WEBVTT 00:00:04.863 --> 00:00:06.221 Când studiam Roma Antică, 00:00:06.221 --> 00:00:08.032 unul dintre cele mai dificile lucruri pentru mine era să înțeleg 00:00:08.032 --> 00:00:11.257 cum toate aceste ruine se potriveau împreună 00:00:11.257 --> 00:00:13.568 Dar din feriire, îl avem pe Dr. Bernard Frischer 00:00:13.568 --> 00:00:16.590 care a construit o extraordinară simulare video 00:00:16.590 --> 00:00:19.057 care ne permite să ne mișcăm prin acest spațiu. 00:00:19.057 --> 00:00:21.026 Dificultatea vine de regulă din două cauze. 00:00:21.026 --> 00:00:23.864 Înainte de toate, acelel orașe antice sunt acum în ruine 00:00:23.864 --> 00:00:25.448 deci problema pe care o avem este: 00:00:25.448 --> 00:00:27.598 Cum să trecem de la ruine la modul în care 00:00:27.598 --> 00:00:28.854 arăta totul în antichitate? 00:00:28.854 --> 00:00:30.804 În al doilea rând, avem doar ruine aleatorii, 00:00:30.804 --> 00:00:31.630 nu avem totul. 00:00:31.630 --> 00:00:33.858 Deci chiar dacă poți realiza cum arăta Pantheonul 00:00:33.858 --> 00:00:34.767 sau Colosseumul, 00:00:34.768 --> 00:00:36.024 sunt la o milă depărtare una de alta în oraș. 00:00:36.024 --> 00:00:38.985 Ce era în jur? Majoritatea dintre acestea lipsesc. 00:00:38.985 --> 00:00:41.494 Deci vizualizarea încearcă să pună tot orașul laolaltă. 00:00:41.494 --> 00:00:43.247 Deci să privim. Okay. 00:00:43.247 --> 00:00:44.877 Este frumos. 00:00:44.877 --> 00:00:48.365 Acum zburăm ușor peste oraș, peste Tibru. 00:00:48.365 --> 00:00:50.028 Este un loc bun pentru a începe pentru ca știți, 00:00:50.028 --> 00:00:52.344 Tibrul împarte Roma în două. 00:00:52.344 --> 00:00:55.180 Și văd în depărtare un templu foarte mare. 00:00:55.180 --> 00:00:58.504 Acela e Templul lui Jupiter Optimus Maximus. 00:00:58.504 --> 00:00:59.936 Jupiter, cel mai bun și măreț, 00:00:59.936 --> 00:01:03.039 este templul de bază al cultului roman. 00:01:03.039 --> 00:01:05.431 Și este pe vârful Dealului Capitolin 00:01:05.431 --> 00:01:07.733 care din cauza templului său și altele, 00:01:07.733 --> 00:01:10.090 era considerat centrul de cult al statului 00:01:10.090 --> 00:01:11.262 și religia statului. 00:01:11.262 --> 00:01:14.137 DEci ce moment din istoria Romei am ales? 00:01:14.137 --> 00:01:16.709 Acesta este, teoretic, anul 320 d.Hr. 00:01:16.709 --> 00:01:19.641 vârful dezvoltării urbane a Romei, 00:01:19.641 --> 00:01:21.142 mai ales în ceea ce priveste arhitectura publică 00:01:21.142 --> 00:01:22.342 din simplul motiv că 00:01:22.342 --> 00:01:24.974 Împăratul la acel timp era Constantin cel Mare 00:01:24.974 --> 00:01:26.440 și la puțin timp după acest an, 00:01:26.440 --> 00:01:28.255 a mutat capitala de la Roma 00:01:28.255 --> 00:01:31.036 la Constantinopol. 00:01:31.037 --> 00:01:32.309 ok, deci zburăm de-a lungul răului, 00:01:32.309 --> 00:01:36.441 și după dealul Capitolin, vedem dealul Palatin, 00:01:36.441 --> 00:01:39.701 un altul dintre cele șapte dealuri canonice ale Romei. 00:01:39.701 --> 00:01:43.193 Și Palestinul este evident pentru oricine vizitează Roma. 00:01:43.194 --> 00:01:44.635 Dacă te afli în Forum, 00:01:44.635 --> 00:01:47.207 acesta e marele deal cu palate. 