1 00:00:01,960 --> 00:00:03,844 Bună dimineața. 2 00:00:03,844 --> 00:00:06,038 Ce mai faceți? 3 00:00:06,038 --> 00:00:08,392 A fost grozav, nu-i așa? 4 00:00:08,392 --> 00:00:10,760 Am fost impresionat de tot ce am văzut. 5 00:00:10,760 --> 00:00:15,000 De fapt, plec. (Râsete) 6 00:00:17,970 --> 00:00:21,700 Au fost trei teme în esența conferinței, 7 00:00:21,700 --> 00:00:23,750 relevante pentru ce vreau să discut. 8 00:00:23,750 --> 00:00:28,580 Una dintre ele e extraordinara dovadă a creativității umane 9 00:00:28,580 --> 00:00:32,930 în toate prezentările de până acum și în lumea de aici, 10 00:00:32,930 --> 00:00:36,340 prin varietatea și gama largă a prezentărilor. 11 00:00:36,340 --> 00:00:42,216 A doua e că ne aflăm în situația că habar n-avem ce va fi în viitor. 12 00:00:42,216 --> 00:00:45,242 N-avem nici cea mai vagă idee despre ce-ar putea ieși. 13 00:00:45,242 --> 00:00:51,390 Mă interesează învățământul, de altfel constat că pe toți îi interesează. 14 00:00:51,390 --> 00:00:52,730 Nu-i așa? 15 00:00:52,730 --> 00:00:55,720 Mi se pare interesant când ești la o petrecere 16 00:00:55,720 --> 00:00:58,043 și spui că lucrezi în învățământ... 17 00:00:58,043 --> 00:01:01,302 De fapt nu prea te duci la petreceri, sincer să fiu, 18 00:01:01,302 --> 00:01:04,751 (Râsete) 19 00:01:04,751 --> 00:01:07,944 dacă lucrezi în învățământ, că nu te invită. 20 00:01:07,944 --> 00:01:10,407 (Râsete) 21 00:01:10,407 --> 00:01:14,080 Și nu te invită niciodată din nou; mi se pare ciudat. 22 00:01:14,080 --> 00:01:17,730 Dar dacă ești invitat și te întreabă cineva cu ce te ocupi 23 00:01:17,730 --> 00:01:21,510 și spui că lucrezi în învățământ, îi vezi cum se albesc la față. 24 00:01:21,510 --> 00:01:26,076 „O, Doamne, de ce eu?” (Râsete) 25 00:01:26,076 --> 00:01:29,792 „Ies și eu o dată toată săptămâna.” (Râsete) 26 00:01:30,512 --> 00:01:33,670 Dar dacă-i întrebi despre educația lor, te pun la perete. 27 00:01:33,670 --> 00:01:36,820 Pentru că e unul din lucrurile la care ținem mult. Am dreptate? 28 00:01:36,820 --> 00:01:40,620 La fel ca religia, banii și alte lucruri. 29 00:01:40,620 --> 00:01:45,080 Sunt deci foarte interesat de educație și cred că toți suntem. 30 00:01:45,080 --> 00:01:46,950 Avem un mare interes personal, 31 00:01:46,950 --> 00:01:51,890 parțial pentru că educația e cea care ne va duce la viitorul greu de imaginat. 32 00:01:51,890 --> 00:01:55,403 Hai ne gândim: copiii care încep școala anul acesta 33 00:01:55,403 --> 00:01:59,186 se vor pensiona în 2065. 34 00:02:00,266 --> 00:02:01,950 Nimeni nu are habar 35 00:02:01,950 --> 00:02:05,494 – în ciuda acestei parade a cunoașterii din ultimele patru zile – 36 00:02:05,494 --> 00:02:07,866 cum va arăta lumea peste 5 ani. 37 00:02:07,866 --> 00:02:10,228 Și totuși trebuie să-i educăm pentru viitor. 38 00:02:10,228 --> 00:02:12,890 Impredictibilitatea aceasta e extraordinară. 39 00:02:12,890 --> 00:02:16,350 Iar a treia parte – suntem totuși de acord cu toții – 40 00:02:16,350 --> 00:02:23,950 sunt capacitățile extraordinare ale copiilor de a inova. 