The Death of Music Genres

Ieri, pe când duceam la școală cu mașina
pe fata mea de 11 ani,

aceasta m-a întrebat dacă pot
să-i pun la radio muzică ”L ve”.

Dacă nu știți despre ce fel de muzică
este vorba am să vă pun un cântec

de genul ăsta. Cântecul se numește
”De la început”.

Nu ai văzut cum am tăcut ...

Acest cântec a fost un mare succes
anul trecut când a avut

peste 500 de milioane de vizualizări.

Aceasta este tendința!

Și m-a întrebat ce este asta.

I-am răspuns că acest stil de muzică
era la modă în anii '60.

A existat un hit celebru care se numea
”Fata de la Ipanema”, apărut în 1964,

și compus de Antonio Carlos Yim care
era compozitorul favorit al tatălui meu.

Deci am stat și m-am întrebat:
în care eră a muzicii ne aflăm în 2025?

Ceea ce vreau să spun prin asta este că
din punct de vedere istoric

fiecare perioadă are propriul său
cântec sau mișcare,

cum ar fi ”swing” în anii '30-'40,
”rock and roll” în anii '50-'60,

muzica „pop” a MTV -ului în anii '80,
sau genul meu favorit ”grunge”,

sau”rock-ul alternativ”, din anii '90.

Aceasta s-a întâmplat deoarece
mass-media (radio, TV, ziarele)

s-au coordonat în aceeași direcție
cu aceia care controlau distribuția

canalelor de muzică și generau
tendințele predominante în muzică.

Deci existau artiști și cântece ce
deveneau omniprezente cum a fost Sting,

cu acel cântec care era cunoscut de toată
lumea; atunci era mai ușor să etichetezi

genul de muzică care caracteriza
o anumită perioadă.

Dacă ne uităm la stilul ”grunge”,
cum arată acesta?

”Grunge” înseamnă că avem de-a face cu
o tonalitate joasă la chitară,

versuri cu tentă tristă, includerea
de instrumente cu tentă naturală,

precum și cântăreți deosebiți cum ar fi
Kurt Cobain de la ”Nirvana”,

Eddie Vedder de la ”Pearl Jam”,
Layne Staley de la ”Alice în Chains”,

Chris Cornell de la ”Soungarden”.

Formațiile ”grunge” au propria lor vedere
cu privire la estetica modei.

Haideți să ne gândim la magazinele
second hand: flanele, cămăși, tricouri,

blugi rupți, pulovere ca cele purtate
de Kurt Cobain, sau cizme de război,

toate aceste lucruri sunt asociate
cu stilul ”grunge”.

Bine, când a fost ultima perioadă despre
care putem spune că are un nume?

Pentru mine este perioada ultimă a
anilor '90 și începutul anilor 2000.

Acesta a fost perioada formațiilor
”BackStreet Boys”, ”Nsync”,

Britney Spears, și chiar Avril Lavine.

Aceasta a fost muzica predominantă
a acelor ani.

Iată un fapt interesant: în anul 1999,
vânzările de muzică au atins apogeul,

în acel moment 600 de milioane de oameni
cheltuiau în medie 64 de dolari pe muzică,

cifra de vânzări ajungând la 40 de
miliarde de dolari.

Era ceva de neimaginat!
Care a fost momentul de cotitură

care a condus la prăbușirea
acestor genuri muzicale?

După părerea mea a fost momentul
apariției internetului și a videoclip-urilor.

Atunci au apărut ”Napster”, ”iTuneStore”,
”Spotify”, ”Youtube”, iar toate acestea

au perturbat, sau au acționat ca o forță
distrugătoare, și a schimbat modul

în care oamenii descopereau
piesele muzicale și le ascultau.

Aceste canale se bazau pe algoritmi
de căutare la nivel global care a dat

șanse egale acelor artiști de buzunar
și genurilor de muzică marginale.

Rezultatul a fost acela că nici un gen
de muzică nu a mai devenit predominant

și să ajungă să înflorească ca în trecut,
și asta datorită faptului că

ascultătorii au început să aibă
propriile gusturi și să asculte ce vor.

Nu mai există acel consens de masă.

Consensul de masă a fost creat de
situații cum erau intervalele de 3 luni

în care toate înregistrările erau aranjate
că să producă un album,

să se facă publicitate în presă înainte
de apariție, să apară în toate revistele,

să apară la MTV, toate în același timp,
și astfel se ajungea la acel consens.

Toate lumea asculta acel album
în aceeași perioadă de timp.

În lumea de azi a muzicii există
în paralel un număr infinit de genuri:

”bedroom pop”, ”lofi beats”,
”hyper pop”, ”neo soul revival”,

”nishe metal scenes”, un fel de ”metal”
progresiv, și fiecare dintre ele

are un grup de fani de bază
foarte devotați.

Deoarece astăzi nu există nici un
platformă care să-i unească pe toți

așa cum s-a întâmplat atunci când
nu aveam decât radioul și MTV-ul.

pentru a inpune aceea
experiență colectivă ascultătorilor.

În momentul de față ne aflăm în ceea ce
putem numi era ”post gen”,

într-o lume în care artiștii amestecă
stilurile, cum ar fi ”rap”-ul cu ”country”,

ori ”jazz”-ul cu ”R&B” -ul, sau
”electronic” -ul cu ”rock” -ul,

făcând să dispară granițele
dintre genuri și lăsând impresia

că acestea sunt de domeniul trecutului,
fiind înlocuite de ceva bazat

pe starea de spirit sau pe ceea ce
este prezentat de influencer,

și urăsc acest cuvânt, ca fiind
ceva ce merită.

Datele de măsurare a succesului
în domeniu sunt reflectate

într-o marjă largă de gusturi, care poate
face ca niște oameni pe care nu-i cunoști

să aibă un succes global masiv.

M-am uitat la un video, ”Bliding lights”,
ce este cel mai căutat cântec pe ”Spotify”

de care nu am auzit în viața mea.

Cunosc atât de mulți oameni care nu
au ascultat vreodată vreun cântec

al lui Taylor Swift, nu știu cine este,
și nu i-au ascultat muzica.

Am făcut un videoclip despre Mr. Beast,
cel mai cunoscut tip de pe plaformă,

și jumătate dintre comentarii a spus
că nu știu cine este acesta!

Deci ne aflăm între două perioade de stil
în muzică, sau aceasta este normalitatea?

Este posibil să ne aflăm într-o fază
de tranziție, perioada de „algoritm”,

unde descoperirea noului este mai
degrabă personalizată decât colectivă.

Dar, pentru moment, trăim într-o lume
în care cred că fiecare ascultător poate

să-și construiască propriul mini curent
în muzică, și în care nu există

nici un gen predominant,
ci numai o galaxie de posibilități.

Mi-a place să știu părerile tale,
să te abonezi, și să lași un comentariu.

Mulțumesc pentru vizionare.