Poate fi prejudecata un lucru bun?
-
0:01 - 0:03Când ne gândim la prejudecăți și simpatii,
-
0:03 - 0:05tindem să ne gândim
la oameni proști și răi -
0:05 - 0:08care fac lucruri stupide și rele.
-
0:08 - 0:10Această idee este bine rezumată
-
0:10 - 0:12de către criticul britanic William Hazlitt
-
0:12 - 0:15care a scris
„Prejudecata e copilul ignoranței.” -
0:15 - 0:17Vreau să încerc să vă conving aici
-
0:17 - 0:19că acest lucru este greșit.
-
0:19 - 0:21Vreau să încerc să vă conving
-
0:21 - 0:22că prejudecata și părtinirea
-
0:22 - 0:26sunt naturale, adesea raționale,
-
0:26 - 0:28și uneori chiar morale,
-
0:28 - 0:30și odată ce înțelegem asta,
-
0:30 - 0:32ne găsim într-o poziție mai bună
de a le desluși -
0:32 - 0:33când o iau razna,
-
0:33 - 0:35când au consecințe oribile,
-
0:35 - 0:38și de a ști ce să facem
-
0:38 - 0:39când se întâmplă asta.
-
0:39 - 0:42Să începem cu stereotipuri.
Vă uitați la mine, -
0:42 - 0:44îmi știți numele,
știți câte ceva despre mine -
0:44 - 0:46și puteți face anumite raționamente.
-
0:46 - 0:49Mi-ați putea ghici etnia,
-
0:49 - 0:52afilierea politică, credințele religioase.
-
0:52 - 0:55Iar aceste raționamente
tind să fie precise. -
0:55 - 0:57Ne pricepem bine la asta.
-
0:57 - 0:58Ne pricepem foarte bine la asta
-
0:58 - 1:01pentru că abilitatea
de a opera cu stereotipuri -
1:01 - 1:04nu e un capriciu arbitrar al minții,
-
1:04 - 1:07ci mai degrabă e o mostră
-
1:07 - 1:08a unui proces mai general,
-
1:08 - 1:13însemnând că avem experiență cu lucrurile
și oamenii care se împart în categorii, -
1:13 - 1:15și ne putem folosi experiența
de a generaliza -
1:15 - 1:17când apar noi membri ai acestor categorii.
-
1:17 - 1:20Toată lumea de aici are experiență
-
1:20 - 1:22cu scaune, mere și câini,
-
1:22 - 1:24și pe baza acestora, puteți vedea
-
1:24 - 1:26exemple nefamiliare și puteți ghici,
-
1:26 - 1:27puteți sta pe scaun,
-
1:27 - 1:30mânca mărul, câinele știți că ar lătra.
-
1:30 - 1:32Acum am putea să ne înșelăm.
-
1:32 - 1:33Scaunul s-ar putea prăbuși
dacă stați pe el, -
1:33 - 1:36mărul ar putea fi otrăvit,
câinele ar putea să nu latre, -
1:36 - 1:39de fapt, acesta e câinele meu Tessie
care nu latră. -
1:39 - 1:41Dar în cea mai mare parte,
suntem buni la asta. -
1:41 - 1:43De obicei, facem supoziții bune
-
1:43 - 1:45atât în domeniul social cât și non-social,
-
1:45 - 1:47și dacă nu am putea face asta,
-
1:47 - 1:50dacă n-am face supoziții legate
de situațiile noi, -
1:50 - 1:52nu am supraviețui.
-
1:52 - 1:55Hazlitt, mai târziu în eseul său minunat,
-
1:55 - 1:56recunoaște acest lucru.
-
1:56 - 1:59Scrie „Fără ajutorul prejudecății
și al deprinderilor, -
1:59 - 2:01nu mi-aș putea găsi drumul prin cameră;
-
2:01 - 2:03și nici n-aș ști nicăieri cum să procedez
-
2:03 - 2:08și nici ce să simt
în nicio relație din viață.” -
2:08 - 2:09Sau să luăm părtinirea.
-
2:09 - 2:11Câteodată, împărțim lumea
-
2:11 - 2:14între noi și ei,
în grup și în afara grupului, -
2:14 - 2:16și când facem asta
uneori știm că facem ceva greșit -
2:16 - 2:18și suntem oarecum rușinați.