41 00:02:23,950 --> 00:02:29,280 Aseară Sirena a fost o minune, nu-i așa? Ați văzut ce poate să facă. 42 00:02:29,280 --> 00:02:36,950 Excepțională, dar nu atât de excepțională în raport cu vârsta copilăriei. 43 00:02:36,950 --> 00:02:40,530 E o persoană extraordinar de dedicată care și-a descoperit un talent. 44 00:02:40,530 --> 00:02:42,900 Eu afirm că toți copiii au talente extraordinare, 45 00:02:42,900 --> 00:02:46,060 iar noi le risipim, fără milă chiar. 46 00:02:46,760 --> 00:02:50,030 Vreau să vorbesc despre educație și despre creativitate. 47 00:02:50,030 --> 00:02:54,400 Eu afirm că acum creativitatea e la fel de importantă în educație 48 00:02:54,400 --> 00:02:59,070 ca scrisul și cititul, și ar trebui să-i dăm aceeași importanță. 49 00:02:59,070 --> 00:03:05,550 (Aplauze) Mulțumesc. 50 00:03:05,550 --> 00:03:09,810 Asta a fost tot, să știți. Vă mulțumesc. (Râsete) 51 00:03:09,810 --> 00:03:14,940 Așadar, mai am 15 minute... (Râsete) 52 00:03:14,940 --> 00:03:19,240 Păi, m-am născut la... (Râsete) 53 00:03:20,060 --> 00:03:22,320 Am auzit recent o poveste și-mi place s-o spun, 54 00:03:22,320 --> 00:03:26,910 despre o fetiță la ora de desen; avea 6 ani, stătea în spate și desena. 55 00:03:26,910 --> 00:03:29,490 Învățătoarea spunea că fetița nu e niciodată atentă, 56 00:03:29,490 --> 00:03:31,810 dar la orele de desen era. 57 00:03:31,810 --> 00:03:35,990 Uimită învățătoarea s-a dus la ea și a întrebat-o: „Ce desenezi?” 58 00:03:35,990 --> 00:03:39,080 Iar fetița a spus: „Îl desenez pe Dumnezeu.” 59 00:03:39,610 --> 00:03:43,100 Învățătoarea a spus: „Dar nimeni nu știe cum arată Dumnezeu.” 60 00:03:43,100 --> 00:03:45,760 Iar fetița a spus: „O să afle imediat!” 61 00:03:45,760 --> 00:03:48,220 (Râsete) 62 00:03:56,660 --> 00:03:59,423 Când fiul meu avea 4 ani, în Anglia... 63 00:03:59,423 --> 00:04:02,066 De fapt, avea 4 ani oriunde, ca să fiu sincer. 64 00:04:02,066 --> 00:04:03,340 (Râsete) 65 00:04:03,340 --> 00:04:06,130 Dacă e să fim corecți, avea 4 ani oriunde s-ar fi dus. 66 00:04:06,130 --> 00:04:10,703 A jucat în piesa „Nașterea Domnului”. Vă amintiți povestea? 67 00:04:10,703 --> 00:04:12,626 A fost o poveste bună. 68 00:04:12,626 --> 00:04:16,210 Mel Gibson i-a făcut continuarea, poate ați văzut-o: 69 00:04:16,210 --> 00:04:19,093 „Nașterea II”. 70 00:04:19,093 --> 00:04:21,626 În fine, James l-a jucat pe Iosif și ne-am bucurat. 71 00:04:21,626 --> 00:04:24,650 Consideram că e unul din rolurile principale. 72 00:04:24,650 --> 00:04:29,540 Am umplut locul cu „agenți” în tricouri: „James Robinson ESTE Iosif!” 73 00:04:29,540 --> 00:04:32,980 El nu avea nimic de spus, dar știți partea când intră cei 3 regi. 74 00:04:32,980 --> 00:04:35,770 Intră cu daruri, aduc aur, tămâie și smirnă. 75 00:04:35,770 --> 00:04:40,130 Chiar așa s-a întâmplat. Eram în sală și cred că au greșit ordinea. 76 00:04:40,130 --> 00:04:42,680 Că l-am întrebat apoi pe James dacă așa trebuia. 77 00:04:42,680 --> 00:04:44,120 „Da. De ce, am greșit?” 78 00:04:44,120 --> 00:04:45,600 Au schimbat ordinea, zic eu. 79 00:04:45,600 --> 00:04:46,910 Cei trei băieți au intrat 80 00:04:46,910 --> 00:04:49,860 – copii de 4 ani cu șervete pe cap – și au adus niște. 