00:01:47.207 --> 00:01:49.735 De fapt, cuvântul palat derivă de la cuvântul Palatin. 00:01:49.736 --> 00:01:52.459 Romanii, cum timpul a trecut în istoria lor, 00:01:52.459 --> 00:01:54.833 spuneau: ”Oriunde este îmoaratul, acolo este palatul” 00:01:54.833 --> 00:01:57.306 sau palatinul. Deci, termenul palat a ajuns detașat 00:01:57.306 --> 00:01:58.908 de deal fizic 00:01:58.908 --> 00:02:01.907 și a ajuns să însemne ”locul unde locuiește conducătorul”. 00:02:01.907 --> 00:02:04.107 Și chiar cum trecem peste 00:02:04.108 --> 00:02:05.853 ce este Circus Maximus, 00:02:05.853 --> 00:02:08.800 văd palatul imoerial, este imens. 00:02:08.800 --> 00:02:11.262 A acoperit în adevăratul sens al cuvîntului tot dealul. 00:02:11.262 --> 00:02:12.866 Trebuie să ne amintim că acesta nu era doar 00:02:12.866 --> 00:02:14.832 locul în care locuia împăartul și familia lui, 00:02:14.832 --> 00:02:17.314 dar era de asemenea centrul guvernului. 00:02:17.314 --> 00:02:19.894 Vedeți vreo relație 00:02:19.895 --> 00:02:22.657 între acest circ enorm și palat? 00:02:22.657 --> 00:02:24.089 Ele sunt de fapt conectate 00:02:24.089 --> 00:02:26.965 și împăratul era un adevărat ”fan” al jocurilor de circ 00:02:26.965 --> 00:02:31.175 și putea cu ușurință să coboare în boxa imperială 00:02:31.175 --> 00:02:32.321 din palatul său, 00:02:32.321 --> 00:02:33.266 sau dacă chiar dorea, 00:02:33.266 --> 00:02:36.049 putea să urmărească cursele de la circ la palat. 00:02:36.050 --> 00:02:38.362 Deci nu vorbim de Barnum&Bailey, 00:02:38.362 --> 00:02:40.924 ci despre evenimente sportive. 00:02:40.924 --> 00:02:43.116 Vornim în generald de curse de care. 00:02:43.116 --> 00:02:46.119 Gandiți-vă la Ben Hur, cele mai faimoase scene cu întreceri de care. 00:02:46.119 --> 00:02:47.460 De asemenea, erau și vânători de animale, 00:02:47.460 --> 00:02:50.062 erau parade, procesiuni religioase, 00:02:50.062 --> 00:02:51.623 și procesiuni triumfale. 00:02:51.623 --> 00:02:54.135 Deci să mergem spre orașul propriu-zis. Știm că 00:02:54.135 --> 00:02:57.662 Roma a fost o cultură comercială care avea adevărate piețe. 00:02:57.663 --> 00:02:59.204 Cât de multe știm totuși despre 00:02:59.204 --> 00:03:01.509 viețile de zi cu zi ale locuitorilor? 00:03:01.509 --> 00:03:02.685 Știm destul de multe. 00:03:02.686 --> 00:03:05.818 Știm despre sutele de schimburi și profesii, 00:03:05.818 --> 00:03:07.360 despre clasele sociale, 00:03:07.360 --> 00:03:09.768 știm despre dieta lor, despre longevitatea lor. 00:03:09.768 --> 00:03:12.884 Scriitorii au reconstruit în detaliu 00:03:12.884 --> 00:03:14.273 ce însemna viața de zi cu zi. 00:03:14.274 --> 00:03:15.713 Una dintre cele mai impresionante structuri 00:03:15.713 --> 00:03:19.156 pe care le vad este un apeduct, această ”autostradă” pentru apă. 00:03:19.156 --> 00:03:21.186 da, Romanii sunt faimoși pentru apeductele lor. 00:03:21.186 --> 00:03:22.934 Nu ar fi putut niciodată să aibă un oraș mare 00:03:22.934 --> 00:03:24.323 de un milion sau chiar două milioane de locuitori 00:03:24.324 --> 00:03:26.456 pe care îl vedem, fără apeductele 00:03:26.456 --> 00:03:27.861 care aduceau apa de la 00:03:27.861 --> 00:03:29.233 20 sau 30 de mile depărtare din munți. 