-
2:18 - 2:20Dar alteori suntem mândri.
-
2:20 - 2:21Recunoaștem deschis.
-
2:21 - 2:23Exemplul meu favorit
-
2:23 - 2:25e o întrebare care a venit de la public
-
2:25 - 2:28într-o dezbatere republicană
înaintea ultimelor alegeri. -
2:28 - 2:30(Video) Anderson Cooper:
Ajungem la întrebarea ta, -
2:30 - 2:34întrebarea din sală cu ajutorul străin?
Da, doamnă. -
2:34 - 2:37Femeia: Poporul american suferă
-
2:37 - 2:39în țara noastră acum.
-
2:39 - 2:43Dar noi continuăm
să trimitem ajutor străin -
2:43 - 2:44altor țări
-
2:44 - 2:48când avem nevoie
de tot ajutorul pentru noi? -
2:48 - 2:50AC: Domnule guvernator Perry, ce ziceți?
-
2:50 - 2:51(Aplauze)
-
2:51 - 2:53Rick Perry: Absolut, cred că este...
-
2:53 - 2:55Paul Bloom: Toți cei de pe scenă
-
2:55 - 2:57au fost de acord cu premisa întrebării,
-
2:57 - 2:59ca americani, ar trebui
să ne pese mai mult -
2:59 - 3:01de americani decât de alții.
-
3:01 - 3:04Oamenii sunt adesea influențați
-
3:04 - 3:08de sentimente de solidaritate,
loialitate, mândrie, patriotism, -
3:08 - 3:10față de țara lor sau grupul lor etnic.
-
3:10 - 3:13Indiferent de vederile politice,
mulți sunt mândri că sunt americani, -
3:13 - 3:15și preferă americanii altor țări.
-
3:15 - 3:18Rezidenții altor țări
simt la fel despre națiunea lor, -
3:18 - 3:21și simțim la fel despre etnia noastră.
-
3:21 - 3:22Poate unii nu sunteți de acord.
-
3:22 - 3:24Poate unii sunteți așa cosmopoliți
-
3:24 - 3:27încât credeți că etnia și naționalitatea
-
3:27 - 3:29nu ar trebui să dețină greutate morală.
-
3:29 - 3:31Dar chiar și voi, sofisticații, acceptați
-
3:31 - 3:33că ar trebui să existe o atracție
-
3:33 - 3:36către un grup, către prieteni sau familie,
-
3:36 - 3:37oameni de care sunteți apropiați,
-
3:37 - 3:39chiar și voi distingeți
-
3:39 - 3:41între noi și ei.
-
3:41 - 3:44Această diferență e destul de naturală
-
3:44 - 3:46și adesea destul de morală,
dar o poate lua razna, -
3:46 - 3:48și asta a făcut parte din cercetarea
-
3:48 - 3:51marelui psiholog social Henri Tajfel.
-
3:51 - 3:54Tajfel s-a născut în Polonia în 1919.
-
3:54 - 3:56A plecat la universitate în Franța,
-
3:56 - 3:58ca evreu nu putea merge
la universitatea din Polonia, -
3:58 - 4:01și apoi s-a înrolat în armata franceză
-
4:01 - 4:02în al Doilea Război Mondial.
-
4:02 - 4:05A fost prins și a sfârșit
într-un lagăr de război ca prizonier, -
4:05 - 4:08a fost o perioadă grea pentru el,
-
4:08 - 4:09dacă s-ar fi descoperit că e evreu
-
4:09 - 4:11ar fi putut fi trimis
într-un lagăr de concentrare, -
4:11 - 4:13unde probabil nu ar fi supraviețuit.
-
4:13 - 4:16De fapt, când s-a sfârșit războiul
și a fost eliberat, -
4:16 - 4:18majoritatea prietenilor
și rudelor muriseră. -
4:18 - 4:20S-a implicat în multe activități.
-
4:20 - 4:22A ajutat orfanii războiului.
-
4:22 - 4:24Dar a avut un continuu interes
-
4:24 - 4:25în știința prejudecății,
-
4:25 - 4:28iar când a apărut
o bursă britanică prestigioasă -
4:28 - 4:30despre stereotipuri, a candidat,
-
4:30 - 4:31și a câștigat,
-
4:31 - 4:33și apoi și-a început cariera uimitoare.