81 00:04:49,860 --> 00:04:53,106 Primul a spus: „Îți aduc aur.” 82 00:04:53,106 --> 00:04:55,902 Al doilea: „Îți aduc smirnă.” 83 00:04:55,902 --> 00:04:58,680 Iar al treilea: „Îți aduc tămâioasă.” 84 00:04:58,680 --> 00:05:02,440 (Râsete) 85 00:05:10,590 --> 00:05:16,100 Comun aici e că copiii vor încerca. Dacă nu știu, vor încerca oricum. 86 00:05:16,100 --> 00:05:20,020 Am dreptate? Nu le e teamă de greșeală. 87 00:05:20,020 --> 00:05:24,000 Nu spun că a greși e același lucru cu a fi creativ. 88 00:05:24,000 --> 00:05:30,850 Știm că dacă nu ești pregătit să greșești, nu vei veni niciodată cu ceva original. 89 00:05:31,000 --> 00:05:33,070 Dacă nu ești pregătit să greșești. 90 00:05:33,110 --> 00:05:37,130 Până la maturitate, majoritatea pierd acestă capacitate. 91 00:05:37,130 --> 00:05:39,800 Le e frică să greșească. 92 00:05:39,800 --> 00:05:43,190 Conducem companiile în felul acesta. Stigmatizăm greșelile. 93 00:05:43,270 --> 00:05:49,060 Derulăm acum sisteme naționale de educație în care greșelile sunt cel mai rău lucru. 94 00:05:49,110 --> 00:05:53,480 Rezultatul e că educăm oamenii să-și piardă capacitățile creative. 95 00:05:53,480 --> 00:05:58,150 Picasso a spus odată că toți copii se nasc artiști. 96 00:05:58,550 --> 00:06:01,600 Problema e să rămâi artist pe măsură ce crești. 97 00:06:01,600 --> 00:06:05,000 Cred cu pasiune că creativitatea nu o dobândim pe măsură ce creștem, 98 00:06:05,000 --> 00:06:08,900 ci o pierdem. De fapt, suntem educați s-o pierdem. 99 00:06:08,900 --> 00:06:10,370 De ce? 100 00:06:10,370 --> 00:06:14,730 Am locuit în Stratford-pe-Avon până acum 5 ani. 101 00:06:14,730 --> 00:06:17,460 De fapt, ne-am mutat din Stratford în Los Angeles. 102 00:06:17,460 --> 00:06:21,870 Vă imaginați ce tranziție ușoară a fost. (Râsete) 103 00:06:22,000 --> 00:06:25,060 Locuiam în Snitterfield, chiar lângă Stratford, 104 00:06:25,060 --> 00:06:28,150 locul de naștere al tatălui lui Shakespeare. 105 00:06:28,150 --> 00:06:31,000 Vă vine vreun gând? Mie îmi venise. 106 00:06:31,000 --> 00:06:33,000 Nu vă gândeați că Shakespeare avea un tată, nu? 107 00:06:33,000 --> 00:06:36,130 Pentru că nu vi-l imaginați pe Shakespeare copil, nu? 108 00:06:36,440 --> 00:06:40,000 Shakespeare la 7 ani. Eu nu m-am gândit la asta. 109 00:06:40,000 --> 00:06:46,073 A avut 7 ani la un anumit moment dat și un profesor de engleză, nu? 110 00:06:46,073 --> 00:06:50,675 (Râsete) 111 00:06:50,675 --> 00:06:59,980 Cât de enervant o fi fost? (Râsete) 112 00:06:59,980 --> 00:07:02,316 „Trebuie să te străduiești mai mult!” 113 00:07:02,316 --> 00:07:05,082 (Râsete) 114 00:07:05,082 --> 00:07:08,920 Trimis la culcare de tatăl său, „Shakespeare, treci la culcare, ACUM!” 115 00:07:08,920 --> 00:07:11,460 „Și pune jos creionul!” 116 00:07:11,460 --> 00:07:17,860 „Și nu mai vorbi așa!” (Râsete) 117 00:07:17,860 --> 00:07:23,830 „Zăpăcești oamenii!” (Râsete) 118 00:07:23,830 --> 00:07:29,140 Oricum, ne-am mutat din Stratford în Los Angeles, 119 00:07:29,140 --> 00:07:31,610 și vă spun câteva ceva despre tranziție. 120 00:07:31,610 --> 00:07:34,080 Băiatul meu nu voia să vină. Am doi copii. 