1
00:00:06,549 --> 00:00:07,989
În 1992,

2
00:00:07,989 --> 00:00:12,211
un cargobot ce transporta jucării de baie
a fost prins într-o furtună.

3
00:00:12,211 --> 00:00:14,647
Containerele de pe vas
au căzut peste bord,

4
00:00:14,647 --> 00:00:20,837
iar valurile au vărsat 28.000 de rățuște
de cauciuc și alte jucării în Pacific.

5
00:00:20,837 --> 00:00:22,697
Dar ele nu au rămas împreună.

6
00:00:22,697 --> 00:00:23,977
Chiar pe dos,

7
00:00:23,977 --> 00:00:27,307
rățuștele au ajuns
de atunci peste tot pe glob,

8
00:00:27,307 --> 00:00:29,557
iar cercetătorii au folosit traseul lor

9
00:00:29,557 --> 00:00:33,727
pentru a înțelege mai bine
curenții oceanici.

10
00:00:33,727 --> 00:00:36,493
Curenții oceanici sunt determinați
de mai multe lucruri:

11
00:00:36,493 --> 00:00:40,043
de vânt, de maree,
de schimbările în densitatea apei

12
00:00:40,043 --> 00:00:43,073
și de rotația Pământului.

13
00:00:43,073 --> 00:00:47,733
Topografia fundului oceanic
și a țărmului modifică aceste mișcări,

14
00:00:47,733 --> 00:00:49,360
cauzând accelerarea curenților,

15
00:00:49,360 --> 00:00:52,200
încetinirea sau schimbarea direcției lor.

16
00:00:52,200 --> 00:00:55,030
Curenții oceanici pot fi de două tipuri:

17
00:00:55,030 --> 00:00:58,290
curenți de suprafață
și curenți de adâncime.

18
00:00:58,290 --> 00:01:00,410
Curenții de suprafață controlează

19
00:01:00,410 --> 00:01:02,660
mișcarea primelor 10 procente
ale apei oceanice,

20
00:01:02,660 --> 00:01:06,230
în timp ce curenții de adâncime
mobilizează celelalte 90 de procente.

21
00:01:06,230 --> 00:01:07,930
Deși au cauze diferite,

22
00:01:07,930 --> 00:01:10,960
curenții de suprafață și de adâncime
se influențează reciproc

23
00:01:10,960 --> 00:01:15,160
într-un dans complicat
ce menține întregul ocean în mișcare.

24
00:01:15,160 --> 00:01:16,185
Aproape de țărm,

25
00:01:16,185 --> 00:01:19,635
curenții de suprafață sunt determinați
de vânt și de maree,

26
00:01:19,635 --> 00:01:24,505
care aduc apa iar și iar la țărm
odată ce nivelul de apă crește și scade.

27
00:01:24,505 --> 00:01:29,773
Între timp, în ocean, vântul e principala
cauză a curenților de suprafață.

28
00:01:29,773 --> 00:01:31,817
În timp ce vântul suflă
deasupra oceanului,

29
00:01:31,817 --> 00:01:34,507
trage cu el straturile de apă
de la suprafață.

30
00:01:34,507 --> 00:01:37,477
Această mișcare a apei
trage și straturile de dedesubt,

31
00:01:37,477 --> 00:01:39,697
iar acestea le trag pe cele de dedesubt.

32
00:01:39,697 --> 00:01:43,197
De fapt, apa până la o adâncime
de 400 de metri

33
00:01:43,197 --> 00:01:47,027
e afectată de vântul
de la suprafața oceanului.

34
00:01:47,027 --> 00:01:51,337
Dacă analizăm tiparul curenților
de pe tot globul,

35
00:01:51,337 --> 00:01:54,820
veți observa că formează
bucle gigantice denumite gire,

36
00:01:54,820 --> 00:01:57,580
ce au un sens orar în emisfera nordică

37
00:01:57,580 --> 00:02:00,430
și sens antiorar în emisfera sudică.

38
00:02:00,430 --> 00:02:02,950
Asta din cauza modului
în care rotația Pământului

39
00:02:02,950 --> 00:02:06,630
afectează vântul
ce dă naștere acestor curenți.

