.710
care au loc la metalele tranziționale din blocul d,

00:01:43.710 --> 00:01:45.310
dar nu vom intra în detalii.

00:01:45.310 --> 00:01:46.530
Hai să ne gândim puțin la

00:01:46.530 --> 00:01:49.040
câteva grupe despre care vei auzi

00:01:49.040 --> 00:01:51.860
și de ce reacționează în moduri similare.

00:01:51.860 --> 00:01:53.840
Deci dacă alegem grupa întâi,

00:01:53.840 --> 00:01:55.360
iar hidrogenul este un element

00:01:55.360 --> 00:01:57.260
puțin mai ciudat,

00:01:57.260 --> 00:01:58.560
deoarece hidrogenul nu încearcă să ajungă

00:01:58.560 --> 00:02:00.110
la opt electroni de valență,

00:02:00.110 --> 00:02:01.400
hidrogenul din acel prim strat

00:02:01.400 --> 00:02:05.230
vrea să ajungă la doi electroni de valență, așa cum are heliul,

00:02:05.230 --> 00:02:06.930
și deci hidrogenul

00:02:06.930 --> 00:02:10.350
nu are prea multe în comun

00:02:10.350 --> 00:02:11.670
cu celelalte elemente din grupa întâi

00:02:11.670 --> 00:02:12.910
așa cum te-ai putea aștepta în cazul, să zicem,

00:02:12.910 --> 00:02:15.100
elementelor din grupa a doua.

00:02:15.100 --> 00:02:17.430
Grupa întâi, în afară de hidrogen,

00:02:17.430 --> 00:02:21.940
se referă la metalele alcaline,

00:02:21.940 --> 00:02:24.800
iar hidrogenul nu este considerat unul,

00:02:24.800 --> 00:02:27.423
deci acestea de aici sunt

00:02:28.500 --> 00:02:30.103
metale alcaline.

00:02:31.320 --> 00:02:34.560
De ce dau toate acestea reacții foarte similare?

00:02:34.560 --> 00:02:36.750
De ce au proprietăți foarte similare?

00:02:36.750 --> 00:02:37.720
Ei bine, gândindu-te la asta,

00:02:37.720 --> 00:02:40.500
trebuie să te gândești la configurația lor electronică.

00:02:40.500 --> 00:02:44.710
Deci, de exemplu, configurația electronică a litiului

00:02:44.710 --> 00:02:46.630
o să fie aceeași

00:02:46.630 --> 00:02:51.170
cu configurația electronică a heliului,

00:02:51.170 --> 00:02:53.470
iar apoi,

00:02:53.470 --> 00:02:58.030
vom merge la al doilea strat, 2s1.

00:02:58.030 --> 00:02:59.820
Are un electron de valență.

00:02:59.820 --> 00:03:03.650
Are un electron în stratul exterior.

00:03:03.650 --> 00:03:04.993
Dar sodiul?

00:03:06.210 --> 00:03:09.210
Ei bine, sodiul o să aibă aceeași

00:03:09.210 --> 00:03:12.003
configurație electronică cu neonul

00:03:13.260 --> 00:03:16.200
și apoi vom merge la 3s1,

00:03:16.200 --> 00:03:18.950
deci din nou are un electron de valență,

00:03:18.950 --> 00:03:21.240
un electron în stratul exterior.

00:03:21.240 --> 00:03:23.780
Deci toate elementele portocalii de aici

00:03:23.780 --> 00:03:25.350
au un electron de valență

00:03:25.350 --> 00:03:27.860
și încearcă să ajungă la regula octetului,

00:03:27.860 --> 00:03:30.880
la această nirvana pentru atomi,

00:03:30.880 --> 00:03:33.220
și deci îți poți imagina că sunt foarte reactivi,

00:03:33.220 --> 00:03:35.190
iar când reacționează tind să piardă

00:03:35.190 --> 00:03:38.450
acest electron din stratul exterior.