121 00:07:34,080 --> 00:07:36,000 El are 21 acum, fiica mea 16. 122 00:07:36,000 --> 00:07:40,770 Nu voia să vină în Los Angeles. Îl încânta, dar avea o prietenă în Anglia. 123 00:07:40,770 --> 00:07:46,150 Era dragostea vieții lui. Sarah. O știa de o lună. 124 00:07:46,150 --> 00:07:47,480 (Râsete) 125 00:07:47,480 --> 00:07:50,330 Avuseseră a patra aniversare! 126 00:07:50,330 --> 00:07:53,960 E mult o lună când ai 16 ani. Era foarte supărat pe avion: 127 00:07:54,000 --> 00:07:56,380 „N-o să găsesc niciodată o fată ca Sarah!” 128 00:07:56,380 --> 00:08:05,220 Noi, sincer, eram chiar fericiți, (Râsete) 129 00:08:06,010 --> 00:08:10,620 pentru că ea a fost principalul motiv al plecării noastre. 130 00:08:10,620 --> 00:08:14,860 (Râsete) 131 00:08:15,520 --> 00:08:19,260 Dar ceva e surprinzător când te muți în America și călătorești prin lume: 132 00:08:19,260 --> 00:08:22,820 fiecare sistem educațional de pe Pământ are aceeași ierarhie a disciplinelor. 133 00:08:23,310 --> 00:08:26,250 Toate. Nu contează unde mergi. Ai crede că e altfel, dar nu e. 134 00:08:26,250 --> 00:08:29,780 Primele sunt matematica și limbile, apoi științele umaniste, 135 00:08:29,780 --> 00:08:32,940 iar ultimele sunt artele. Peste tot pe Pământ. 136 00:08:33,000 --> 00:08:37,510 Și în aproape fiecare sistem, e o ierarhie în cadrul artelor. 137 00:08:37,550 --> 00:08:41,210 Arta și muzica au un statut mai important decât drama și dansul. 138 00:08:41,210 --> 00:08:45,430 Nu există sistem educațional pe planetă să-i învețe dansul, zilnic, pe copii 139 00:08:45,430 --> 00:08:48,000 așa cum îi învață matematică. De ce? 140 00:08:48,000 --> 00:08:51,090 De ce nu? Cred că e chiar important. 141 00:08:51,090 --> 00:08:53,440 Cred că matematica e foarte importantă, dar și dansul e. 142 00:08:53,440 --> 00:08:56,000 Copiii dansează tot timpul dacă le e permis. Și noi la fel. 143 00:08:56,000 --> 00:08:59,000 Toți avem un corp, nu? Nu știu eu bine? (Râsete) 144 00:08:59,000 --> 00:09:03,000 (Râsete) 145 00:09:03,000 --> 00:09:06,640 Pe măsură ce cresc, îi educăm progresiv, de la talie în sus. 146 00:09:06,870 --> 00:09:11,060 Apoi ne concentrăm pe cap. Mai ales pe o parte. 147 00:09:11,470 --> 00:09:14,000 Dacă ai vizita sistemul educațional ca extraterestru 148 00:09:14,000 --> 00:09:18,130 și te-ai întreba la ce folosește, concluzia ar fi, 149 00:09:18,130 --> 00:09:21,120 - dacă te iei după rezultate, după cine reușește în acest sistem, 150 00:09:21,120 --> 00:09:25,960 cine face totul cum trebuie, cine primește toate laudele, cine sunt câștigătorii - 151 00:09:26,000 --> 00:09:29,960 concluzia e că întregul scop al educației publice din lume 152 00:09:30,000 --> 00:09:33,760 e să producă profesori universitari. Nu-i așa? 153 00:09:33,760 --> 00:09:37,173 Ei sunt cei din vârf. Și eu am fost unul. Poftim! 154 00:09:37,173 --> 00:09:40,586 (Râsete) 155 00:09:40,586 --> 00:09:43,290 Îmi plac profesorii universitari, 156 00:09:43,290 --> 00:09:48,000 dar n-ar trebui să-i considerăm realizarea supremă a umanității. 157 00:09:48,000 --> 00:09:50,970 Sunt doar o formă de viață. O altă formă de viață. 