-
Deci, întrebarea lui Holden Kim, care are
cinci aprecieri în comunitate:
-
„Poți interpreta simbolismul
tragerii la sorți în Biblie?”
-
Da, este un simbolism foarte important.
-
Fratele meu, Matthew, este foarte bun la
asta, înțelege acest simbolism.
-
Ideea de a trage la sorți, practic, este
renunțarea la ordine,
-
renunțarea la rațiune.
-
Ignori întregul parcurs logic al luării
unei decizii atunci când iei decizia.
-
Așa că lași lucrurile
la „voia întâmplării”.
-
Lași lucrurile în seama unor cauze non
raționale.
-
Deci, ce înseamnă asta?
-
De exemplu, dacă vrei să angajezi pe
cineva, te decizi:
-
te uiți la job apoi te uiți la candidat.
-
Te uiți dacă abilitățile sale se
potrivesc cu jobul.
-
Compari candidații și îl selectezi
pe cel mai potrivit pentru funcție.
-
Aceasta este o modalitate complet logică
prin care unești cerul și pământul.
-
Faci asta tot timpul.
-
De fiecare dată...
-
Aproape toate deciziile pe care le iei se
bazează pe o conexiune rațională
-
rezonabilă între cer și pământ.
-
Acum, tragerea la sorți înseamnă
renunțarea la rațiune.
-
Este legat de jocuri, dacă te gândești la
asta în felul acesta.
-
Este legat de locul de la sfârșitul zilei
sau de momentul de odihnă
-
despre care vorbește fratele meu Matthew:
restul ciclului,
-
unde la sfârșit cauzalitatea se
descompune, munca se descompune,
-
nu mai lucrezi, nu unești cerul cu
pământul într-un mod rezonabil
-
și te odihnești.
-
Iar în momentele în care te odihnești
tipurile de cauzalități sunt diferite.
-
Există cauzalități circulare,
care se reiau.
-
De aceea jucăm jocuri în acel moment,
de aceea tragem la sorți.
-
Gândește-te la jocurile de noroc în
termeni de jocuri de noroc care fac bani.
-
Când muncești, munca ta este legată de
suma de bani pe care o primești.
-
Deci, depui efort: lucrezi pământul, sau
faci altceva, construiești lucruri,
-
vinzi lucruri, și cantitatea de muncă va
fi legată de un profit în valoare.
-
Deci este complet rezonabil.
-
Dar dacă mergi la cazinou și pariezi
totul pe „negru”, atunci rațiunea dispare.
-
A câștiga sau a pierde bani nu mai
are nicio legătură cu munca depusă,
-
nu are legătură cu nimic din ceea ce faci
și care este rezonabil,
-
care va explica câștigul.
-
Deci practic te predai haosului.
-
Fratele Matthew explică asta foarte bine
în cartea sa.
-
A face asta poate fi și o modalitate de
creștere a sistemului.
-
Este un fel de agent extern care nu are
legătură cu ființa dar care îl va crește.
-
Deci o modalitate bună ar fi să te
gândești la faptul că:
-
Ai pământul și ai apele, așa că a trage
la sorți este practic ca și cum
-
ai privi în piscină, te-ai uita în
piscina vizionară,
-
te-ai uita în jos în ape și a vedea ce
este acolo.
-
Ca și cum ai arunca zaruri, ai juca
cărți, ai face toate aceste lucruri.
-
Și, de asemenea, poți trage la sorți
pentru a prezice viitorul,
-
poți trage la sorți pentru a încerca să
câștigi putere pentru tine.
-
Poți renunța la rațiunea ta pentru a
aduna puterea întunecată de haos,
-
care este acolo jos și a o face
să servească scopului tău.
-
De aceea, în majoritatea lumilor
religioase, jocurile de noroc
-
sunt văzute ca fiind rele sau cel
puțin aceste fapte sunt pedepsite.
-
Mersul la cazinou, participarea la
jocurile de noroc sunt văzute
-
ca ceva care nu este bun.
-
De aceea, tragerea la sorți în sensul de
a citi în oasele unui animal
-
sau de a citi în frunze sau de a face tot
felul de lucruri asemănătoare,
-
sunt văzute ca fiind negative.
