0:00:06.549,0:00:07.989
În 1992,

0:00:07.989,0:00:12.211
un cargobot ce transporta jucării de baie[br]a fost prins într-o furtună.

0:00:12.211,0:00:14.647
Containerele de pe vas[br]au căzut peste bord,

0:00:14.647,0:00:20.837
iar valurile au vărsat 28.000 de rățuște[br]de cauciuc și alte jucării în Pacific.

0:00:20.837,0:00:22.697
Dar ele nu au rămas împreună.

0:00:22.697,0:00:23.977
Chiar pe dos,

0:00:23.977,0:00:27.307
rățuștele au ajuns[br]de atunci peste tot pe glob,

0:00:27.307,0:00:29.557
iar cercetătorii au folosit traseul lor

0:00:29.557,0:00:33.727
pentru a înțelege mai bine[br]curenții oceanici.

0:00:33.727,0:00:36.493
Curenții oceanici sunt determinați[br]de mai multe lucruri:

0:00:36.493,0:00:40.043
de vânt, de maree,[br]de schimbările în densitatea apei

0:00:40.043,0:00:43.073
și de rotația Pământului.

0:00:43.073,0:00:47.733
Topografia fundului oceanic[br]și a țărmului modifică aceste mișcări,

0:00:47.733,0:00:49.360
cauzând accelerarea curenților,

0:00:49.360,0:00:52.200
încetinirea sau schimbarea direcției lor.

0:00:52.200,0:00:55.030
Curenții oceanici pot fi de două tipuri:

0:00:55.030,0:00:58.290
curenți de suprafață[br]și curenți de adâncime.

0:00:58.290,0:01:00.410
Curenții de suprafață controlează

0:01:00.410,0:01:02.660
mișcarea primelor 10 procente[br]ale apei oceanice,

0:01:02.660,0:01:06.230
în timp ce curenții de adâncime[br]mobilizează celelalte 90 de procente.

0:01:06.230,0:01:07.930
Deși au cauze diferite,

0:01:07.930,0:01:10.960
curenții de suprafață și de adâncime[br]se influențează reciproc

0:01:10.960,0:01:15.160
într-un dans complicat[br]ce menține întregul ocean în mișcare.

0:01:15.160,0:01:16.185
Aproape de țărm,

0:01:16.185,0:01:19.635
curenții de suprafață sunt determinați[br]de vânt și de maree,

0:01:19.635,0:01:24.505
care aduc apa iar și iar la țărm[br]odată ce nivelul de apă crește și scade.

0:01:24.505,0:01:29.773
Între timp, în ocean, vântul e principala[br]cauză a curenților de suprafață.

0:01:29.773,0:01:31.817
În timp ce vântul suflă[br]deasupra oceanului,

0:01:31.817,0:01:34.507
trage cu el straturile de apă[br]de la suprafață.

0:01:34.507,0:01:37.477
Această mișcare a apei[br]trage și straturile de dedesubt,

0:01:37.477,0:01:39.697
iar acestea le trag pe cele de dedesubt.

0:01:39.697,0:01:43.197
De fapt, apa până la o adâncime[br]de 400 de metri

0:01:43.197,0:01:47.027
e afectată de vântul[br]de la suprafața oceanului.

0:01:47.027,0:01:51.337
Dacă analizăm tiparul curenților[br]de pe tot globul,

0:01:51.337,0:01:54.820
veți observa că formează[br]bucle gigantice denumite gire,

0:01:54.820,0:01:57.580
ce au un sens orar în emisfera nordică

0:01:57.580,0:02:00.430
și sens antiorar în emisfera sudică.

0:02:00.430,0:02:02.950
Asta din cauza modului[br]în care rotația Pământului

0:02:02.950,0:02:06.630
afectează vântul[br]ce dă naștere acestor curenți.

0:02:06.630,0:02:08.280
Dacă Pământul nu s-ar fi rotit,

0:02:08.280,0:02:10.740
aerul și apa s-ar fi deplasat[br]înainte și înapoi

0:02:10.740,0:02:12.820
între presiunea scăzută de la ecuator

0:02:12.820,0:02:14.610
și presiunea crescută de la poli.