00:03:29.234 --> 00:03:32.384 Ei au ținut acest sistem gravitațional în funcțiune 00:03:32.384 --> 00:03:34.730 prin aducerea surselor în munți 00:03:34.730 --> 00:03:35.894 care aduceau apa în oraș 00:03:35.895 --> 00:03:38.519 și valea care dădeaforță apei. 00:03:38.519 --> 00:03:40.529 Ei au fost cumva capabili să calculeze 00:03:40.529 --> 00:03:43.215 o pantă de doar 30cm la fiecare 600m 00:03:43.215 --> 00:03:44.242 ceea ce este remarcabil. 00:03:44.242 --> 00:03:46.456 Nu știm cum au reșit să calculeze atât de precis 00:03:46.456 --> 00:03:49.116 că apa continua să se miște ușor în jos pe deal 00:03:49.116 --> 00:03:50.684 dar implacabil în jos. 00:03:50.684 --> 00:03:52.349 Există acest tip de ambiție, 00:03:52.349 --> 00:03:54.953 această noțiune că oamenii pot controla natura. 00:03:54.953 --> 00:03:58.853 Nu trebuie să construiești un oraș acolo unde este deja apă, 00:03:58.853 --> 00:04:02.056 dar putem folosi natura în avantajul nostru. 00:04:02.056 --> 00:04:04.334 Romanii erau ingineri remarcabili. 00:04:04.334 --> 00:04:06.654 Foloseau apa pentru băut, 00:04:06.654 --> 00:04:07.560 evident pentru gătit și așa mai departe. 00:04:07.560 --> 00:04:09.564 Dar totuși multe dinter apeducte 00:04:09.564 --> 00:04:11.118 se terminau în fântâni, 00:04:11.118 --> 00:04:12.995 sau în băi publice. 00:04:12.995 --> 00:04:16.629 Deci această zona pare cumva detașată de 00:04:16.629 --> 00:04:18.471 partea mai aglomerata, urbană a orașului, 00:04:18.471 --> 00:04:20.250 și acestea sunt Băile lui Traian. 00:04:20.250 --> 00:04:22.467 Da, acestea nu erau primele băi publice, 00:04:22.467 --> 00:04:23.977 dar erau băi 00:04:23.977 --> 00:04:26.582 care ofereau un desigh standard pentru băile publice. 00:04:26.583 --> 00:04:28.282 Blocuri de clădiri de baie 00:04:28.282 --> 00:04:30.000 în mijlocul unui fel fe grădini 00:04:30.000 --> 00:04:31.544 delimitate de pereți. 00:04:31.544 --> 00:04:34.582 Și vorbeam mai devreme despre modul în care 00:04:34.583 --> 00:04:36.273 împărații puteau să asigure pentru 00:04:36.273 --> 00:04:37.340 buna funcționare a orașului, 00:04:37.340 --> 00:04:38.479 și acesta este un exemplu primar. 00:04:38.480 --> 00:04:40.542 Deci acum ne mutăm la unele dintre cele mai 00:04:40.542 --> 00:04:42.674 cunoscute monumente ale Romei antice. 00:04:42.674 --> 00:04:43.996 Colosseumul. 00:04:43.997 --> 00:04:46.389 Dar suntem mai degrabă într-un moment târziu alistoriei Romei. 00:04:46.389 --> 00:04:49.165 Înainte de Colosseum, nu era aici un alt palat? 00:04:49.165 --> 00:04:49.750 De fapt, era. 00:04:49.750 --> 00:04:52.324 Colosseumul a fost contruit de Împăratul Vespasian, 00:04:52.324 --> 00:04:56.097 devenit împărat în 69 d. Hr. 00:04:56.097 --> 00:04:59.945 după sinuciderea lui Nero, un împărat foarte nepopular. 00:04:59.945 --> 00:05:02.493 Unul dintre motivele pentru care era nepopular a fost că 00:05:02.493 --> 00:05:04.364 după marele incendiu din 64, 00:05:04.364 --> 00:05:06.236 în care o mare parte a orașului a fost distrusă, 00:05:06.237 --> 00:05:09.253 el a luat peste 400 mii metri pătrați din inima orașului 00:05:09.253 --> 00:05:10.972 și i-a transformat în proprietate privată 00:05:10.972 --> 00:05:13.596 pentru uzul său personal si palat. 