-
4:33 - 4:36Cariera lui a început cu intuiția
-
4:36 - 4:38că ceea ce credeau majoritatea
-
4:38 - 4:40despre Holocaust era greșit.
-
4:40 - 4:42Mulți oameni la acea vreme,
-
4:42 - 4:44au considerat Holocaustul un fel de
-
4:44 - 4:47greșeală tragică din partea germanilor,
-
4:47 - 4:51o corupție tragică,
o personalitate autoritară. -
4:51 - 4:53Tajfel a respins asta.
-
4:53 - 4:56Tajfel spunea că
ceea ce vedem în Holocaust -
4:56 - 4:58e doar o exagerare
-
4:58 - 5:00a unor procese psihologice normale
-
5:00 - 5:01care există în fiecare dintre noi.
-
5:01 - 5:04Pentru a explora asta,
a făcut o serie de studii clasice -
5:04 - 5:06cu adolescenți britanici.
-
5:06 - 5:07Într-unul dintre studii,
-
5:07 - 5:10a pus adolescenților britanici
tot felul de întrebări, -
5:10 - 5:12și pe baza răspunsurilor, a spus,
-
5:12 - 5:14„M-am uitat la răspunsurile voastre
și pe baza lor -
5:14 - 5:16am ajuns la concluzia că sunteți fie...”
-
5:16 - 5:17– le-a spus la jumătate –
-
5:17 - 5:20„fie un iubitor al operei lui Kandinsky,
-
5:20 - 5:23fie un iubitor al operei lui Klee.”
-
5:23 - 5:25Era complet fictiv.
-
5:25 - 5:27Răspunsurile n-aveau legătură
cu Kandinsky sau Klee. -
5:27 - 5:30Posibil că nici nu auziseră de artiști.
-
5:30 - 5:33I-a împărțit pur și simplu arbitrar.
-
5:33 - 5:36Dar a descoperit
că această categorisire a contat, -
5:36 - 5:39așa încât ulterior,
când a oferit bani subiecților, -
5:39 - 5:40ei au preferat să dea banii
-
5:40 - 5:42membrilor propriului grup
-
5:42 - 5:44decât membrilor celuilalt grup.
-
5:44 - 5:46Mai rău, erau mai degrabă interesați
-
5:46 - 5:48în a stabili o diferență
-
5:48 - 5:51între grupul lor și alte grupuri,
-
5:51 - 5:53renunțau la bani pentru propriul lor grup
-
5:53 - 5:58dacă procedând astfel puteau da
celuilalt grup mai puțin. -
5:58 - 6:00Această părtinire
pare să apară destul de devreme. -
6:00 - 6:03Colega și soția mea, Karen Wynn, la Yale,
-
6:03 - 6:04a făcut studii despre bebeluși
-
6:04 - 6:07în care expune bebelușii unor păpuși,
-
6:07 - 6:09iar păpușile au anumite preferințe
legate de mâncare. -
6:09 - 6:11Uneia dintre păpuși
îi plăcea fasolea verde. -
6:11 - 6:14Celeilalte păpuși
îi plăceau biscuiții graham. -
6:14 - 6:16Testează preferințele de mâncare
ale bebelușilor, -
6:16 - 6:19iar bebelușii de regulă
preferă biscuiții cu graham. -
6:19 - 6:22Însă întrebarea este, sunt influențați bebelușii
-
6:22 - 6:25în modul cum tratează păpușile?
Da, contează mult. -
6:25 - 6:26Aceștia tind să prefere păpușa,
-
6:26 - 6:30cu aceleași gusturi la mâncare ca și ei,
-
6:30 - 6:32și mai rău, preferă păpușile
-
6:32 - 6:35care pedepsesc păpușa
cu gusturi diferite de mâncare. -
6:35 - 6:38(Râsete)
-
6:38 - 6:41Vedem acest tip de psihologie
in-group / out-group tot timpul -
6:41 - 6:43în dezbaterile politice,
-
6:43 - 6:45în cadrul grupurilor
cu ideologii diferite. -
6:45 - 6:49O vedem la extrem în caz de război,
-
6:49 - 6:52unde celui din afara grupului
nu i se oferă mai puțin, -
6:52 - 6:54ci este dezumanizat,
-
6:54 - 6:56ca în perspectiva nazistă a evreilor
-
6:56 - 6:58ca paraziții sau păduchii,
-
6:58 - 7:02sau perspectiva americană
a japonezilor ca șobolani. -
7:02 - 7:05Stereotipurile pot de asemenea fi greșite.