00:03:38.450 --> 00:03:41.860
Aceste metale alcaline sunt foarte foarte reactive

00:03:41.860 --> 00:03:43.310
și au proprietăți foarte similare.

00:03:43.310 --> 00:03:46.790
Sunt lucioase și moi

00:03:46.790 --> 00:03:47.960
și deoarece sunt atât de reactive,

00:03:47.960 --> 00:03:49.600
sunt greu de găsit

00:03:49.600 --> 00:03:51.530
în stare liberă.

00:03:51.530 --> 00:03:53.960
Ei bine, hai să continuăm cu celelalte grupe.

00:03:53.960 --> 00:03:57.410
Ei bine, dacă ne mutăm la următoarea din dreapta,

00:03:57.410 --> 00:04:00.410
la grupa a doua de aici,

00:04:00.410 --> 00:04:03.353
acestea se numesc metale alcalino-pământoase.

00:04:04.266 --> 00:04:09.266
Metale alcalino-pământoase.

00:04:09.340 --> 00:04:13.880
Și din nou, au proprietăți foarte similare,

00:04:13.880 --> 00:04:16.380
deoarece au doi electroni de valență,

00:04:16.380 --> 00:04:19.350
doi electroni în stratul exterior

00:04:19.350 --> 00:04:21.960
și de asemenea pentru ele, care nu sunt la fel de reactive

00:04:21.960 --> 00:04:23.570
precum metalele alcaline,

00:04:23.570 --> 00:04:27.420
dar stai să scriu asta,
metale alcalino-pământoase,

00:04:27.420 --> 00:04:29.640
pentru ele este mai ușor să piardă doi electroni

00:04:29.640 --> 00:04:31.860
decât să încerce să obțină șase pentru a ajunge la opt,

00:04:31.860 --> 00:04:34.470
deci și acestea tind să fie destul de reactive

00:04:34.470 --> 00:04:38.920
și reacționează pierzând acești doi electroni din stratul exterior.

00:04:38.920 --> 00:04:42.710
Un lucru interesant se întâmplă când mergi la blocul d

00:04:42.710 --> 00:04:44.510
și am învățat asta când ne-am uitat

00:04:44.510 --> 00:04:46.270
la configurațiile electronice,

00:04:46.270 --> 00:04:48.430
dar dacă te uiți la configurația electronică

00:04:48.430 --> 00:04:51.250
a scandiului, să zicem,

00:04:51.250 --> 00:04:54.350
electronul, stai să-l fac cu magenta,

00:04:54.350 --> 00:04:57.420
configurația electronică a scandiului,

00:04:57.420 --> 00:04:58.823
deci scandiul,

00:05:01.070 --> 00:05:02.430
configurația electronică a scandiului

00:05:02.430 --> 00:05:06.080
va fi la fel

00:05:06.080 --> 00:05:08.170
ca cea a argonului.

00:05:08.170 --> 00:05:10.300
Principiul Aufbau ne spune despre

00:05:10.300 --> 00:05:12.150
configurația electronică,

00:05:12.150 --> 00:05:15.860
am avea 4s2 ca la calciu,

00:05:15.860 --> 00:05:17.520
dar conform principiului Aufbau

00:05:17.520 --> 00:05:21.400
am avea de asemenea un electron în 3d.

00:05:21.400 --> 00:05:24.843
Deci ar fi argon, apoi 3d1 4s2.

00:05:27.280 --> 00:05:30.670
Și pentru a pune lucrurile în ordine corectă,

00:05:30.670 --> 00:05:34.510
o să pun 3d1 înainte de 4s2.

00:05:34.510 --> 00:05:37.320
Deci atunci când oamenii se gândesc la principiul Aufbau,

00:05:37.320 --> 00:05:40.300
își imaginează toate aceste elemente din blocul d

00:05:40.300 --> 00:05:43.000
umplând blocul d.

00:05:43.000 --> 00:05:45.980
Așa cum știm din alte videoclipuri
acest lucru nu este chiar adevărat,

00:05:45.980 --> 00:05:49.340
dar când schematizezi configurația electronică

00:05:49.340 --> 00:05:51.270
ar putea fi folositor.