00:05:13.596 --> 00:05:14.984 Casa de Aur a lui Nero. 00:05:14.984 --> 00:05:18.015 Și Colosseumul era de fapt un lac acolo. 00:05:18.016 --> 00:05:19.202 Și Vaspasian, 00:05:19.202 --> 00:05:21.094 ca să arate că este prieten al poporului, 00:05:21.095 --> 00:05:23.326 a umplut lacul și a construit Colosseumul peste. 00:05:23.326 --> 00:05:26.400 Colosseumu nu a fost inițial numit așa. 00:05:26.400 --> 00:05:27.551 Nu. Acesta e termenul care 00:05:27.552 --> 00:05:29.384 datează doar de la începutul Evului Mediu. 00:05:29.384 --> 00:05:31.758 Romanii îl numeau Anfiteatrul Flavian 00:05:31.758 --> 00:05:34.844 deoarece numele de afmilie al lui Vespasian era Flavius, 00:05:34.844 --> 00:05:36.303 deci Flavian. 00:05:36.303 --> 00:05:38.846 Și este un Anfiteatru, sau un fek de dublu teatru, 00:05:38.846 --> 00:05:40.477 în formă ovală. 00:05:40.477 --> 00:05:42.513 Romanii cu siguranță nu îl numeau Colosseum, 00:05:42.513 --> 00:05:45.032 dar numeau totuși aceasra imensă statuie Colossus. 00:05:45.032 --> 00:05:46.532 Este o statuie a zeului Soare. 00:05:46.532 --> 00:05:49.542 Acum ai menționat că acesta e momentul 00:05:49.542 --> 00:05:51.337 când Constantin stăpânește Roma 00:05:51.338 --> 00:05:53.715 și nu mutase încă capitala in Est. 00:05:53.715 --> 00:05:55.679 Este interesant să privești acest arc, 00:05:55.680 --> 00:05:57.146 Arcul lui Constantin, 00:05:57.146 --> 00:05:59.124 și să realizezi că e nou-nouț. 00:05:59.124 --> 00:06:00.780 Are numai câțiva ani, 00:06:00.780 --> 00:06:04.299 Constantin părăsind Roma după ce l-a înfrânt pe Maxentius 00:06:04.299 --> 00:06:06.032 la Bătălia de la Podul Milvian. 00:06:06.032 --> 00:06:07.054 Din câte știm noi, 00:06:07.054 --> 00:06:08.700 el niciodată nu s-a întors la Roma să-l vadă. 00:06:08.700 --> 00:06:12.032 Deci tocmai am trecut de marginea Colosseumului 00:06:12.032 --> 00:06:13.198 și ne uităm în jos. 00:06:13.199 --> 00:06:15.613 Aceasta este, într-un fel, o oglindă a societății romane. 00:06:15.613 --> 00:06:17.796 Cele mai bune locuri sunt cele mai jos, 00:06:17.796 --> 00:06:19.262 apropiate de arenă, 00:06:19.262 --> 00:06:21.456 și erau reservate împăratului, 00:06:21.456 --> 00:06:24.224 oficialilor, preoților și așa mai departe. 00:06:24.224 --> 00:06:25.914 Apoi în spatele lor erau senatorii. 00:06:25.914 --> 00:06:27.563 În spoatele acestora, oamenii de afaceri bogați. 00:06:27.564 --> 00:06:30.932 și în spatle lor, cei născuți liberi, cetățenii normali. 00:06:30.932 --> 00:06:35.319 Chiar sus de tot, stăteau femeile, sclavii si străinii. 00:06:35.319 --> 00:06:36.907 Deci ce veneau să vadă? 00:06:36.907 --> 00:06:38.609 După cum putem vedea acum ce se întâmplă, 00:06:38.610 --> 00:06:40.530 este un lucru important să asociem cu Colosseumul 00:06:40.530 --> 00:06:42.236 luptele de gladiatori. 00:06:42.237 --> 00:06:43.508 Un alt lucru care se întâmpla aici pe care 00:06:43.508 --> 00:06:46.207 romanii îl iubeau erau vânătoarea de animale sălbatice, 00:06:46.208 --> 00:06:49.106 Al treilea lucru este execuția criminalilor. 