-
7:05 - 7:07Adesea sunt raționale și utile,
-
7:07 - 7:09însă câteodată sunt iraționale,
-
7:09 - 7:10dau răspunsuri greșite,
-
7:10 - 7:11și alteori
-
7:11 - 7:13duc la consecințe total imorale.
-
7:13 - 7:16Cazul cel mai mult studiat
-
7:16 - 7:17este cazul legat de rasă.
-
7:17 - 7:19A fost un studiu recent
-
7:19 - 7:21înainte de alegerile din 2008
-
7:21 - 7:24în care psihologii sociali
s-au uitat la măsura -
7:24 - 7:27în care candidații
au fost asociați cu America, -
7:27 - 7:31ca într-o asociere cu steagul american.
-
7:31 - 7:32Unul dintre studii i-a comparat
-
7:32 - 7:34pe Obama și McCain
și s-a descoperit că McCain -
7:34 - 7:38e considerat mai american decât Obama,
-
7:38 - 7:40și într-o măsură oamenii nu sunt
surprinși să audă asta. -
7:40 - 7:42McCain e celebrat ca eroul de război,
-
7:42 - 7:44și mulți au afirmat explicit
-
7:44 - 7:47că are o poveste mai americană
decât Obama. -
7:47 - 7:49Însă l-au comparat pe Obama
-
7:49 - 7:51și cu prim-ministrul britanic Tony Blair,
-
7:51 - 7:53și au descoperit că până și Blair
-
7:53 - 7:56era mai american decât Obama,
-
7:56 - 7:58chiar dacă subiecții au înțeles explicit
-
7:58 - 8:01că nu este deloc american.
-
8:01 - 8:05Însă reacționau desigur
la culoarea pielii. -
8:05 - 8:07Aceste stereotipuri și părtiniri
-
8:07 - 8:09au consecințe reale,
-
8:09 - 8:12atât subtile cât și importante.
-
8:12 - 8:16Într-un studiu recent, cercetătorii
au pus o reclamă pe eBay -
8:16 - 8:18pentru vânzarea de cărți de baseball.
-
8:18 - 8:20Unele erau ținute de mâini albe,
-
8:20 - 8:22altele de mâini negre.
-
8:22 - 8:23Erau aceleași cărți de baseball.
-
8:23 - 8:24Cele ținute de mâini negre
-
8:24 - 8:27au obținut mai puține oferte
-
8:27 - 8:29decât cele ținute de mâini albe.
-
8:29 - 8:31În cercetarea realizată la Stanford,
-
8:31 - 8:36psihologii au cercetat cazul oamenilor
-
8:36 - 8:39judecați pentru uciderea unui alb.
-
8:39 - 8:42În condiții egale,
-
8:42 - 8:44se pare că ai mai multe șanse
să fii executat -
8:44 - 8:46dacă arăți ca persoana din dreapta
-
8:46 - 8:48decât ca persoana din stânga,
-
8:48 - 8:50și asta în mare parte pentru că
-
8:50 - 8:53barbatul din dreapta pare negru,
-
8:53 - 8:55mai mult afro-american,
-
8:55 - 8:57și se pare că asta
ne influențează deciziile -
8:57 - 8:59despre ce poți face legat de el.
-
8:59 - 9:01Acum că știm asta,
-
9:01 - 9:03cum putem combate acest lucru?
-
9:03 - 9:04Sunt câteva posibilități.
-
9:04 - 9:05Una este de a apela
-
9:05 - 9:07la reacțiile emoționale ale oamenilor,
-
9:07 - 9:10de a apela la empatia oamenilor,
-
9:10 - 9:11și adesea facem asta prin povești.
-
9:11 - 9:14Dacă ești un părinte cu orizonturi largi
-
9:14 - 9:16și vrei să-ți încurajezi copii
-
9:16 - 9:18să creadă
în meritele familiilor netradiționale, -
9:18 - 9:20le dăruiești o carte de genul ăsta.
[„Heather are două mame”] -
9:20 - 9:22Dacă ești conservator
și ai o atitudine diferită, -
9:22 - 9:24le-ai dărui o carte ca asta.
