WEBVTT

00:00:06.960 --> 00:00:08.410
În secolul al XVIII-lea,

00:00:08.411 --> 00:00:13.207
botanistul suedez Carolus Linnaeus
a proiectat ceasornicul floral,

00:00:13.208 --> 00:00:16.465
un ceas făcut din plante cu flori

00:00:16.466 --> 00:00:20.656
care înfloresc și se închid
în anumite momente ale zilei.

00:00:20.657 --> 00:00:25.028
Planul lui Linnaeus nu a fost perfect,
dar ideea pe care se baza era corectă.

00:00:25.029 --> 00:00:28.983
Florile chiar pot percepe timpul
în anumite condiții.

00:00:29.363 --> 00:00:33.761
Zorelele își etalează petalele
cu precizie de ceasornic în zori de zi.

00:00:33.762 --> 00:00:38.031
Un lotus alb care se închide
indică o după-amiază târzie

00:00:38.032 --> 00:00:42.849
și regina nopții se deschide doar noaptea,
după cum sugerează și numele său.

00:00:43.339 --> 00:00:46.605
Dar ce anume dă plantelor
acest simț înnăscut al timpului?

00:00:46.606 --> 00:00:48.912
De fapt, nu doar plantelor
li se întâmplă asta.

00:00:48.913 --> 00:00:52.178
Multe organisme de pe Pământ
par să fie în mod intrinsec conștiente

00:00:52.179 --> 00:00:54.992
ce oră este în timpul ciclului diurn.

00:00:54.993 --> 00:00:57.214
Aceasta se datorează
ritmurilor circadiene,

00:00:57.215 --> 00:01:02.287
cronometrul intern care generează
ritmul multor organisme vii.

00:01:02.288 --> 00:01:06.749
Aceste ceasuri biologice le permit
să țină evidența timpului

00:01:06.750 --> 00:01:11.023
și le semnalează indicii din mediu
care le permit să se adapteze.

00:01:11.024 --> 00:01:12.223
Acestea sunt importante

00:01:12.224 --> 00:01:14.909
pentru că mișcările de rotație
și revoluție ale planetei

00:01:14.910 --> 00:01:17.256
ne pun într-o stare dinamică continuă,

00:01:17.257 --> 00:01:20.820
cu toate că se desfășoară
într-un mod repetitiv și predictibil.

00:01:20.821 --> 00:01:23.707
Ritmurile circadiene includ multe indicii

00:01:23.708 --> 00:01:27.504
care determină când un organism
trebuie să se trezească, să doarmă

00:01:27.505 --> 00:01:29.870
sau să efectueze anumite activități.

00:01:29.871 --> 00:01:32.490
În cazul plantelor, lumina și temperatura

00:01:32.491 --> 00:01:37.258
sunt stimuli care declanșează
reacții la nivel molecular.

00:01:37.259 --> 00:01:41.840
Celulele din tulpini, frunze
și flori conțin fitocromi,

00:01:41.841 --> 00:01:44.838
niște molecule mici
care detectează lumina.

00:01:44.839 --> 00:01:49.852
Când se produce acest lucru, fitocromii
inițiază un lanț de reacții chimice,

00:01:49.853 --> 00:01:53.120
transmițând mesajul nucleelor celulelor.

00:01:53.360 --> 00:01:56.065
Acolo, factorii responsabili
de procesul de transcripție

00:01:56.066 --> 00:02:00.945
produc proteinele necesare
proceselor dependente de lumină,

00:02:00.946 --> 00:02:02.626
precum fotosinteza.

00:02:02.976 --> 00:02:05.075
Acești fitocromi nu numai că percep

00:02:05.076 --> 00:02:07.435
cantitatea de lumină
pe care o primește planta,

00:02:07.436 --> 00:02:09.381
dar mai pot detecta și mici diferențe

00:02:09.382 --> 00:02:13.778
în distribuția frecvențelor lungimilor
de undă pe care le primește planta.

00:02:13.779 --> 00:02:15.637
Cu acest simț foarte fin,

00:02:15.638 --> 00:02:18.659
fitocromii îi permit plantei
să perceapă timpul,

00:02:18.660 --> 00:02:21.812
să diferențieze între amiază și seară,

00:02:21.813 --> 00:02:26.050
și locul, dacă este în bătaia directă
a luminii sau la umbră,

00:02:26.051 --> 00:02:30.463
permiţându-i plantei să-şi adapteze
reacțiile chimice în funcție de mediu.

00:02:30.713 --> 00:02:32.865
Așa se întâmplă cu organismele matinale.

00:02:32.866 --> 00:02:36.982
Cu câteva ore înaintea răsăritului
soarelui, planta e deja activă,

00:02:36.983 --> 00:02:41.601
producând șiruri de mARN
pentru mecanismul său de fotosinteză.

00:02:41.602 --> 00:02:44.893
În timp ce fitocromii detectează
o creștere în intensitate a luminii,

00:02:44.894 --> 00:02:47.457
planta își pregătește
moleculele care captează lumina

00:02:47.458 --> 00:02:51.107
pentru fotosinteză și pentru a crește
pe parcursul dimineții.

00:02:51.108 --> 00:02:53.448
După ce au colectat lumina dimineții,

00:02:53.449 --> 00:02:57.239
plantele folosesc restul zilei
pentru a construi lanțuri de energie

00:02:57.240 --> 00:03:01.023
sub forma polimerilor
de glucoză precum amidonul.

00:03:01.024 --> 00:03:03.914
Când apune soarele, munca a luat sfârșit,

00:03:03.915 --> 00:03:07.449
cu toate că planta
nu e deloc inactivă noaptea.

00:03:07.450 --> 00:03:10.340
În absența luminii solare,
ele metabolizează și cresc,

00:03:11.046 --> 00:03:14.613
folosind amidonul produs în timpul zilei.

00:03:15.143 --> 00:03:17.969
Multe plante au ritmuri sezoniere.

00:03:17.970 --> 00:03:20.065
Când primăvara topește gheața iernii,

00:03:20.066 --> 00:03:24.143
fitocromii detectează zilele mai lungi
și intensitatea crescută a luminii

00:03:24.144 --> 00:03:28.413
și un mecanism încă necunoscut
detectează schimbarea temperaturii.

00:03:28.414 --> 00:03:31.154
Aceste sisteme transmit
informațiile plantei

00:03:31.155 --> 00:03:33.397
și o fac să înflorească

00:03:33.398 --> 00:03:37.305
pregătindu-se pentru polenizatorii
aduși de vremea caldă.

00:03:37.306 --> 00:03:41.706
Ritmurile circadiene sunt
legătura dintre plantă și mediu.

00:03:41.707 --> 00:03:44.817
Aceste oscilații pornesc de la plante.

00:03:44.818 --> 00:03:47.293
Fiecare are un ritm implicit.

00:03:47.294 --> 00:03:50.678
Chiar și așa, aceste ceasuri
își pot adapta oscilațiile

00:03:50.679 --> 00:03:53.438
la schimbările de mediu
și în funcție de stimuli.

00:03:53.439 --> 00:03:55.932
Pe o planetă care se află
într-un flux constant,

00:03:55.933 --> 00:03:58.803
ritmurile circadiene îi permit plantei

00:03:58.804 --> 00:04:02.804
să rămână fidelă propriului program
și să-şi mențină ritmul.