00:06:49.106 --> 00:06:51.255 Deobicei în moduri foarte ”colorate”. 00:06:51.255 --> 00:06:53.397 În moduri pe care noi le considerăm crude. 00:06:53.397 --> 00:06:56.769 Deci să ne întoarcem la stânga spre forum. 00:06:56.769 --> 00:06:58.875 Ce este acel enorm templu? 00:06:58.875 --> 00:07:01.496 Este cel mai mare templu al religiei de stat. 00:07:01.496 --> 00:07:03.186 Este templul lui Venus si Roma. 00:07:03.187 --> 00:07:05.267 A fost construit de împăratul Adrian. 00:07:05.267 --> 00:07:06.555 Este de fapt interesnat pentru că 00:07:06.555 --> 00:07:08.071 este format din două temple spate în spate. 00:07:08.071 --> 00:07:10.569 O parte este dedicată venerării zeiței, 00:07:10.569 --> 00:07:12.025 Venus. 00:07:12.025 --> 00:07:13.568 Aceea este cea dispre Colosseum. 00:07:13.569 --> 00:07:16.029 Cealaltă, pentru zeița, Roma, cu fața sore forum. 00:07:16.029 --> 00:07:17.736 Și pare să fi fost un motiv pentru asta. 00:07:17.736 --> 00:07:19.435 Venus se uită la Colosseum 00:07:19.435 --> 00:07:21.042 care este asociat cu distracția și jocurile. 00:07:21.042 --> 00:07:23.323 Otium, ar spune romanii. Destindere. 00:07:23.324 --> 00:07:26.000 Pe când Roma este o zeită mai seioasă. 00:07:26.000 --> 00:07:28.201 Ea întâmpină forumul, care este zona de negoț, 00:07:28.201 --> 00:07:30.134 sau afaceri și muncă. 00:07:30.134 --> 00:07:32.860 Ok, acum ne mutăm spre forumul efectiv. 00:07:32.860 --> 00:07:36.061 Și ne vom opri mai întâi la Basilic alui Maxentius, 00:07:36.061 --> 00:07:38.417 ultima dintre cele mai mari clădiri civice, 00:07:38.417 --> 00:07:41.294 construite în Roma înainte de mutarea capitalei. 00:07:41.294 --> 00:07:42.688 Aceasta este o structură imensă 00:07:42.688 --> 00:07:45.448 iar cuvântul basilică ne este familiar. 00:07:45.448 --> 00:07:47.233 De multe ori numim bisericile ”basilici” acum. 00:07:47.233 --> 00:07:49.679 Pentru romani, era o clădire publică, 00:07:49.679 --> 00:07:51.792 folosită în general pentru curți, 00:07:51.793 --> 00:07:53.834 creștinii au adoptat forumul clădirii 00:07:53.834 --> 00:07:55.233 deoarece venrau în interior, 00:07:55.233 --> 00:07:58.667 deci au adoptat o clădire preexistentă 00:07:58.667 --> 00:07:59.806 și i-au dat o nouă însemnătate. 00:07:59.807 --> 00:08:01.238 Acum ne mutăm în 00:08:01.238 --> 00:08:03.326 una dintre cele mai complicate părți ale Romei, 00:08:03.326 --> 00:08:05.205 în special când încerci să te uiți la ruine 00:08:05.205 --> 00:08:07.726 și să înțelegi cum aceste clădiri sunt conectate între ele. 00:08:07.726 --> 00:08:10.330 Mereu am spus că forulul este ca și zidul în Washington. 00:08:10.330 --> 00:08:12.241 Este un mare spațiu public, 00:08:12.241 --> 00:08:16.096 folosit pentru evenimente publice precum paradele și discursurile. 00:08:16.096 --> 00:08:19.425 Clădirile din jurul zonei deschise sunt de asemenea publice 00:08:19.425 --> 00:08:21.931 și sunt curți și temple. 00:08:21.931 --> 00:08:24.155 Apoi, pe piața forumului sunt, 00:08:24.155 --> 00:08:26.794 ca și în cazul zidului in Washington, 00:08:26.794 --> 00:08:27.998 monumente cu rol comemorativ al 00:08:27.999 --> 00:08:30.321 unor oameni importanți și evenimente. 