1
00:00:07,064 --> 00:00:09,094
Un bărbat ponosit pe nume Estragon,

2
00:00:09,094 --> 00:00:12,924
stă, seara, lângă un copac
și se căznește să-și scoată gheata.

3
00:00:12,924 --> 00:00:14,804
Curând apare prietenul său, Vladimir,

4
00:00:14,804 --> 00:00:17,104
care-i amintește
colegului său nerăbdător

5
00:00:17,104 --> 00:00:20,564
că trebuie să aștepte aici
pe cineva numit Godot.

6
00:00:20,564 --> 00:00:23,964
Așa începe șirul evenimentelor
iritante în care cei doi se întreabă

7
00:00:23,964 --> 00:00:26,484
când va veni Godot, de ce așteaptă

8
00:00:26,484 --> 00:00:29,794
sau dacă se află măcar
lângă copacul potrivit.

9
00:00:29,794 --> 00:00:32,994
De aici, „Așteptându-l pe Godot”
devine tot mai ciudată,

10
00:00:32,994 --> 00:00:37,644
dar este considerată o piesă
care a schimbat fața teatrului modern.

11
00:00:37,644 --> 00:00:41,963
Scrisă de Samuel Beckett
între anii 1949 și 1955,

12
00:00:41,963 --> 00:00:45,623
piesa lansează
o întrebare simplă, dar incitantă:

13
00:00:45,623 --> 00:00:49,873
ce ar trebui să facă personajele?

14
00:00:49,873 --> 00:00:52,963
Estragon: Să nu facem nimic.
E mai prudent.

15
00:00:52,963 --> 00:00:56,663
Vladimir: Să vedem întâi
ce-o să ne spună el.

16
00:00:56,663 --> 00:00:57,993
Estragon: Cine?

17
00:00:57,993 --> 00:00:59,663
Vladimir: Godot.

18
00:00:59,663 --> 00:01:01,693
Estragon: Bună idee.

19
00:01:01,693 --> 00:01:07,153
Dialogul criptic și argumentul circular
sunt specifice teatrului absurd,

20
00:01:07,163 --> 00:01:10,413
o mișcare ce a luat naștere
după Al Doilea Război Mondial,

21
00:01:10,413 --> 00:01:15,183
când artiștii se zbăteau
să găsească un sens în devastare.

22
00:01:15,453 --> 00:01:19,343
Adepții absurdului au 'demontat'
intriga, personajul și limbajul

23
00:01:19,343 --> 00:01:21,953
ca să pună sub semnul întrebării
semnificația acestora

24
00:01:21,953 --> 00:01:25,533
și să transmită pe scenă
profunda lor incertitudine.

25
00:01:25,683 --> 00:01:30,793
Cu toate că poate părea deprimant,
absurdul amestecă deznădejdea cu umorul.

26
00:01:30,793 --> 00:01:33,983
Asta se reflectă în abordarea unică
a lui Beckett cu privire la gen

27
00:01:33,983 --> 00:01:39,633
în „Așteptându-l pe Godot”,
intitulată „tragicomedie în două acte.”

28
00:01:39,633 --> 00:01:43,913
În mod tragic, personajele sunt
prizonierii unei dileme existențiale:

29
00:01:44,423 --> 00:01:47,963
ei așteaptă în zadar un necunoscut
care să le ofere un scop,

30
00:01:47,963 --> 00:01:52,543
însă singurul lor scop
rezultă din însuși actul așteptării.

31
00:01:52,603 --> 00:01:55,263
În timp ce așteaptă,
sunt copleșiți de plictiseală,

32
00:01:55,263 --> 00:02:00,253
expun probleme religioase
și se gândesc la sinucidere.

33
00:02:00,253 --> 00:02:03,683
Dar, în mod comic,
există un umor acut al situației lor,

34
00:02:03,683 --> 00:02:06,513
ce se degajă din limbajul
și din mișcările personajelor.

35
00:02:06,513 --> 00:02:09,733
Interacțiunile lor sunt încărcate
de jocuri bizare de cuvinte,

36
00:02:09,733 --> 00:02:11,613
repetiții și duble interpretări,

37
00:02:11,613 --> 00:02:17,293
precum și de maimuțăreli, cântec, dans,
și schimburi frenetice de pălării.

38
00:02:17,325 --> 00:02:21,855
Deseori nu e clar dacă publicul
ar trebui să râdă sau să plângă.

39
00:02:21,855 --> 00:02:25,825
Sau dacă Beckett a văzut
vreo diferență între cele două stări.

