1
00:00:06,960 --> 00:00:08,410
În secolul al XVIII-lea,

2
00:00:08,411 --> 00:00:13,207
botanistul suedez Carolus Linnaeus
a proiectat ceasornicul floral,

3
00:00:13,208 --> 00:00:16,465
un ceas făcut din plante cu flori

4
00:00:16,466 --> 00:00:20,656
care înfloresc și se închid
în anumite momente ale zilei.

5
00:00:20,657 --> 00:00:25,028
Planul lui Linnaeus nu a fost perfect,
dar ideea pe care se baza era corectă.

6
00:00:25,029 --> 00:00:28,983
Florile chiar pot percepe timpul
în anumite condiții.

7
00:00:29,363 --> 00:00:33,761
Zorelele își etalează petalele
cu precizie de ceasornic în zori de zi.

8
00:00:33,762 --> 00:00:38,031
Un lotus alb care se închide
indică o după-amiază târzie

9
00:00:38,032 --> 00:00:42,849
și regina nopții se deschide doar noaptea,
după cum sugerează și numele său.

10
00:00:43,339 --> 00:00:46,605
Dar ce anume dă plantelor
acest simț înnăscut al timpului?

11
00:00:46,606 --> 00:00:48,912
De fapt, nu doar plantelor
li se întâmplă asta.

12
00:00:48,913 --> 00:00:52,178
Multe organisme de pe Pământ
par să fie în mod intrinsec conștiente

13
00:00:52,179 --> 00:00:54,992
ce oră este în timpul ciclului diurn.

14
00:00:54,993 --> 00:00:57,214
Aceasta se datorează
ritmurilor circadiene,

15
00:00:57,215 --> 00:01:02,287
cronometrul intern care generează
ritmul multor organisme vii.

16
00:01:02,288 --> 00:01:06,749
Aceste ceasuri biologice le permit
să țină evidența timpului

17
00:01:06,750 --> 00:01:11,023
și le semnalează indicii din mediu
care le permit să se adapteze.

18
00:01:11,024 --> 00:01:12,223
Acestea sunt importante

19
00:01:12,224 --> 00:01:14,909
pentru că mișcările de rotație
și revoluție ale planetei

20
00:01:14,910 --> 00:01:17,256
ne pun într-o stare dinamică continuă,

21
00:01:17,257 --> 00:01:20,820
cu toate că se desfășoară
într-un mod repetitiv și predictibil.

22
00:01:20,821 --> 00:01:23,707
Ritmurile circadiene includ multe indicii

23
00:01:23,708 --> 00:01:27,504
care determină când un organism
trebuie să se trezească, să doarmă

24
00:01:27,505 --> 00:01:29,870
sau să efectueze anumite activități.

25
00:01:29,871 --> 00:01:32,490
În cazul plantelor, lumina și temperatura

26
00:01:32,491 --> 00:01:37,258
sunt stimuli care declanșează
reacții la nivel molecular.

27
00:01:37,259 --> 00:01:41,840
Celulele din tulpini, frunze
și flori conțin fitocromi,

28
00:01:41,841 --> 00:01:44,838
niște molecule mici
care detectează lumina.

29
00:01:44,839 --> 00:01:49,852
Când se produce acest lucru, fitocromii
inițiază un lanț de reacții chimice,

30
00:01:49,853 --> 00:01:53,120
transmițând mesajul nucleelor celulelor.

31
00:01:53,360 --> 00:01:56,065
Acolo, factorii responsabili
de procesul de transcripție

32
00:01:56,066 --> 00:02:00,945
produc proteinele necesare
proceselor dependente de lumină,

33
00:02:00,946 --> 00:02:02,626
precum fotosinteza.