158 00:09:50,970 --> 00:09:53,940 Dar sunt oarecum ciudați, și o spun cu afecțiune pentru ei. 159 00:09:54,000 --> 00:09:59,680 E ceva ciudat cu profesorii, - nu toți, dar de obicei - trăiesc în capul lor. 160 00:09:59,760 --> 00:10:03,170 Trăiesc acolo sus și puțin într-o parte. 161 00:10:03,170 --> 00:10:06,900 Sunt separați de trup, literal vorbind. 162 00:10:06,900 --> 00:10:12,600 Pentru ei, corpul e un mijloc de transport pentru cap. 163 00:10:12,600 --> 00:10:18,300 (Râsete) Nu-i așa? 164 00:10:18,300 --> 00:10:24,630 E un mod de a-și duce capul la întâlniri. (Râsete) 165 00:10:24,630 --> 00:10:28,960 Dacă vreți dovada reală a experiențelor extracorporale, 166 00:10:28,960 --> 00:10:31,950 mergeți la o conferință rezidențială a academicienilor seniori, 167 00:10:32,000 --> 00:10:35,920 și asistați la discoteca din ultima seară. (Râsete) 168 00:10:36,380 --> 00:10:41,380 Veți vedea bărbați și femei în toată firea zvârcolindu-se incontrolabil, 169 00:10:41,380 --> 00:10:45,040 fără ritm. (Râsete) 170 00:10:45,040 --> 00:10:49,820 Așteptând închiderea ca să meargă acasă să scrie o lucrare despre asta. 171 00:10:50,090 --> 00:10:54,580 Sistemul nostru de învățământ e clădit pe ideea de abilitate academică. 172 00:10:54,580 --> 00:10:57,930 Cu un motiv. Întregul sistem a fost inventat în toată lumea, 173 00:10:58,000 --> 00:11:01,360 - nu existau sisteme publice de învățământ înainte de secolul XIX - 174 00:11:01,360 --> 00:11:04,830 toate au apărut pentru nevoile industrializării. 175 00:11:04,830 --> 00:11:08,150 Așa că ierarhia se bazează pe două idei. 176 00:11:08,150 --> 00:11:12,020 Prima - cele mai folositoare materii pentru muncă sunt cele mai importante. 177 00:11:12,020 --> 00:11:16,970 Probabil ați fost îndepărtați în școală, ușor, în copilărie, de ce vă plăcea, 178 00:11:16,970 --> 00:11:20,000 pe motiv că nu veți obține o slujbă bună făcând acel lucru. Corect? 179 00:11:20,000 --> 00:11:23,980 Nu cânta, nu vei fi un muzician; nu urma artele, nu vei fi un artist. 180 00:11:24,110 --> 00:11:28,170 Sfat nevinovat, acum, total greșit! 181 00:11:28,170 --> 00:11:30,000 Toată lumea e cuprinsă de o revoluție. 182 00:11:30,000 --> 00:11:34,010 A doua e abilitatea academică, care domină viziunea despre inteligență 183 00:11:34,010 --> 00:11:37,000 pentru că universitățile au creat sistemul după propria lor imagine. 184 00:11:37,000 --> 00:11:41,820 Vă dați seama că întreg sistemul public de învățământ e un proces prelungit 185 00:11:41,820 --> 00:11:43,690 de intrare la universitate. 186 00:11:43,690 --> 00:11:48,930 Consecința e că mulți oameni talentați, geniali și creativi, cred că nu-s așa, 187 00:11:48,930 --> 00:11:53,900 pentru că la ce erau buni în școală nu era apreciat sau chiar era stigmatizat. 188 00:11:54,000 --> 00:11:56,000 Nu cred că ne permitem să continuăm pe acest drum. 189 00:11:56,000 --> 00:12:01,000 În următorii 30 de ani, după UNESCO, în lume vor fi mai mulți absolvenți 190 00:12:01,000 --> 00:12:03,000 decât toți absolvenții din trecut. 191 00:12:03,000 --> 00:12:06,980 Și e combinația tuturor lucrurilor despre care am vorbit: 192 00:12:07,000 --> 00:12:09,610 tehnologia și efectele ei asupra muncii, 193 00:12:09,610 --> 00:12:12,000 și demografia cu creșterea explozivă a populației. 