0:02:14.610,0:02:16.350
Dar deoarece Pământul se învârte,

0:02:16.350,0:02:20.860
aerul ce se mișcă de la ecuator[br]la Polul Nord e curbat spre est,

0:02:20.860,0:02:24.509
iar aerul ce se mișcă invers[br]e curbat spre vest.

0:02:24.509,0:02:27.409
În emisfera sudică se întâmplă[br]același lucru, dar în oglindă.

0:02:27.409,0:02:29.229
astfel încât marii curenți de vânt

0:02:29.229,0:02:32.789
formează modele ca niște bucle[br]în bazinele oceanice.

0:02:32.789,0:02:35.679
Asta poartă numele de efectul Coriolis.

0:02:35.679,0:02:40.129
Vântul împinge oceanul de dedesubt[br]în aceleași giruri rotative.

0:02:40.129,0:02:43.793
Și deoarece apa reține căldura[br]mult mai eficient decât aerul,

0:02:43.793,0:02:48.303
acești curenți ajută[br]la redistribuirea căldurii pe glob.

0:02:48.303,0:02:50.334
Spre deosebire de curenții de suprafață,

0:02:50.334,0:02:55.014
curenții de adâncime sunt determinați[br]în principal de variația densității apei.

0:02:55.014,0:02:57.326
Pe măsură ce apa[br]se deplasează spre Polul Nord,

0:02:57.326,0:02:58.496
se răcește.

0:02:58.496,0:03:01.036
Are și o concentrație mai mare de sare,

0:03:01.036,0:03:05.956
deoarece cristalele de apă ce se formează[br]blochează apa, lăsând sarea în urmă.

0:03:05.956,0:03:08.796
Această apă sărată și rece[br]e mult mai densă,

0:03:08.796,0:03:09.946
așa că se scufundă,

0:03:09.946,0:03:12.616
iar apa de suprafață[br]mai caldă îi ia locul,

0:03:12.616,0:03:17.076
dând naștere unui curent vertical[br]denumit circulație termohalină.

0:03:17.076,0:03:21.563
Circulația termohalină a apei de adâncime[br]și curenții de suprafață cauzați de vânt

0:03:21.563,0:03:26.319
se combină pentru a forma o buclă[br]denumită Centura Globală Transportatoare.

0:03:26.319,0:03:29.486
Odată ce apa vine[br]la suprafață din adâncuri,

0:03:29.486,0:03:32.606
cară nutrienți ce hrănesc microorganismele

0:03:32.606,0:03:35.726
ce formează baza[br]multor lanțuri trofice oceanice.

0:03:35.726,0:03:39.306
Centura globală transportatoare[br]e cel mai lung curent din lume,

0:03:39.306,0:03:41.306
ajungând peste tot în lume.

0:03:41.306,0:03:44.906
Dar se mișcă[br]doar câțiva centimetri pe secundă.

0:03:44.906,0:03:49.456
O picătură de apă are nevoie de mii de ani[br]pentru a o parcurge în întregime.

0:03:49.456,0:03:52.996
Însă, creșterea temperaturilor[br]oceanelor cauzează încetinirea

0:03:52.996,0:03:54.956
centurii transportatoare.

0:03:54.956,0:03:58.166
Modelele arată că acest lucru cauzează[br]un dezastru pentru vremea

0:03:58.166,0:03:59.896
de pe ambele părți ale Atlanticului,

0:03:59.896,0:04:03.146
și nimeni nu știe ce se va întâmpla[br]dacă va continua să încetinească

0:04:03.146,0:04:05.146
sau dacă se va opri complet.

0:04:05.146,0:04:09.136
Singurul mod de a anticipa corect[br]și de a ne pregăti în consecință

0:04:09.136,0:04:13.826
e să continuăm să studiem curenții[br]și puternicele forțe ce îi formează.