-
Pentru că încerci să folosești ceva
dincolo de rațiune
-
pentru a prezice viitorul sau pentru a
câștiga putere pentru tine.
-
Așa că multe practici oculte vor fi
legate de acest tip de putere întunecată.
-
Este puterea „reziduurilor”, de asemenea.
-
De aceea, dacă te gândești
la magia neagră: utilizarea unghiilor
-
sau a diferitelor reziduuri ale unei
persoane ce pot fi folosite împotriva ei,
-
și tot felul de astfel de lucruri,
sunt legate de ideea de a trage la sorți.
-
Dar acum, există un alt mod în care,
tragerea la sorți...
-
Gândește-te la asta: Atunci Când Dumnezeu
creează lumea, El separă apele:
-
cele de dedesubt și cele de deasupra.
-
Iar cea mai mare parte a tragerii la
sorți este ceva de genul:
-
a încerca să descoperi misterul
apelor de dedesubt,
-
a încerca să descoperii misterele
cauzelor non-raționale,
-
pentru propria creștere, cum ar fi:
câștigarea la jocurile de noroc.
-
Dar există și o modalitate prin care
sorții îți pot oferi acces
-
la aspectul superior, iar asta e mai
delicat.
-
Într-un fel, e ceva ciudat pentru că,
de exemplu ,
-
când ucenicii decid
să-l înlocuiască pe Iuda
-
cu un nou ucenic, ca să redevină
în număr de 12,
-
folosesc inițial rațiunea pentru a reduce
numărul ultimilor candidați, iar la final
-
deschid spațiul – adică deschid o cale
irațională prin care
-
să se manifeste cauzalitatea, în ideea
că, practic, acum se predau.
-
Deschid un spațiu pentru ca Dumnezeu să
acționeze în lume
-
și să-și dezvăluie voința.
-
Pentru asta erau utilizate Urimul şi
Tumimul.
-
Acestea erau instrumentele de comunicare
cu Dumnezeu în Vechiul Testament.
-
Existau unele aspecte ale ghicitului
care erau considerate rele,
-
cele care erau acolo pentru a-ți spori
propria putere.
-
Dar existau și unele aspecte ale ghicirii
care erau considerate normale,
-
cele care deschideau un spațiu
de discurs nebazat pe rațiune
-
pentru a putea percepe voia
lui Dumnezeu
-
și să urmeze voia Lui Dumnezeu,
indiferent de consecințe,
-
nu încercercând să o controleze, să o
domine sau să o folosească
-
în propriul avantaj.
-
Astfel, unele dintre aceste practici încă
există și astăzi, vorbeam acum mult timp,
-
cu un episcop din OCA și mi-a spus că:
„Ei încă practică asta.”
-
Deci, dacă trebuie să aleagă următorul
mitropolit sau trebuie să aleagă
-
un candidat, cum ar fi un episcop sau
ceva de genul asta,
-
își vor folosi rațiunea cât mai mult
posibil.
-
Practic, vor încerca să găsească cel mai
bun candidat,
-
se vor asigura că este cel potrivit, dar
dacă nu pot ajunge la un acord
-
după deliberare, după discuții, despre
cine este cel mai bun candidat,
-
atunci vor trage la sorți pentru a alege
persoana.
-
Practic, deschizi situația și nu te
decizi.
-
Practic, făcând asta, îl lași pe Dumnezeu
să decidă pentru tine.
-
Acesta este simbolismul tragerii la sorți
și de aceea are un simbolism dublu.
-
De aceea, pe de o parte, este văzut ca
fiind foarte periculos
-
și foarte întunecat și ceva în care nu
vrei să te implici pentru că, practic,
-
poate fi, o deschidere către haos.
Gândește-te la oamenii
-
care merg la cazinou, pentru că asta este,
ar putea pierde tot într-un joc de noroc.
-
Își pot pierde banii, nu doar
să-i câștige.
-
Dar există și versiuni de ghicire și
de deschidere la tragerea la sorți,
-
care este legată de acest alt aspect:
-
deschiderea către cauzalități
superioare.
-
Daniel pune o întrebare interesantă, el
spune: „Episcopii trag la sorți?
-
De ce mai decid ei orice dacă ritualurile
Îi permit lui Dumnezeu să decidă?”
