Schimbă-ți modul de a gândi

Sursa: Răspunsuri Ortodoxe Copte - Creație, Simbolism și Realitate: De ce Geneza vorbește fiecărei generații?

- Aș spune că sunt câteva lucruri de
clarificat în această privință.

Primul este că noi am dezvoltat acest
mod de a vedea lumea,

modul științific de a vedea lumea.

Iar acest mod științific
de a descrie lumea

s-a răspândit în tot felul de
domenii, inclusiv în istorie.

Avem această idee că, într-un fel,

istoria este un fel de metodă
științifică prin care

analizezi faptele și
vezi ce s-a întâmplat,

aproape într-o manieră criminalistică,

așa cum un polițist ar analiza
locul unei crime

și că asta este ceea ce e real.

Eu cred că este o greșeală să crezi
că acesta este cel mai real lucru.

Deoarece lumea este o îmbinare
de semnificații

și, să zicem, de potențial sau de fapte,

am putea spune că este o îmbinare
de fapte și de semnificații,

ideea că realitatea care este cea mai
apropiată de cele mai precise fapte

este cea mai reală nu este adevărată,

pentru că [realitatea] este întotdeauna
orientată spre un scop.

Așadar, dacă eu am scopul de a-i spune
soției mele

că voi cumpăra niște lapte de la
magazin,

nu voi descrie fiecare stradă
pe care o voi lua

și nu voi descrie fiecare pas
pe care îl voi face

și cum îmi voi lega șireturile
și cum o să fac una sau alta,

aș putea prelungi descrierea
la nesfârșit,

pentru că voi face un milion de lucruri
înainte să mă întorc cu laptele

de la magazin, dar ideea că descrierea
cea mai reală

este cea mai apropiată de detalii este
o prostie absolută.

- Corect.

- Mereu [realitatea] este orientată
spre un scop.

Așa că dacă îi spun soției mele că merg
la magazin să cumpăr lapte

și că mă întorc în 15 minute,

aceasta este cea mai reală descriere
a acelui eveniment în acel moment,

pentru că e cea mai apropiată de motivul
pentru care o spun în primul rând

și așa trebuie să înțelegem
textul din Geneza (Facerea).

Textul din Geneza descrie un eveniment,

descrie ceva ce s-a întâmplat,

descrie originea a tot,

asta este ceva foarte greu de descris,

și o face în cel mai bun mod în care
se poate descrie originea a tot.

Și tot ce scrie în textul respectiv
poate fi luat cu totul în serios,

și ar trebui luat în serios.

Dar este o descriere științifică? Nu!

De ce ar trebui să fie?

Suntem ofensați de ideea că nu este o
descriere științifică doar dacă noi credem

în această idee ciudată că descrierile
științifice sunt cumva cele mai reale.

Și deci acesta e lucrul pe care trebuie
să-l înfrângem în mintea noastră.

Nu este vorba despre a nu respecta textul,
nu înseamnă să spui:

"Oh, aceste vechi lucruri mitologice, nu
ne pasă de ele, noi credem în evoluție."

Nu, acest text descrie cel mai bun mod
de a înțelege, nu doar originea lumii,

ci originea oricărei lumi.

- Exact.

- Originea oricărui lucru pe care
îl recunoști ca fiind unul,

descrierea din Geneza 1 și Geneza 2 este
cea mai bună modalitate de a o înțelege.

Prin urmare, este cel mai bun mod
de a înțelege Biserica,

cel mai bun mod
de a-ți înțelege familia,

e cel mai bun mod de a-ți înțelege
națiunea,

este cel mai bun mod de a înțelege orice
are unitate

și care se îndreaptă spre multiplicitate,

pentru că Dumnezeu ne-a dat o descriere
a originii tuturor lucrurilor,

care este cea mai succintă și puternică
descriere care există.

Și deci este infinit de puternică
această poveste

și trebuie să o tratăm ca atare,

iar pericolul de a vrea să o reducem,
să zicem, la un lucru mecanic,

dorind să o transformăm într-o
descriere științifică,

este că poți fi orb la ceea ce spune
de fapt,

poți fi orb la puterea pe care o are

de a deveni un far pentru viața ta și
pentru Biserică și pentru orice.

- O golești de valoarea sa.

- Da, e ca și cum ai spune că această
poveste a originii tuturor lucrurilor

este echivalentă cu modul cum îi cer
casierului de la Tim Orton

să îmi pună două friști în cafea.

Nu, sunt diferite niveluri de realitate,

sunt diferite moduri de a descrie lumea

și când ajungi la aceste descrieri
foarte singulare,

atunci limbajul nu mai poate fi același
ca în lumea obișnuită.

Și de aceea textul din Geneza, încalcă
cumva categoriile noastre normale.

Pentru că nu poți vorbi despre originea
realității fără a folosi analogii,

asta este absolut necesar,

nu există altă modalitate de a o face,

și vezi asta, pentru că până și oamenii
de știință trebuie să facă asta,

chiar și oamenii de știință când vorbesc
despre cum își imaginează

originea realității,
când vorbesc despre Big Bang,

nu este ca și cum ar crede că există
o mare explozie undeva în spațiu,

nu asta înseamnă,

dar nu ai cum să vorbești despre lucruri
fundamentale fără a folosi analogii.

Și Scriptura face asta, dar o face
într-un mod atât de puternic încât

ajunge să se aplice perfect
aproape la orice.

- Așa este.

- Deci a analiza asta este extrem de util
în a înțelege viața noastră și,

cum am spus, Biserica, orice.

- Și ceea ce mi se pare paradoxal este
că noi uneori uităm

când avem aceste conversații cu oameni
care vor neapărat să interpreteze

lucrurile doar din perspectiva a ceea ce
este real, ceea ce este factual.

Dar când citești tot aceeași Scriptură
vezi că până și Hristos folosește analogia

pentru a putea descrie ceea ce este
indescriptibil.

Câte analogii oferă El atunci când
vorbește despre Împărăția Cerurilor?

Sau chiar când vorbește despre cine
este El și când spune că

EL este "Păstorul cel bun",
El este "ușa", El este "pâinea vieții".

Și nimeni nu ar contrazice că El
spune asta

în înțelegerea simplistă, factuală,
literală a oamenilor.

- Da, în acest fel reducționist.

Exemplul meu preferat de la Hristos,
care este foarte relevant aici, este

exemplul Sfântului Ioan Înaintemergătorul,
Sf. Ioan Botezătorul.

Este o profeție în Vechiul Testament care
spune că Ilie va veni înaintea lui Mesia,

așa că ucenicii îl întreabă pe Iisus:

"Unde e Ilie care a venit înaintea
lui Mesia?"

Și El răspunde: "Da, Ilie a venit
înaintea lui Mesia,

acela era Sfântul Ioan Botezătorul".

Deci, dacă eu vă pun întrebarea:
"A venit Ilie înaintea lui Mesia?"

Răspunsul este: Da.

- 100%.

- Iată! Și deci acesta e un mod diferit de
gândire față de acel reducționism ciudat,

unde totul este unu la unu în această
realitate reducționistă ciudată,

este un mod diferit de a vedea lumea.

- Absolut.

- Și este mai puternic.

- Da, absolut și dă mai multă putere.

- Da, exact.

- Și eu cred cu tărie că noi am face
o defavoare și am face rău Bisericii

dacă i-am învăța pe cei pentru care
suntem responsabili

să o abordeze într-un mod
atât de reducționist.

- Da.