194 00:12:12,000 --> 00:12:16,400 Brusc, diplomele nu mai valorează nimic. Nu-i așa? 195 00:12:16,400 --> 00:12:19,000 Când eram student, dacă aveai diplomă, aveai un loc de muncă. 196 00:12:19,000 --> 00:12:22,600 Nu aveai loc de muncă, pentru că nu voiai unul. 197 00:12:22,600 --> 00:12:26,470 Sincer, eu nu voiam unul. (Râsete) 198 00:12:26,470 --> 00:12:31,410 Acum, copiii cu diplome se întorc acasă și continuă cu jocurile video. 199 00:12:31,410 --> 00:12:35,390 Pentru că îți trebuie un master, când înainte era suficientă licența, 200 00:12:35,390 --> 00:12:38,870 și acum îți trebuie și doctorat. E un proces de inflație academică, 201 00:12:39,000 --> 00:12:42,180 care dovedește că întreaga structură educațională ne fuge de sub picioare. 202 00:12:42,180 --> 00:12:44,000 Trebuie să ne revizuim conceptul despre inteligență. 203 00:12:44,000 --> 00:12:46,000 Știm trei lucruri despre inteligență. 204 00:12:46,000 --> 00:12:50,140 1. E diversă. Vedem lumea prin prisma simțurilor: 205 00:12:50,140 --> 00:12:55,960 gândim vizual, prin sunete, chinestezic, abstract, prin mișcare. 206 00:12:56,030 --> 00:12:59,000 2. Inteligența e dinamică. 207 00:12:59,000 --> 00:13:04,340 Dacă considerăm interacțiunile din creier, cum am auzit ieri în câteva prezentări, 208 00:13:04,420 --> 00:13:09,120 inteligența e admirabil de interactivă. Creierul nu e împărțit în compartimente. 209 00:13:10,000 --> 00:13:13,770 Creativitatea, pe care eu o definesc ca proces de creare de idei originale 210 00:13:13,770 --> 00:13:19,480 care au valoare, cel mai frecvent apare din interacțiunea modurilor diferite 211 00:13:19,480 --> 00:13:22,990 de a vedea lucrurile, din prisma disciplinelor diferite. 212 00:13:23,000 --> 00:13:27,070 Există o punte între cele două jumătăți ale creierului, numită „corpus callosum”. 213 00:13:27,070 --> 00:13:28,890 E mai gros la femei. 214 00:13:28,890 --> 00:13:32,960 O completez pe Helen, de ieri - probabil de asta femeile sunt mai bune 215 00:13:32,960 --> 00:13:36,000 la sarcini concomitente. Pentru că sunteți, nu-i așa? 216 00:13:36,000 --> 00:13:39,370 E un morman de cercetări, dar știu din viața personală. 217 00:13:39,370 --> 00:13:43,326 Dacă soția gătește acasă, nu des, 218 00:13:43,326 --> 00:13:46,742 din fericire... (Râsete) 219 00:13:46,742 --> 00:13:51,730 ...E bună la anumite lucruri, dar dacă gătește, vorbește și la telefon, 220 00:13:51,780 --> 00:13:57,210 vorbește cu copiii, zugrăvește tavanul, face operații pe cord, aici. 221 00:13:58,000 --> 00:14:02,080 Dacă gătesc eu, ușa e închisă, copiii afară, telefonul în furcă, 222 00:14:02,080 --> 00:14:04,000 dacă ea intră în bucătărie, mă enervez și-i spun: 223 00:14:04,000 --> 00:14:08,213 „Terry, te rog, încerc să fac ochiuri...” (Râsete) 224 00:14:08,213 --> 00:14:12,586 (Râsete) 225 00:14:12,586 --> 00:14:16,170 „Lasă-mă-n pace.” 226 00:14:16,170 --> 00:14:19,000 Știți dilema filozofică: 227 00:14:19,000 --> 00:14:22,630 dacă un copac cade în pădure și nimeni nu-l aude, s-a întâmplat? 