40
00:02:06,630 --> 00:02:08,280
Dacă Pământul nu s-ar fi rotit,

41
00:02:08,280 --> 00:02:10,740
aerul și apa s-ar fi deplasat
înainte și înapoi

42
00:02:10,740 --> 00:02:12,820
între presiunea scăzută de la ecuator

43
00:02:12,820 --> 00:02:14,610
și presiunea crescută de la poli.

44
00:02:14,610 --> 00:02:16,350
Dar deoarece Pământul se învârte,

45
00:02:16,350 --> 00:02:20,860
aerul ce se mișcă de la ecuator
la Polul Nord e curbat spre est,

46
00:02:20,860 --> 00:02:24,509
iar aerul ce se mișcă invers
e curbat spre vest.

47
00:02:24,509 --> 00:02:27,409
În emisfera sudică se întâmplă
același lucru, dar în oglindă.

48
00:02:27,409 --> 00:02:29,229
astfel încât marii curenți de vânt

49
00:02:29,229 --> 00:02:32,789
formează modele ca niște bucle
în bazinele oceanice.

50
00:02:32,789 --> 00:02:35,679
Asta poartă numele de efectul Coriolis.

51
00:02:35,679 --> 00:02:40,129
Vântul împinge oceanul de dedesubt
în aceleași giruri rotative.

52
00:02:40,129 --> 00:02:43,793
Și deoarece apa reține căldura
mult mai eficient decât aerul,

53
00:02:43,793 --> 00:02:48,303
acești curenți ajută
la redistribuirea căldurii pe glob.

54
00:02:48,303 --> 00:02:50,334
Spre deosebire de curenții de suprafață,

55
00:02:50,334 --> 00:02:55,014
curenții de adâncime sunt determinați
în principal de variația densității apei.

56
00:02:55,014 --> 00:02:57,326
Pe măsură ce apa
se deplasează spre Polul Nord,

57
00:02:57,326 --> 00:02:58,496
se răcește.

58
00:02:58,496 --> 00:03:01,036
Are și o concentrație mai mare de sare,

59
00:03:01,036 --> 00:03:05,956
deoarece cristalele de apă ce se formează
blochează apa, lăsând sarea în urmă.

60
00:03:05,956 --> 00:03:08,796
Această apă sărată și rece
e mult mai densă,

61
00:03:08,796 --> 00:03:09,946
așa că se scufundă,

62
00:03:09,946 --> 00:03:12,616
iar apa de suprafață
mai caldă îi ia locul,

63
00:03:12,616 --> 00:03:17,076
dând naștere unui curent vertical
denumit circulație termohalină.

64
00:03:17,076 --> 00:03:21,563
Circulația termohalină a apei de adâncime
și curenții de suprafață cauzați de vânt

65
00:03:21,563 --> 00:03:26,319
se combină pentru a forma o buclă
denumită Centura Globală Transportatoare.

66
00:03:26,319 --> 00:03:29,486
Odată ce apa vine
la suprafață din adâncuri,

67
00:03:29,486 --> 00:03:32,606
cară nutrienți ce hrănesc microorganismele

68
00:03:32,606 --> 00:03:35,726
ce formează baza
multor lanțuri trofice oceanice.

69
00:03:35,726 --> 00:03:39,306
Centura globală transportatoare
e cel mai lung curent din lume,

70
00:03:39,306 --> 00:03:41,306
ajungând peste tot în lume.

71
00:03:41,306 --> 00:03:44,906
Dar se mișcă
doar câțiva centimetri pe secundă.

72
00:03:44,906 --> 00:03:49,456
O picătură de apă are nevoie de mii de ani
pentru a o parcurge în întregime.

73
00:03:49,456 --> 00:03:52,996
Însă, creșterea temperaturilor
oceanelor cauzează încetinirea

74
00:03:52,996 --> 00:03:54,956
centurii transportatoare.

75
00:03:54,956 --> 00:03:58,166
Modelele arată că acest lucru cauzează
un dezastru pentru vremea

76
00:03:58,166 --> 00:03:59,896
de pe ambele părți ale Atlanticului,

77
00:03:59,896 --> 00:04:03,146
și nimeni nu știe ce se va întâmpla
dacă va continua să încetinească

78
00:04:03,146 --> 00:04:05,146
sau dacă se va opri complet.

79
00:04:05,146 --> 00:04:09,136
Singurul mod de a anticipa corect
și de a ne pregăti în consecință

80
00:04:09,136 --> 00:04:13,826
e să continuăm să studiem curenții
și puternicele forțe ce îi formează.