00:08:30.321 --> 00:08:31.691 Alăturat forumului, 00:08:31.691 --> 00:08:34.265 au fost construite proprietăți private 00:08:34.267 --> 00:08:36.639 astfel ca fiecare împărat sa îsi poată construi propriul forum 00:08:36.639 --> 00:08:40.408 așa numitul imperial fora al împăraților. 00:08:40.408 --> 00:08:41.929 Am parcurs un întreg cerc 00:08:41.929 --> 00:08:44.126 și acum ne uităm din nou la Capitolin. 00:08:44.128 --> 00:08:45.872 Zburăm peste forumul roman, 00:08:45.872 --> 00:08:46.779 ne vom întoarce de fapt la el. 00:08:46.779 --> 00:08:48.519 Zburăm peste dealul Capitolin, 00:08:48.519 --> 00:08:51.239 Putem vedea templul lui Jupiter Optimus Maximus, 00:08:51.239 --> 00:08:53.447 iar acum suntem in spate, înapoi la râu, 00:08:53.447 --> 00:08:55.814 unde găsim o mare zonă plată a Romei 00:08:55.814 --> 00:08:57.175 numită Campus Martius, 00:08:57.175 --> 00:08:58.401 Câmpul lui Marte. 00:08:58.402 --> 00:09:00.701 Era numit așa deoarece în Republica Romană 00:09:00.701 --> 00:09:01.773 când exista o armată de cetățeni, 00:09:01.773 --> 00:09:03.784 armata s-ar întâlni aici să se antreneze. 00:09:03.784 --> 00:09:08.366 Acum ne-am mutat la acest minunat lac pătrat 00:09:08.366 --> 00:09:10.297 și ne uităm la aripa 00:09:10.297 --> 00:09:13.154 unei enorme importante clădiri, Pantheonul. 00:09:13.154 --> 00:09:14.741 Partea rotundă, 00:09:14.741 --> 00:09:16.952 nu am fi vazut-o cu adevărat în antichitate. 00:09:16.952 --> 00:09:19.324 Am fi văzut partea care are opt coloane 00:09:19.324 --> 00:09:21.709 pe cealaltă parte, care arată ca un templu tradițional. 00:09:21.709 --> 00:09:25.252 Ne place să spunem că a fost construit ca o clădire 00:09:25.252 --> 00:09:26.623 cu o surpriză înăuntru. 00:09:26.624 --> 00:09:28.926 Pentru că arată ca un obișnuit 00:09:28.926 --> 00:09:29.970 templu Roman sau grec. 00:09:29.970 --> 00:09:31.045 dar când intri înăuntru, 00:09:31.045 --> 00:09:33.774 atunci realizezi că există un rotund. 00:09:33.774 --> 00:09:35.484 Vreau doar să stau o secundă 00:09:35.484 --> 00:09:37.959 minunându-mă la scara acestei structuri. 00:09:37.959 --> 00:09:41.704 UItați-vă la acele coloane, sunt enorme. 00:09:41.704 --> 00:09:45.200 Abilitatea de a așeza bucăți de piatră atât de mari 00:09:45.201 --> 00:09:47.244 este o performanță fenomenală în sine. 00:09:47.244 --> 00:09:50.508 Este fenomenal și chiar mai mult decât atât când considerăm că 00:09:50.508 --> 00:09:52.625 acesta este granit, și este adus din Egipt. 00:09:52.625 --> 00:09:54.637 Deci a fost adus de foarte departe. 00:09:54.637 --> 00:09:57.497 Această clădire care celelbrează împărații romani, 00:09:57.498 --> 00:09:59.504 această clădire pe care o știm, avea statui a lui 00:09:59.504 --> 00:10:01.654 Iulius Caesar si Augustus, 00:10:01.654 --> 00:10:04.813 fapt pentru care noi credem ca această clădire a fost întotdeauna dedicată 00:10:04.813 --> 00:10:06.693 venerării împăraților. 00:10:06.693 --> 00:10:10.023 Deci acest spațiu se deschide într-un mod magic. 00:10:10.023 --> 00:10:12.485 chiar o face, iar magia este chiar remarcabilă. 