-
9:24 - 9:27(Râsete)
[”Mamă, sunt niște liberali sub pat!”] -
9:27 - 9:32Dar în general poveștile pot transforma
străinii în oameni care contează, -
9:32 - 9:34și ideea că ne pasă de oameni
-
9:34 - 9:36când ne gândim la ei ca indivizi
-
9:36 - 9:38e o idee des întâlnită în istorie.
-
9:38 - 9:41Stalin cică ar fi spus:
-
9:41 - 9:44„O singură moarte e o tragedie,
un milion de morți e statistică.” -
9:44 - 9:46Iar Maica Tereza a spus:
-
9:46 - 9:50„Dacă mă uit la mulțime nu voi acționa.
Dacă mă uit la un om, da.” -
9:50 - 9:52Psihologii au cercetat asta.
-
9:52 - 9:53De exemplu, într-un studiu,
-
9:53 - 9:56oamenilor li s-a dat o listă de fapte
despre o criză, -
9:56 - 10:00și s-a dorit să se afle
cât de mult vor dona -
10:00 - 10:02pentru a rezolva această criză,
-
10:02 - 10:04iar altui grup
nu i s-a oferit niciun fel de date, -
10:04 - 10:06ci li s-a spus de un individ
-
10:06 - 10:08și li s-a dat un nume și o față.
-
10:08 - 10:11Acestuia i s-a oferit mult mai mult.
-
10:11 - 10:13Nu cred că asta e un secret
-
10:13 - 10:15pentru oamenii implicați
în munca de caritate. -
10:15 - 10:18Nu există tendința de-a obosi oamenii
-
10:18 - 10:19cu fapte și statistici.
-
10:19 - 10:21Mai degrabă, le arătați fețe,
-
10:21 - 10:22le arătați oameni.
-
10:22 - 10:25E posibil ca prin a ne lărgi simpatiile
-
10:25 - 10:27față de un individ, să se împrăștie
-
10:27 - 10:30către un grup
căruia îi aparține individul. -
10:30 - 10:33Aceasta este Harriet Beecher Stowe.
-
10:33 - 10:35Povestea, probabil neautentică,
-
10:35 - 10:37e că președintele Lincoln a invitat-o
-
10:37 - 10:39la Casa Albă în mijlocul Războiului Civil
-
10:39 - 10:43și i-a spus: „Deci tu ești micuța doamnă
care a început acest mare război.” -
10:43 - 10:45Vorbea despre „Coliba unchiului Tom”
-
10:45 - 10:48„Coliba unchiului Tom” nu e o mare
carte despre filozofie -
10:48 - 10:51sau despre teologie sau literatură,
-
10:51 - 10:53dar face o treabă minunată
-
10:53 - 10:58în a-i face pe oameni să se pună în locul
unora cu care altfel nu se pot identifica, -
10:58 - 11:01să se pună în locul sclavilor.
-
11:01 - 11:02Și acesta probabil a fost catalizator
-
11:02 - 11:04pentru o mare schimbare socială.
-
11:04 - 11:06Recent, uitându-ne la America
-
11:06 - 11:09în ultimele decenii,
-
11:09 - 11:13există motive să credem
că spectacole ca „The Cosby Show” -
11:13 - 11:15a schimbat radical atitudinile
față de afro-americani, -
11:15 - 11:18pe când spectacole ca
„Will and Grace” și „Modern Family” -
11:18 - 11:21au schimbat atitudinile americanilor
față de homosexuali. -
11:21 - 11:23Nu cred că este o exagerare să spun
-
11:23 - 11:29că factorul major în schimbarea morală
în America a fost o comedie de situație. -
11:29 - 11:30Dar nu sunt doar emoții,
-
11:30 - 11:34și vreau să închei prin a face apel
la puterea rațiunii. -
11:34 - 11:36Pe undeva în această carte minunată
-
11:36 - 11:37„Îngerii mai buni ai firii noastre”
-
11:37 - 11:39Steven Pinker spune:
-
11:39 - 11:42Vechiul Testament spune
să-ți iubești vecinul, -
11:42 - 11:45Noul Testament spune
să-ți iubești dușmanul, -
11:45 - 11:47dar eu nu-i iubesc pe niciunul dintre ei,
nu chiar, -
11:47 - 11:49dar nu vreau să-i omor.