40
00:02:25,855 --> 00:02:26,785
Născut în Dublin,


41
00:02:26,785 --> 00:02:30,895
Beckett studiase engleza, franceza
și italiana înainte de a se muta la Paris,

42
00:02:30,895 --> 00:02:35,695
unde și-a petrecut cea mai mare parte
din viață scriind teatru, poezie și proză.

43
00:02:35,725 --> 00:02:41,255
Deși Beckett a nutrit permanent o pasiune
pentru limbaj, el a lăsat loc și tăcerii,

44
00:02:41,285 --> 00:02:46,575
prin inserarea lacunelor, a pauzelor
și a senzațiilor de gol din opera sa.

45
00:02:47,555 --> 00:02:53,145
Trăsătură cheie a stilului său, alături
de ritmul inegal și umorul negru,

46
00:02:53,155 --> 00:02:56,405
care au devenit populare
în teatrul absurdului.

47
00:02:56,405 --> 00:02:58,885
El a cultivat, de altfel,
o atitudine misterioasă,

48
00:02:58,885 --> 00:03:04,565
a refuzat să confirme sau să nege orice
speculație despre sensul operei sale.

49
00:03:04,565 --> 00:03:06,175
Presupunerile au continuat,

50
00:03:06,175 --> 00:03:09,397
sporind fascinația auditoriului
pentru lumile sale suprarealiste

51
00:03:09,397 --> 00:03:12,427
și personajele enigmatice.

52
00:03:12,427 --> 00:03:17,517
Lipsa unui sens clar îl face pe Godot
deschis unei inepuizabile interpretări.

53
00:03:17,557 --> 00:03:20,767
Criticii au propus lectura piesei
în nenumărate chei,

54
00:03:20,767 --> 00:03:24,387
rezultând într-un ciclu
al ambiguității și al speculației

55
00:03:24,387 --> 00:03:27,627
care reflectă însuși subiectul dramei.

56
00:03:27,627 --> 00:03:33,217
A fost interpretată ca o alegorie
a Războiului Rece, a Rezistenței franceze,

57
00:03:33,217 --> 00:03:36,227
sau colonizarea Irlandei de către Anglia.

58
00:03:36,227 --> 00:03:40,437
Dinamica celor doi protagoniști
a născut și ea o intensă polemică.

59
00:03:40,467 --> 00:03:43,307
Sunt considerați
supraviețuitori ai apocalipsei,

60
00:03:43,307 --> 00:03:46,287
un cuplu care îmbătrânește,
doi prieteni neputincioși,

61
00:03:46,287 --> 00:03:51,537
și chiar personificări ale conceptelor
freudiene de Ego și Id.

62
00:03:51,537 --> 00:03:55,187
În replica sa faimoasă, Beckett spune
că știe cu siguranță un singur lucru:

63
00:03:55,187 --> 00:03:59,647
că Vladimir și Estragon purtau pălării.

64
00:03:59,677 --> 00:04:02,567
Asemenea speculațiilor critice
și subiectului enervant,

65
00:04:02,567 --> 00:04:06,805
limbajul se învârte adesea în cerc
pe parcursul tachinărilor,

66
00:04:06,805 --> 00:04:11,285
își pierd șirul gândurilor și se reîntorc
exact în punctul de unde au pornit:

67
00:04:11,565 --> 00:04:14,335
Vladimir: N-avem decât s-o luăm
de la început.

68
00:04:14,785 --> 00:04:17,115
Estragon: Adevărat, nu cred
c-ar fi prea greu.

69
00:04:17,115 --> 00:04:19,395
Vladimir: E greu până pornești.

70
00:04:19,795 --> 00:04:21,815
Estragon: Se poate porni de la orice.

71
00:04:21,815 --> 00:04:24,285
Vladimir: Da, dar trebuie să te hotărăști.

72
00:04:25,175 --> 00:04:28,175
Beckett ne amintește
că la fel ca viețile noastre de zi cu zi,

73
00:04:28,175 --> 00:04:31,245
lumea de pe scenă
nu are întotdeauna un sens.

74
00:04:31,245 --> 00:04:36,995
Se pot explora deopotrivă realitatea
și iluzia, familiarul și necunoscutul.

75
00:04:37,025 --> 00:04:40,555
Cu toate că încă se recurge
la un fir epic coerent,

76
00:04:40,555 --> 00:04:45,575
Cel mai bun teatru ne stimulează
gândirea și ne ține în așteptare.