00:10:12.485 --> 00:10:14.087 Am adus mulți vizitatori acolo, 00:10:14.087 --> 00:10:15.203 și i-am întrebat 00:10:15.203 --> 00:10:17.184 dacă au avut aceeași experiență pe care am avut-o și eu. 00:10:17.184 --> 00:10:18.540 Dacă te oprești chiar la intrare, 00:10:18.541 --> 00:10:21.160 și îți ții capul drept, mereu întreb 00:10:21.160 --> 00:10:23.233 ”Ce vezi?” Și toată lumea întotdeauna este de acord. 00:10:23.233 --> 00:10:25.906 Poți vedea gaura domului din vârf, 00:10:25.907 --> 00:10:26.824 o numim ochi. 00:10:26.824 --> 00:10:27.769 Vezi podeaua, 00:10:27.769 --> 00:10:30.473 și vezi cele doua părți, stânga și dreapta. 00:10:30.473 --> 00:10:33.257 Aceea e ca să realizezi că acel spațiu e cu adevărat grandios. 00:10:33.258 --> 00:10:35.631 Este chiar la limita vizuală umană, 00:10:35.631 --> 00:10:38.223 iar pentru mine întotdeauna va defini ce este clasicismul, 00:10:38.224 --> 00:10:41.534 care este întotdeauna derivat din forma umană, 00:10:41.534 --> 00:10:44.157 proporțiile și limitările ei. 00:10:44.157 --> 00:10:46.746 Și prin construirea unei clădiri care 00:10:46.746 --> 00:10:51.515 corespunde exact limitelor noastre vizuale, ne innobilează. 00:10:51.515 --> 00:10:54.292 Ne face să ne simțim atât de fabuloși pe cât 00:10:54.292 --> 00:10:55.580 ne putem simți ca oameni. 00:10:55.580 --> 00:10:57.497 Nu ne reduce. Dacă era de zece ori mai mare, 00:10:57.497 --> 00:10:59.203 ne-am f simțit 00:10:59.203 --> 00:11:01.486 reduși la mărimea unei furnici, sau ceva. 00:11:01.486 --> 00:11:05.205 Cladirea este împodobită obsesiv cu forme circulare. 00:11:05.205 --> 00:11:07.777 Dar este de asemenea împodobită cu pătrate. 00:11:07.777 --> 00:11:09.507 Ne uităm la podea și vedem 00:11:09.507 --> 00:11:11.041 acest joc de pătrate și cercuri. 00:11:11.042 --> 00:11:12.828 Și apoi bineînțeles vedem acele casete 00:11:12.828 --> 00:11:15.257 care creează acest frumos simț al ritmului. 00:11:15.258 --> 00:11:17.087 Absolut. Și observați că și acolo 00:11:17.087 --> 00:11:18.450 simțim jocul pătratelor și cercurilor, 00:11:18.450 --> 00:11:20.084 pentru că acestea sunt chenare pătrate care 00:11:20.084 --> 00:11:21.743 ne oferă un dom semi circular. 00:11:21.744 --> 00:11:24.092 Dar ce mi se pare interesant despre asta este 00:11:24.092 --> 00:11:25.332 mai înainte de toate, faptul că este pictat. 00:11:25.332 --> 00:11:25.928 Cânt mergi acolo astăzi, 00:11:25.928 --> 00:11:27.480 vopseaua este complet pierdută. 00:11:27.480 --> 00:11:29.153 Într-un dom al motivelor raiului. 00:11:29.153 --> 00:11:31.836 Baza domului este pictată albastru. 00:11:31.836 --> 00:11:34.295 Chenarele sunt subliniate în galben de parcă 00:11:34.295 --> 00:11:35.589 radiază lumina soarelui, 00:11:35.590 --> 00:11:37.867 și în mijloc erau probabil rozete 00:11:37.867 --> 00:11:40.723 care se presupune că reprezintă sori sau stele. 00:11:40.723 --> 00:11:43.276 Chiar și în antichitate știm de la un istoric 00:11:43.276 --> 00:11:44.839 care a scris doar o sută de ani 00:11:44.839 --> 00:11:46.244 după ce clădirea a fost construită. 00:11:46.244 --> 00:11:47.751 Oamenii se întreabau, cum au construit domul? 00:11:47.751 --> 00:11:49.136 CUm erau capabili să facă asta? 00:11:49.136 --> 00:11:51.093 Se minunau la el chiar și în antichitate. 