-
11:49 - 11:51Știu că am obligații față de ei,
-
11:51 - 11:54însă sentimentele mele morale față de ei,
credințele mele morale -
11:54 - 11:56despre cum trebuie să mă comport,
-
11:56 - 11:58nu sunt bazate pe dragoste.
-
11:58 - 12:00Se bazează pe înțelegerea
drepturilor umane, -
12:00 - 12:02credința că viața lor
e valoroasă pentru ei -
12:02 - 12:04la fel cum viața mea este pentru mine.
-
12:04 - 12:06Pentru a argumenta asta, spune o poveste
-
12:06 - 12:09a unui mare filozof, Adam Smith.
-
12:09 - 12:10Vreau să spun această poveste,
-
12:10 - 12:11deși o s-o schimb puțin
-
12:11 - 12:13adaptată la timpurile moderne.
-
12:13 - 12:17Adam Smith începe prin a vă cere
să vă imaginați moartea a mii de oameni -
12:17 - 12:19și să vă imaginați că miile de oameni
-
12:19 - 12:21sunt într-o țară pe care nu o cunoașteți.
-
12:21 - 12:25Ar putea fi China sau India
sau o țară din Africa. -
12:25 - 12:27Smith întreabă cum ați reacționa?
-
12:27 - 12:29Ați putea spune că asta e
-
12:29 - 12:31și v-ați vedea de viață.
-
12:31 - 12:33Dacă ați deschide New York Times
-
12:33 - 12:36și ați descoperi vestea,
și asta ni se întâmplă tot timpul, -
12:36 - 12:38ne vedem de viață.
-
12:38 - 12:40Imaginați-vă, în schimb, spune Smith,
-
12:40 - 12:41că ați afla că mâine
-
12:41 - 12:44vi s-ar tăia degetul.
-
12:44 - 12:46Spune Smith, asta ar însemna foarte mult.
-
12:46 - 12:48Nu ați dormi în acea noapte
-
12:48 - 12:49gândindu-vă la asta.
-
12:49 - 12:51Asta dă naștere la întrebarea:
-
12:51 - 12:53ați sacrifica mii de vieți
-
12:53 - 12:55pentru a vă salva degetul?
-
12:55 - 12:58Răspundeți-vă singuri,
-
12:58 - 13:01dar Smith spune, categoric nu,
-
13:01 - 13:02ce gând oribil.
-
13:02 - 13:04Și apare întrebarea,
-
13:04 - 13:06și deci, cum spune Smith,
-
13:06 - 13:08„Când sentimentele noastre pasive
sunt mai mereu -
13:08 - 13:09atât de meschine și egoiste,
-
13:09 - 13:11de ce principiile noastre active
-
13:11 - 13:13sunt adesea atât de generoase și nobile?”
-
13:13 - 13:15Smith răspunde: „Este rațiunea,
-
13:15 - 13:17principiul, conștiința.
-
13:17 - 13:19Ne cheamă,
-
13:19 - 13:22cu o voce capabilă de a uimi
cele mai obraznice pasiuni ale noastre, -
13:22 - 13:24suntem unul dintr-o multitudine,
-
13:24 - 13:26cu nimic mai bun decât oricare altul.”
-
13:26 - 13:28Și această ultimă parte e adesea descrisă
-
13:28 - 13:32ca principiul impațialității.
-
13:32 - 13:34Acest principiu se manifestă
-
13:34 - 13:36în toate religiile din lume,
-
13:36 - 13:38în toate versiunile diferite
ale regulii de aur, -
13:38 - 13:41și în toate filozofiile morale ale lumii,
-
13:41 - 13:42care diferă în multe feluri
-
13:42 - 13:45însă împărtășesc supoziția
că ar trebui să judecăm moralitatea -
13:45 - 13:48dintr-un punct de vedere neutru.