34
00:02:02,976 --> 00:02:05,075
Acești fitocromi nu numai că percep

35
00:02:05,076 --> 00:02:07,435
cantitatea de lumină
pe care o primește planta,

36
00:02:07,436 --> 00:02:09,381
dar mai pot detecta și mici diferențe

37
00:02:09,382 --> 00:02:13,778
în distribuția frecvențelor lungimilor
de undă pe care le primește planta.

38
00:02:13,779 --> 00:02:15,637
Cu acest simț foarte fin,

39
00:02:15,638 --> 00:02:18,659
fitocromii îi permit plantei
să perceapă timpul,

40
00:02:18,660 --> 00:02:21,812
să diferențieze între amiază și seară,

41
00:02:21,813 --> 00:02:26,050
și locul, dacă este în bătaia directă
a luminii sau la umbră,

42
00:02:26,051 --> 00:02:30,463
permiţându-i plantei să-şi adapteze
reacțiile chimice în funcție de mediu.

43
00:02:30,713 --> 00:02:32,865
Așa se întâmplă cu organismele matinale.

44
00:02:32,866 --> 00:02:36,982
Cu câteva ore înaintea răsăritului
soarelui, planta e deja activă,

45
00:02:36,983 --> 00:02:41,601
producând șiruri de mARN
pentru mecanismul său de fotosinteză.

46
00:02:41,602 --> 00:02:44,893
În timp ce fitocromii detectează
o creștere în intensitate a luminii,

47
00:02:44,894 --> 00:02:47,457
planta își pregătește
moleculele care captează lumina

48
00:02:47,458 --> 00:02:51,107
pentru fotosinteză și pentru a crește
pe parcursul dimineții.

49
00:02:51,108 --> 00:02:53,448
După ce au colectat lumina dimineții,

50
00:02:53,449 --> 00:02:57,239
plantele folosesc restul zilei
pentru a construi lanțuri de energie

51
00:02:57,240 --> 00:03:01,023
sub forma polimerilor
de glucoză precum amidonul.

52
00:03:01,024 --> 00:03:03,914
Când apune soarele, munca a luat sfârșit,

53
00:03:03,915 --> 00:03:07,449
cu toate că planta
nu e deloc inactivă noaptea.

54
00:03:07,450 --> 00:03:10,340
În absența luminii solare,
ele metabolizează și cresc,

55
00:03:11,046 --> 00:03:14,613
folosind amidonul produs în timpul zilei.

56
00:03:15,143 --> 00:03:17,969
Multe plante au ritmuri sezoniere.

57
00:03:17,970 --> 00:03:20,065
Când primăvara topește gheața iernii,

58
00:03:20,066 --> 00:03:24,143
fitocromii detectează zilele mai lungi
și intensitatea crescută a luminii

59
00:03:24,144 --> 00:03:28,413
și un mecanism încă necunoscut
detectează schimbarea temperaturii.

60
00:03:28,414 --> 00:03:31,154
Aceste sisteme transmit
informațiile plantei

61
00:03:31,155 --> 00:03:33,397
și o fac să înflorească

62
00:03:33,398 --> 00:03:37,305
pregătindu-se pentru polenizatorii
aduși de vremea caldă.

63
00:03:37,306 --> 00:03:41,706
Ritmurile circadiene sunt
legătura dintre plantă și mediu.

64
00:03:41,707 --> 00:03:44,817
Aceste oscilații pornesc de la plante.

65
00:03:44,818 --> 00:03:47,293
Fiecare are un ritm implicit.

66
00:03:47,294 --> 00:03:50,678
Chiar și așa, aceste ceasuri
își pot adapta oscilațiile

67
00:03:50,679 --> 00:03:53,438
la schimbările de mediu
și în funcție de stimuli.

68
00:03:53,439 --> 00:03:55,932
Pe o planetă care se află
într-un flux constant,

69
00:03:55,933 --> 00:03:58,803
ritmurile circadiene îi permit plantei

70
00:03:58,804 --> 00:04:02,804
să rămână fidelă propriului program
și să-şi mențină ritmul.