00:11:51.093 --> 00:11:52.804 Lumina este foarte intreresantă. 00:11:52.804 --> 00:11:56.149 Dacă te uiți la chenarem ai impresia că 00:11:56.149 --> 00:12:00.337 știi că lumina ochilor va 00:12:00.337 --> 00:12:02.917 direcționa razele soarelui în direfite chenare 00:12:02.917 --> 00:12:04.893 în direfite momente ale zilei, în zile diferite ale anului. 00:12:04.893 --> 00:12:07.288 Cercetări recente sugerează că 00:12:07.288 --> 00:12:09.005 acea nu era cu adevărat solar 00:12:09.005 --> 00:12:11.740 dar trecerea timpului juca o parte importantă 00:12:11.740 --> 00:12:13.674 și jocul luminii în spațiu idica 00:12:13.674 --> 00:12:15.404 trecerea timpului pe durata anului. 00:12:15.404 --> 00:12:17.447 Este totuși un aliniament 00:12:17.447 --> 00:12:19.066 care pare să fie intenționat 00:12:19.066 --> 00:12:22.656 și aceeaa este lumina doarelui care vine prin ochi 00:12:22.656 --> 00:12:25.203 la amiază pe 21 aprilie 00:12:25.203 --> 00:12:28.076 când iluminează ușa principală a Pantheonului. 00:12:28.076 --> 00:12:30.673 Amintiți-vă că Adrian a fost cel 00:12:30.673 --> 00:12:33.270 responsabil pentru Pantheon în această fază. 00:12:33.270 --> 00:12:36.206 21 Aprilie era festivalul aniversar al Romei, 00:12:36.206 --> 00:12:38.542 iar interesul lui Adrian în acest festival a dus la 00:12:38.542 --> 00:12:41.275 schimbarea numelui în Festivalul Romaea 00:12:41.275 --> 00:12:42.939 în onoarea zeiței Roma. 00:12:42.940 --> 00:12:47.060 El pare să fi aliniat clădirea în așa o manieră ca 00:12:47.060 --> 00:12:48.772 să existe acest efect dramatic la amiază, 00:12:48.773 --> 00:12:49.980 și ne putem doar imagina că 00:12:49.980 --> 00:12:52.414 putea să existe un fel de festival aniversar 00:12:52.414 --> 00:12:53.614 care decurgea in Pantheon in acea zi. 00:12:53.614 --> 00:12:56.323 Acum sa mergem înapoi la forum. 00:12:56.323 --> 00:12:58.481 Câteva dintre drumurile principașe care merg în oraș 00:12:58.481 --> 00:13:00.352 se întâlnesc aici la forum, 00:13:00.352 --> 00:13:03.002 fiind un loc de întâlnire prin care romanii 00:13:03.002 --> 00:13:05.176 treceeau în zile obișnuite. 00:13:05.177 --> 00:13:06.741 După cum încăperea se depărtează 00:13:06.741 --> 00:13:09.793 și putem să vedem întreaga întindere a orașului, 00:13:09.793 --> 00:13:12.398 chiar înțelegi cât de complexă, 00:13:12.398 --> 00:13:14.585 cât de avansată era lumea antică. 00:13:14.585 --> 00:13:15.971 Câte cladiri erau aici, câte credem că erau? 00:13:15.971 --> 00:13:20.274 Avem două recensăminte din al patrulea secol d.Hr. care 00:13:20.274 --> 00:13:21.477 sugerează că erau 00:13:21.477 --> 00:13:23.579 între opt și zece mii de clădiri aici. 00:13:23.580 --> 00:13:24.970 Credem că populația 00:13:24.970 --> 00:13:26.513 ar fi putut să fie între un milion sau chiar două milioane de locuitori. 00:13:26.513 --> 00:13:29.325 Suprafața totală era de arpoximativ 00:13:29.325 --> 00:13:31.452 douăzeci și cinci de kilometri pătrați 00:13:31.452 --> 00:13:33.536 deci era cel mai mare oraș din lumea vestică, în orice caz, 00:13:33.536 --> 00:13:35.608 până la Londra secolului al 19-lea.