-
13:48 - 13:50Cea mai bună articulare a acestei opinii
-
13:50 - 13:53este pentru mine
nu de la vreun teolog sau filozof, -
13:53 - 13:54ci de la Humphrey Bogart
-
13:54 - 13:56la finalul filmului „Casablanca”
-
13:56 - 13:59– avertizez că dau de gol sfârșitul –
-
13:59 - 14:01îi spune iubitei că trebuie să se despartă
-
14:01 - 14:02pentru binele general,
-
14:02 - 14:04și îi spune
– n-o să-i imit accentul – -
14:04 - 14:07îi spune: „Nu-i greu să vezi
că problemele a trei oameni mărunți -
14:07 - 14:10nu fac nici cât o ceapă degerată
în această lume nebună.” -
14:10 - 14:14Rațiunea ne poate face
să ne ignorăm pasiunile. -
14:14 - 14:15Rațiunea ne poate motiva
-
14:15 - 14:17să ne lărgim empatia,
-
14:17 - 14:19ne poate motiva să scriem o carte
precum „Coliba unchiului Tom”, -
14:19 - 14:21sau să citim o astfel de carte,
-
14:21 - 14:23rațiunea ne poate motiva să creăm
-
14:23 - 14:25obiceiuri și tabuuri și legi
-
14:25 - 14:27care ne vor constrânge
-
14:27 - 14:29de la a acționa după impulsuri
-
14:29 - 14:32când simțim ca ființe raționale
că ar trebui să fim constrânși. -
14:32 - 14:34Ăsta-i rolul constituției.
-
14:34 - 14:37O constituție e ceva stabilit în trecut
-
14:37 - 14:38care se aplică acum în prezent
-
14:38 - 14:39și spune
-
14:39 - 14:41că indiferent dacă ar trebui să realegem
-
14:41 - 14:44un președinte popular
pentru al treilea mandat, -
14:44 - 14:46indiferent cât de mulți americani
ar putea alege -
14:46 - 14:50că vor să restabilească
instituția sclaviei, nu putem. -
14:50 - 14:52Ne-am limitat.
-
14:52 - 14:54Și ne limităm și în alte moduri.
-
14:54 - 14:57Știm că atunci când vine vorba
de a alege pe cineva -
14:57 - 15:00pentru un job, pentru un premiu,
-
15:00 - 15:03suntem puternic părtinitori
în funcție de rasa lor, -
15:03 - 15:05de genul lor,
-
15:05 - 15:07de cât de atrăgători sunt,
-
15:07 - 15:10și câteodată am putea spune,
„Ei bine, așa ar trebui să fie.” -
15:10 - 15:12Dar alteori spunem: „Asta e greșit.”
-
15:12 - 15:14Și pentru a combate asta,
-
15:14 - 15:16nu încercăm mai tare,
-
15:16 - 15:19ci mai degrabă stabilim situații
-
15:19 - 15:22unde aceste alte surse de informații
nu ne pot distorsiona. -
15:22 - 15:24De aceea multe orchestre
-
15:24 - 15:26audiază muzicienii din spatele unui ecran,
-
15:26 - 15:30ca singura informație pe care o au
să fie informația care contează pentru ei. -
15:30 - 15:33Cred că prejudecata și părtinirea
-
15:33 - 15:36ilustrează o dualitate fundamentală
a naturii umane. -
15:36 - 15:39Avem sentimente de curaj,
instincte, emoții, -
15:39 - 15:42care ne afectează judecata și acțiunile
-
15:42 - 15:44în bine și în rău,
-
15:44 - 15:48dar suntem capabili
și de o deliberare rațională -
15:48 - 15:50și de o planificare inteligentă
-
15:50 - 15:52și le putem folosi pe acestea
în unele cazuri, -
15:52 - 15:54ne putem accelera și hrăni emoțiile,
-
15:54 - 15:57iar în alte cazuri le putem inhiba.
-
15:57 - 15:58Și astfel,
-
15:58 - 16:01rațiunea ne ajută
să creăm o lume mai bună. -
16:01 - 16:03Mulțumesc.
-
16:03 - 16:07(Aplauze)
- Title:
- Poate fi prejudecata un lucru bun?
- Speaker:
- Paul Bloom
- Description:
-
Ne gândim adesea la părtinire și prejudecată ca fiind înrădăcinate în ignoranță. Dar, așa cum încearcă psihologul Paul Bloom să arate, prejudecata este adesea firească, ba chiar morală. Cheia este, spune Bloom, să înțelegem modul cum operează părtinirile noastre, astfel încât să preluăm controlul când o iau razna.
- Video Language:
- English
- Team:
closed TED
- Project:
- TEDTalks
- Duration:
- 16:23
![]() |
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Adrian Dobroiu edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo approved Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? | |
![]() |
Ariana Bleau Lugo edited Romanian subtitles for Can prejudice ever be a good thing? |