De ce se ard biserici?

Atacurile asupra Bisericilor.

Pentru a înțelege acest atac modern
asupra bisericilor,

acest fenomen pe care îl vedem

în diferite părți ale lumii,

haideți să reflectăm puțin mai întâi.

Trebuie să înțelegem că păcatul nostru

ne corupe nu doar sufletele, inimile
și pe noi ca ființe umane,

ci întreaga creație.

Întreaga creație este afectată
de păcatul nostru.

De aceea vedem boli,

suferințe și chiar moarte
în regnul animal.

Este o consecință a păcatului nostru.

Dumnezeu a creat o lume fără păcat,

dar demonii lucrează neobosit

pentru a ne conduce în rău

și, desigur, de foarte multe ori

ei trebuie să lucreze atât de puțin

pentru a ne atrage în rău,

deoarece de bunăvoie cădem în păcat.

Dar lumea este și un câmp de luptă,

este un câmp de luptă unde

mulți devin sfinți,

mulți sunt în proces de găsire
a mântuirii,

care se luptă să reziste acestei
atracții a răului,

acestei coruperi,

atât de mulți se luptă să se întoarcă
la Dumnezeu,

pentru că trăim pe un câmp de luptă,

un război spiritual.

Iar parte a acestei bătălii,

parte a bătăliei care există în lumea
în care trăim,

implică punerea deoparte a unor părți
ale acestei lumi

în mod special pentru Dumnezeu.

Iar prin punerea deoparte a acestor
locuri,

îi cerem lui Dumnezeu să binecuvânteze

și să sfințească acele locuri
într-un mod unic, un mod unic,

Dumnezeu Și-a revărsat viața și
binecuvântarea Lui peste toată creația,

de aceea copacii sunt atât de frumoși,

de aceea viața abundă în jurul nostru,

căci fără Dumnezeu nimic din toate acestea
nu ar fi.

Dar în mod unic, El sfințește locurile

pe care le oferim ca biserici,

iar harul lui Dumnezeu revendică acele
locuri ca teren sacru

în cadrul acestui câmp de luptă spiritual.

Și este important să știm acest lucru.

Când intrăm într-o biserică,

ar trebui să ne amintim ce facem
cu adevărat,

sfințenia locului în care intrăm,

de aceea facem semnul crucii,

invocăm, cerem binecuvântarea
lui Dumnezeu.

Dar ne reamintim și ce anume facem.

Intrăm într-un loc sacru

când intrăm în biserică,

intrăm într-un loc în care Dumnezeu

a ales să Se reveleze pe Sine

și Împărăția Sa într-un mod care
nu poate fi experiat

nicăieri altundeva în toată creația.

Acum, desigur, Sfântul Pavel ne învață

că ar trebui să ne rugăm pretutindeni

și întotdeauna, chiar și în pădure,

ar trebui să ne oferim prețuirea și
închinarea lui Dumnezeu.

Dar o biserică este un loc în care
Dumnezeu a ales

să locuiască precum în casa Sa.

Acum, așa cum a spus Domnul nostru
în timpul slujirii Sale pământești,

că nu are un loc unde să-și pună capul,

astfel Creatorul lumii rămâne un fel de
străin în această lume,

un străin pentru că este ignorat

atunci când îi cheamă pe oameni înapoi

de la distrugere,

El este respins de creația sa,

de inimile atâtor oameni.

Și în această respingere,

devenind de bunăvoie un străin
în propria sa creație,

Dumnezeu călătorește cu cei care sunt
pelerini spirituali în această lume,

cu cei care recunosc că aceasta
nu este casa lor.

El ni se alătură și călătorește cu noi,
niște străini în acest loc.

În biserică Dumnezeu se dăruiește celor
care s-au alăturat Lui,

Își manifestă puterea într-un mod în care

nicio altă parte a creației nu ne poate
conduce acolo.