-
Este un mod atât de extrem de a vedea
lucrurile, este într-adevăr....
-
Este protestantismul încapsulat într-o
întrebare.
-
Să luăm întrebarea ta și să o extindem,
să spunem:
-
„De ce să te rogi, dacă Dumnezeu știe
deja de ceea ce ai nevoie?”
-
„De ce să te rogi pentru alții, dacă
Dumnezeu știe deja
-
de ce au ei nevoie și va decide
dacă să le dea ceea ce vor?”
-
„De ce să facem ritualele, dacă Dumnezeu
știe deja ce este adevărat, corect și bun
-
și dacă voia Lui va fi făcută în lume?”
-
Toate acestea sunt niveluri ale
întrebării inițiale.
-
De ce să le ceri altor oameni să se roage
pentru tine,
-
dacă te poți tu ruga lui Dumnezeu?
-
Corect?
-
Și de ce să te rogi pentru alții?
-
Toate aceste întrebări sunt legate.
Iar răspunsul este:
-
pentru că așa funcționează creația,
asta este creația.
-
Asta este creația.
-
Creația este participarea noastră
la viața lui Dumnezeu.
-
Și astfel rațiunea noastră și capacitatea
noastră de a decide
-
este ceea ce Dumnezeu ne-a dat:
să manifestăm numele lumii,
-
să participăm și să fim co-conducători,
co-creatori cu Dumnezeu în lume.
-
Și deci participăm la asta prin toate
aceste lucruri, prin rațiunea noastră,
-
prin acțiunile noastre,
-
prin, prin...
-
prin dragostea noastră unii pentru alții,
-
prin rugăciunile noastre pentru ceilalți,
-
toate acestea participă
și există un sens în care
-
trebuie să fim întotdeauna deschiși către
Dumnezeu,
-
într-un fel, ca fiind ultima soluție,
nu ultima soluție, ci într-un fel...
-
posibilitatea ca Dumnezeu să intervină în
procesul nostru.
-
Ideea că ai raționa, într-un fel, cât mai
mult posibil.
-
Chestia asta e amuzantă pentru că tu...
faci asta mai mult decât crezi, apropo.
-
Faci asta oricând decizi ceea ce vei face.
-
Nu poți epuiza analizele raționale
pentru ceva anume.
-
De aceea, des, foarte foarte des, vei
analiza două căi posibile pentru tine.
-
Vei face asta pentru o anumită perioadă,
apoi, la un moment dat,
-
renunți la una și motivul pentru care
alegi una în detrimentul celeilalte
-
nu poate fi explicat în termeni de
rațiune și faci asta tot timpul.
-
De fapt, într-un fel, acest fel de joc
între rațiune și această deschidere,
-
care face parte din realitate...
-
Pentru că dacă încerci să fi rațional
complet pentru a lua o decizie,
-
vei rămâne blocat în detalii,
-
vei rămâne blocat în aceste mici calcule
și aceste mici comparații
-
care vor deveni din ce în ce mai precise
și nu vei reuși niciodată.
-
Uneori e dificil, alteori e clar.
-
Cum ar fi: Ai doi candidați pentru un loc
de muncă.
-
Ai doi candidați pentru un loc de muncă.
-
Amândoi au aceleași abilități, aceeași
educație.
-
Practic sunt aceeași persoană, pe hârtie
sunt cam la fel, așa că te gândești:
-
ei bine, o să merg pe bănuiala mea,
o să merg pe o bănuială.
-
Ce e aia o bănuială?
-
Bănuiala este o renunțare la mijloacele
raționale de luare a deciziilor
-
pentru un fel de intuiție despre ceea ce
este real.
-
Nu e exact același lucru cu tragerea la
sorți, dar e foarte similar,
-
în sensul că e o renunțare la rațiune
pentru a putea cuprinde lumea
-
într-un mod mai direct, mai puțin logic.
-
Și astfel această imagine a Episcopilor
care cântăresc rațional doi candidați,
-
sau discipoli, și apoi se deschid către
Dumnezeu pentru ca El
-
să intervină în ultimul moment
-
e o imagine a modului în care
funcționează realitatea,
-
e o imagine a modului în care faci
lucrurile tot timpul.
-
Sper că am fost destul de clar.
