De-a lungul mileniilor,
poporul britanic folosise bronzul
pentru a făuri unelte și bijuterii
și ca monedă de schimb.
Dar în anul 800 î.Hr.,
asta a început să se schimbe:
valoarea lui a scăzut, cauzând
revoltă socială și criză economică -
ceea ce am numi în prezent recesiune.
Ce cauzează recesiunile?
Întrebarea a fost mult timp
temă de dezbatere aprinsă între economiști
și pe bună dreptate.
O recesiune poate fi un ușor declin
în activitatea economică
într-o singură țară, durând luni întregi,
o scădere de durată cu consecințe
globale ce durează ani,
sau orice între acestea.
Complicând problemele și mai mult,
sunt multe variabile ce contribuie
la stabilitate economică,
făcând dificilă găsirea
cauzelor specifice.
E de folos să începi
cu imaginea de ansamblu:
recesiunile încep când există
o perturbare negativă
în echilibrul dintre cerere și ofertă.
E un decalaj între cât de multe bunuri
vor oamenii să cumpere,
câte produse și servicii
pot oferi producătorii
și prețul bunurilor și serviciilor
vândute, ducând la un declin economic.
Legătura economică dintre cerere și ofertă
se reflectă în rata inflației
și în dobânzi.
Inflația apare când bunurile și serviciile
se scumpesc.
Altfel spus, valoarea banilor scade.
Totuși, inflația nu este neapărat
un lucru rău.
De fapt, o inflație mică e gândită
să încurajeze activitatea economică.
Dar o inflație mare ce nu e însoțită
de o cerere mare
poate cauza probleme economiei
și genera o recesiune.
Dobânzile, între timp,
reflectă costul împrumuturilor
persoanelor fizice și a companiilor.
Dobânda reprezintă un procent
anual al unui împrumut
pe care debitorii îl plătesc creditorilor
până ce creditul e rambursat.
O dobândă scăzută înseamnă
că firmele pot împrumuta mai mulți bani,
care pot fi învestiți
în mai multe proiecte.
Între timp, dobânzile mari cresc
taxele producătorilor și consumatorilor,
încetinind activitatea economică.
Fluctuațiile inflației și dobânzilor
ne oferă o perspectivă
asupra sănătății economiei,
dar ce anume cauzează aceste fluctuații?
Cele mai evidente cauze sunt șocurile
precum un dezastru natural, războiul
și factori geopolitici.
Un cutremur, de exemplu,
poate distruge infrastructura necesară
producerii de bunuri ca petrolul.
Asta face ca producătorii
să ceară mai mult
pentru produse ce folosesc petrol,
descurajând cererea și posibil
provocând o recesiune.
Dar unele recesiuni apar
în timpul prosperității economice -
poate chiar din cauza
prosperității economice.
Unii economiștii cred că activitatea
economică dintr-o piață în expansiune
poate atinge ocazional
un nivel nesustenabil.
De exemplu, corporațiile și consumatorii
pot împrumuta mai mulți bani,
crezând că creșterea economică
îi va ajuta să gestioneze povara adăugată.
Dar dacă economia nu crește
cât de repede se așteaptă,
pot ajunge cu mai multe datorii
decât pot gestiona.
Pentru a plăti, vor trebui
să redirecționeze bani
din alte activități,
diminuând activitatea economică.
Și psihologia poate contribui
la o recesiune.
Frica de recesiune poate deveni
o profeție autorealizatoare
dacă determină oamenii
să retragă investițiile și cheltuielile.
Ca răspuns, producătorii pot reduce
costurile de operare
pentru a ajuta să gestioneze
scăderea preconizată a cererii.
Se poate crea un cerc vicios,
reducerea costurilor scăzând salariile
și cauzând o cerere și mai mică.
Chiar și politica menită să prevină
recesiunile poate contribui la asta.
În vremuri grele, guvernele
și băncile centrale pot tipări bani,
pot mări cheltuielile și micșora
dobânzile băncii centrale.
Creditorii mai mici pot, la rândul lor,
să micșoreze dobânzile,
făcând creditul „mai ieftin"
pentru a stimula cheltuielile.
Dar aceste politici nu sunt viabile
și trebuie să fie schimbate
pentru a preveni inflația exagerată.
Asta poate provoca recesiune dacă oamenii
devin prea dependenți de creditul mic
și stimulările guvernamentale.
Criza Bronzului în Marea Britanie
s-a sfârșit când adoptarea fierului
a ajutat să revoluționeze
agricultura și producția de alimente.
Piețele moderne sunt mai complexe,
făcând recesiunile de azi
mult mai dificil de condus.
Dar fiecare recesiune oferă date noi
ce ajută la anticiparea și gestionarea
cu mai mare eficiență
a viitoarelor recesiuni.