228 00:14:22,630 --> 00:14:25,000 O țineți minte? 229 00:14:25,000 --> 00:14:29,350 Recent am văzut un tricou pe care scria: „Dacă un bărbat își spune părerea 230 00:14:29,350 --> 00:14:34,680 într-o pădure și nicio femeie nu-l aude, nici atunci n-are dreptate?” 231 00:14:34,680 --> 00:14:40,000 (Râsete) 232 00:14:40,000 --> 00:14:43,360 Al treilea lucru despre inteligență e că e distinctă. 233 00:14:43,580 --> 00:14:47,690 Scriu o carte acum, numită „Epifanie”, bazată pe interviuri 234 00:14:47,690 --> 00:14:52,380 despre cum și-au descoperit unii talentul. Sunt fascinat cum au ajuns la asta. 235 00:14:52,380 --> 00:14:55,860 A pornit de la o discuție cu o femeie extraordinară despre care majoritatea 236 00:14:56,000 --> 00:14:59,850 n-au auzit niciodată: Gillian Lynne. Ați auzit de ea? Unii da. 237 00:15:00,000 --> 00:15:02,000 E coregraf și toți îi cunoașteți munca. 238 00:15:02,000 --> 00:15:04,700 A făcut coregrafia la „Pisicile” și „Fantoma de la Operă”. E minunată. 239 00:15:04,700 --> 00:15:08,693 Făceam parte din comisia „Royal Ballet”, în Anglia, cum se și vede. 240 00:15:08,693 --> 00:15:10,726 (Râsete) 241 00:15:10,726 --> 00:15:12,680 Într-o zi, am luat masa cu Gillian și am întrebat-o: 242 00:15:12,680 --> 00:15:14,000 „Cum ai devenit dansatoare?” 243 00:15:14,000 --> 00:15:17,230 A fost interesant. La școală era fără speranță. 244 00:15:17,230 --> 00:15:20,570 Școala, în anii '30, le-a scris părinților: 245 00:15:20,570 --> 00:15:22,920 „Credem că Gillian are o problemă de învățare”. 246 00:15:22,920 --> 00:15:27,020 Nu se putea concentra, era agitată. Acum am spune că avea ADHD. Nu? 247 00:15:27,020 --> 00:15:31,930 Dar asta era în anii 1930, iar ADHD-ul nu se inventase încă. 248 00:15:32,000 --> 00:15:36,330 Nu era o boală disponibilă. (Râsete) 249 00:15:36,330 --> 00:15:42,130 Oamenii nu știau că o pot avea. (Râsete) 250 00:15:42,130 --> 00:15:47,740 S-a dus să o vadă un specialist. A intrat într-o cameră tapetată cu stejar, 251 00:15:47,740 --> 00:15:52,450 cu mama de mână și a trebuit să stea pe scaun, deoparte. 252 00:15:52,450 --> 00:15:55,460 A stat pe mâini 20 de minute, cât timp doctorul a vorbit cu mama 253 00:15:55,460 --> 00:15:58,290 despre problemele ei de la școală - 254 00:15:58,290 --> 00:16:03,200 că deranja orele, că întârzia cu temele... Copil de 8 ani. 255 00:16:03,200 --> 00:16:06,360 La final, doctorul s-a așezat lângă ea: 256 00:16:06,360 --> 00:16:10,810 „Gillian, am ascultat-o pe mama ta și, vreau să vorbesc cu ea între patru ochi.” 257 00:16:10,810 --> 00:16:15,700 „Așteaptă aici. Ne întoarcem repede.” Au ieșit și au lăsat-o. 258 00:16:15,700 --> 00:16:23,750 Ieșind, el a pornit radioul de pe birou și i-a spus mamei: „Stați și priviți-o”. 259 00:16:24,430 --> 00:16:26,410 În momentul în care au ieșit, 260 00:16:26,410 --> 00:16:29,320 ea era în picioare, mișcându-se pe ritmul muzicii. 261 00:16:29,320 --> 00:16:32,910 Au privit-o câteva minute, iar el s-a întors către mama ei: 262 00:16:33,000 --> 00:16:37,540 „D-nă Lynne, Gillian nu e bolnavă. E dansatoare. 263 00:16:37,540 --> 00:16:40,850 Duceți-o la o școală de dans.” Am întrebat: „Ce s-a întâmplat?” 