Iar noi citim asta în profetul Isaia, că

Dumnezeu spune: „Îi voi face bucuroși
în casa Mea de rugăciune".

Dumnezeu e creatorul tuturor lucrurilor,

dar doar în biserica Sa este glorificat
ca atare,

acolo este venerat cum se cuvine,

în biserica Sa.

Așadar, în primul rând, nu ar trebui
să ne surprindă

când oamenii sunt uneori reticenți
să intre într-o biserică,

atunci când L-au respins pe Dumnezeu.

Cei care L-au respins pe Dumnezeu

pot fi foarte rezistenți chiar și
să treacă pragul unei biserici uneori

pentru că simt un anumit disconfort

într-un loc unde prezența lui Dumnezeu
este atât de clar simțită.

Și acesta este motivul pentru care

atât de multe biserici sunt acum arse
în Franța, în Canada,

de ce atâtea biserici sunt profanate
în Ucraina,

lucru ignorat de mass-media noastră,

chiar și de ONU,

de guvernul nostru care trimite
atât de mulți bani

dar ignoră persecuția creștinilor
de acolo,

căci bisericile lor sunt profanate,

iar icoanele și sfintele moaște sunt
distruse sau furate.

Acesta este motivul pentru care sovieticii

au distrus neîncetat atâtea mii
de biserici,

s-au bucurat de bombardarea
catedralelor noastre.

Pentru că nu este suficient ca Satana

să ne pângărească pe noi,

să ne pângărească inimile.

Să ne amintim că pentru Satana
bisericile sunt un semn al înfrângerii.

Fiecare biserică este o declarație a
înfrângerii lui Satana.

Și ura față de Dumnezeu, ură de care
Diavolul este plin, îi inspiră

pe cei care Îl resping pe Dumnezeu

să atace casa lui Dumnezeu.

Este un act demonic.

De fiecare dată când auzim și citim
despre biserici profanate și arse,

trebuie să recunoaștem că este un semn
al răului, al activității satanice

în acel oraș, în acea națiune,
în acel loc.

Demonii vor face totul, desigur,
pentru a ne ține departe de biserică,

vor produce o listă lungă de motive
pentru care nu putem merge astăzi,

că este prea departe,
sunt prea obosit,

sunt prea ocupat.

Dar sfinții ne spun că fiecare pas

pe care îl facem
pentru a merge la biserică

este măsurat de Dumnezeu

și vom fi răsplătiți în Împărăția Lui.

Când Dumnezeu ne cheamă să batem,

să continuăm să batem.

Nu este vorba doar de ridicarea mâinii,

ci de a lupta, a depune un efort,

a călători și când suntem epuizați uneori.

Și cu ochii spirituali vom vedea

adevărata valoare a bisericilor noastre.

Cu ochii noștri lumești poate vedem
o clădire obosită

care are nevoie de un strat de vopsea,

dar cu ochii spirituali vom vedea
casa lui Dumnezeu,

vom vedea un loc care abundă de
harul lui Dumnezeu.

Un sfânt modern ne spune că dacă
am putea vedea cu adevărat harul

cu care sunt pline bisericile noastre,

am aduna și praful de pe podea.

Așa de mare este sfințenia bisericilor
noastre.

Așadar haideți să alergăm la casa
lui Dumnezeu cu fiecare ocazie.

Și, când vom fi acolo,

fie ca inimile noastre

să găsească o pace adevărată,

o odihnă și o bucurie

atunci când vedem peste tot
în jurul nostru în biserică

semnele adevăratei noastre case.

"Aveți grijă să vă adunați adesea pentru
a mulțumi lui Dumnezeu și a-L slăvi.
Fiindcă atunci când vă adunați des în
același loc puterile Satanei sunt distruse
și distrugerea la care țintește el este
împiedicată de unitatea credinței voastre.

Nimic nu este mai prețios ca pacea,
prin care se pune capăt tuturor
războaielor din cer și de pe pământ."
~ Sf. Ignatie al Antiohiei