00:05:51.270 --> 00:05:54.600
Apoi vii și începi să completezi blocul p.

00:05:54.600 --> 00:05:59.240
Deci de exemplu, dacă te uiți la configurația electronică

00:05:59.240 --> 00:06:01.810
a, să zicem, carbonului,

00:06:01.810 --> 00:06:05.930
carbonul o să aibă aceeași configurație electronică

00:06:05.930 --> 00:06:09.410
cu cea a heliului,

00:06:09.410 --> 00:06:12.450
iar apoi vei completa blocul s 2s2,

00:06:12.450 --> 00:06:13.503
iar apoi 2p2.

00:06:15.695 --> 00:06:17.590
Deci 2p2.

00:06:17.590 --> 00:06:19.600
Deci câți electroni de valență are?

00:06:19.600 --> 00:06:21.700
Ei bine, în stratul al doilea, stratul exterior,

00:06:21.700 --> 00:06:24.890
are doi plus doi, are patru electroni de valență,

00:06:24.890 --> 00:06:28.180
iar acest lucru va fi adevărat pentru elementele din această grupă

00:06:28.180 --> 00:06:29.340
și de aceea

00:06:29.340 --> 00:06:34.120
carbonul are comportament de formare a legăturilor similar cu siliciul,

00:06:34.120 --> 00:06:36.120
cu celelalte elemente din grupa sa.

00:06:36.120 --> 00:06:38.630
Și am putea continua,

00:06:38.630 --> 00:06:42.730
de exemplu, cu oxigenul și sulful,

00:06:42.730 --> 00:06:45.840
acestea ar vrea să primească doi electroni

00:06:45.840 --> 00:06:48.620
de la altcineva, deoarece au șase electroni de valență,

00:06:48.620 --> 00:06:49.550
vor să ajungă la opt,

00:06:49.550 --> 00:06:51.580
ca să aibă comportament similar de formare a legăturilor.

00:06:51.580 --> 00:06:53.440
Mergem la grupa galbenă de aici,

00:06:53.440 --> 00:06:55.490
aceștia sunt halogenii.

00:06:55.490 --> 00:06:57.100
Deci există un nume special pentru ei.

00:06:57.100 --> 00:06:59.650
Aceștia sunt halogenii.

00:06:59.650 --> 00:07:01.250
Și aceștia sunt foarte reactivi,

00:07:01.250 --> 00:07:03.030
deoarece au șapte electroni de valență.

00:07:03.030 --> 00:07:03.960
Nu le-ar plăcea nimic mai mult

00:07:03.960 --> 00:07:06.250
decât să primească un electron de valența,

00:07:06.250 --> 00:07:07.610
deci le place să reacționeze, de fapt,

00:07:07.610 --> 00:07:09.080
le place să reacționeze în special

00:07:09.080 --> 00:07:11.850
cu metalele alcaline de aici.

00:07:11.850 --> 00:07:16.150
Și în final, ajungem la nirvana atomică

00:07:16.150 --> 00:07:18.520
în cazul gazelor nobile de aici.

00:07:18.520 --> 00:07:20.900
Deci gazele nobile, acesta este celălalt nume

00:07:20.900 --> 00:07:25.900
pentru elementele din grupa 18, gaze nobile.

00:07:26.030 --> 00:07:28.560
Și au toate proprietatea foarte similară

00:07:28.560 --> 00:07:29.710
de a nu fi reactive.

00:07:29.710 --> 00:07:30.740
De ce nu reacționează?

00:07:30.740 --> 00:07:32.600
Și-au completat stratul exterior.

00:07:32.600 --> 00:07:34.220
Nu simt nevoia, sunt nobile,

00:07:34.220 --> 00:07:35.560
sunt deasupra luptei pentru electroni,

00:07:35.560 --> 00:07:40.513
nu simt nevoia să reacționeze cu oricine altcineva.