264 00:16:41,000 --> 00:16:44,000 „M-a dus. Nu-ți pot descrie cât de minunat a fost! 265 00:16:44,000 --> 00:16:46,800 Am intrat într-o încăpere plină de oameni ca mine. 266 00:16:46,800 --> 00:16:53,180 Oameni ce nu puteau sta liniștiți, care trebuiau să se miște ca să gândească.” 267 00:16:53,180 --> 00:16:57,010 Făceau balet, step, jazz, dans modern, contemporan. 268 00:16:57,010 --> 00:17:00,380 Apoi o audiție la Școala Regală de Balet și a devenit dansatoare solo 269 00:17:00,380 --> 00:17:03,040 și a avut o carieră strălucitoare la Royal Ballet. 270 00:17:03,040 --> 00:17:05,010 A absolvit Școala Regală de Balet 271 00:17:05,010 --> 00:17:08,000 și a înființat propria societate: Societatea de Dans Gillian Lynne, 272 00:17:08,000 --> 00:17:10,590 l-a întâlnit pe Andrew Lloyd Webber. 273 00:17:10,590 --> 00:17:12,840 E responsabilă pentru unele dintre cele mai de succes producții 274 00:17:12,840 --> 00:17:14,730 de teatru muzical din istorie, a încântat milioane de oameni. 275 00:17:14,730 --> 00:17:16,810 Și e multimilionară. 276 00:17:16,810 --> 00:17:21,206 Altcineva i-ar fi dat medicamente și i-ar fi spus să se liniștească. 277 00:17:21,206 --> 00:17:28,662 (Aplauze) 278 00:17:28,662 --> 00:17:32,040 Cred că se rezumă la asta: Al Gore a vorbit seara trecută 279 00:17:32,040 --> 00:17:36,120 despre ecologie și de revoluția pornită de Rachel Carson. 280 00:17:36,120 --> 00:17:42,760 Cred că singura speranță pentru viitor e să adoptăm noul concept de ecologie umană, 281 00:17:42,760 --> 00:17:47,910 în care să începem să reclădim concepția despre bogăția potențialului uman. 282 00:17:48,000 --> 00:17:53,380 Sistemul educațional ne-a minat mințile la fel cum minăm planeta: 283 00:17:53,380 --> 00:17:57,130 pentru un anumit produs. Și pe viitor, nu ne va fi de folos. 284 00:17:57,130 --> 00:18:01,630 Trebuie regândite principiile fundamentale după care ne educăm copiii. 285 00:18:02,000 --> 00:18:04,590 Un citat minunat din Jonas Salk: 286 00:18:04,590 --> 00:18:09,000 „Dacă toate insectele ar dispărea de pe Pământ, 287 00:18:09,000 --> 00:18:12,360 în 50 de ani, întreaga viață de pe Pământ ar înceta. 288 00:18:12,360 --> 00:18:17,590 Dacă toate ființele umane ar dispărea de pe Pământ, în 50 de ani 289 00:18:17,590 --> 00:18:22,210 toate formele de viață ar prospera”. Și are dreptate. 290 00:18:22,210 --> 00:18:25,660 TED celebrează darul imaginației umane. 291 00:18:25,660 --> 00:18:29,950 Trebuie să avem grijă să-l folosim cu înțelepciune 292 00:18:29,950 --> 00:18:33,563 ca să evităm unele scenarii discutate. 293 00:18:33,563 --> 00:18:39,926 Vom reuși doar dacă tratăm capacitatea creativă ca pe o comoară, cum și este, 294 00:18:40,000 --> 00:18:43,400 iar pe copii ca pe speranța pe care o reprezintă. 295 00:18:43,400 --> 00:18:46,000 Sarcina noastră e să le educăm întreaga ființă pentru acest viitor. 296 00:18:46,000 --> 00:18:50,150 Apropo, s-ar putea noi să nu-l apucăm, dar ei da. 297 00:18:50,150 --> 00:18:54,190 Treaba noastră e să-i ajutăm să realizeze ceva în el. 298 00:18:54,190 --> 00:18:55,860 Vă mulțumesc din suflet. 299 00:18:56,399 --> 00:19:03,509 (Aplauze)