< Return to Video

HOME (English with subtitles)

  • 1:28 - 1:31
    un om înţelept.
  • 1:31 - 1:35
    Viaţa,
  • 1:35 - 1:38
    o minune in univers,
    apãrutã cu aprox. 4 miliarde de ani în urmã.
  • 1:38 - 1:39
    Şi noi, oamenii,
    numai cu 200.000 de ani în urmã.
  • 1:39 - 1:44
    Totuşi, am reusit sa distrugem
    echilibrul atât de esenţial vieţii.
  • 1:44 - 1:48
    Ascultã cu atenţie aceasta
    poveste extraordinarã, care este a ta,
  • 1:48 - 1:54
    şi decide
    ce vrei sa faci cu ea.
  • 1:54 - 1:58
    Acestea sunt urmele originii noastre.
  • 1:58 - 2:01
    La inceput, planeta noastrã
    nu a fost mai mult decât un haos de foc,
  • 2:19 - 2:22
    un nor
    aglomerat de particule de praf,
  • 2:22 - 2:27
    Ca în multe grupãri similare
    in univers.
  • 2:27 - 2:30
    Totuşi, aici
    miracolul vietii s-a produs.
  • 2:30 - 2:33
    Astãzi, viaţa, viaţa noastrã,
  • 2:34 - 2:37
    este doar o za într-un lanţ
    nenumãrat de fiinţe vii
  • 3:26 - 3:28
    care s-au succedat
    pe Pãmânt de aproape 4 miliarde de ani.
  • 3:28 - 3:32
    Si chiar si azi,
  • 3:32 - 3:36
    noi vulcani continua sã
    sculpteze peisajul.
  • 3:41 - 3:42
    Ei oferã o bucatica din ce
    Pãmântul nostru a fost la inceputuri,
  • 3:42 - 3:46
    lava topita se scurge din adâncuri,
  • 3:46 - 3:50
    solidificandu-se, spargand-se, umflandu-se sau
    rãspândindu-se într-o crusta subţire,
  • 3:50 - 3:53
    înainte de a cadea in latente pentru o perioadã de timp.
  • 3:53 - 3:58
    Aceste spirale de fum
    rasucindu-se din mãruntaiele pãmântului
  • 3:58 - 4:01
    stau mãrturie
    atmosferei initiale a Pamantului.
  • 4:14 - 4:18
    O atmosferã lipsitã de oxigen.
  • 4:18 - 4:21
    O atmosferã densã,
    saturata de vapori de apã,
  • 4:21 - 4:24
    plina de dioxid de carbon.
  • 4:25 - 4:28
    Un cuptor.
  • 4:28 - 4:30
    Pământul s-a rãcit.
  • 4:31 - 4:33
    Vaporii de apã a-au condensat
    şi au cãzut în ploi torenţiale.
  • 4:43 - 4:45
    La distanţa optima faţã de soare,
    nu prea departe, nu prea aproape,
  • 4:45 - 4:49
    echilibrul perfect al Pământului a
    permis conservarea apei
  • 4:49 - 4:54
    în formã lichidã.
  • 4:54 - 4:58
    Apa a tãiat canale.
  • 4:58 - 5:00
    Ele sunt la fel ca venele unui organism,
    ramurile unui copac,
  • 5:00 - 5:03
    vasele de ser
    care au dat apã Pãmântului.
  • 5:03 - 5:07
    Râurile au extras minerale din roci,
    adaugandu-le apelor dulci ale oceanelor.
  • 5:07 - 5:11
    Şi oceanele au devenind saturate de sare.
  • 5:22 - 5:28
    De unde provenim noi?
  • 5:29 - 5:33
    De unde a aparut prima scanteie a vietii?
  • 5:50 - 5:52
    Un miracol al timpului,
  • 5:53 - 5:56
    forme primitive de viaţã existã încã
    în izvoarele fierbinţi de pe glob.
  • 5:57 - 5:59
    Ele le dau culoarile.
    Sunt numite arheobacterii.
  • 5:59 - 6:03
    Acestea se hranesc cu energia termica a Pământului.
  • 6:03 - 6:08
    Toate cu excepţia cyanobacteriei,
  • 6:16 - 6:19
    sau algele albastre-verzui.
  • 6:19 - 6:21
    Acestea au capacitatea
    sa se intoarca catre soare
  • 6:22 - 6:24
    pentru ai capta energia.
  • 6:25 - 6:27
    Ele reprezintã strãmoşul vital al tuturor
    speciilor de plante de ieri şi de azi.
  • 6:27 - 6:30
    Aceste bacterii microscopice
    şi miliardele lor de descendenţi
  • 6:31 - 6:37
    au schimbat soarta planetei noastre.
  • 6:37 - 6:42
    Ei au transformat atmosfera.
  • 6:42 - 6:45
    Ce s-a întâmplat cu carbonul
    care otrãvea atmosfera?
  • 6:45 - 6:49
    Este încã aici,
    închis în scoarţa terestrã.
  • 6:54 - 6:58
    Aici, a fost o datã o mare,
    locuitã de micro-organisme.
  • 6:59 - 7:03
    Acestea au crescut cochilii prin extragerea
    carbonului din atmosferã
  • 7:05 - 7:09
    acum dizolvate în ocean.
  • 7:10 - 7:13
    Aceste straturi
    sunt cochiile acumulate
  • 7:14 - 7:16
    a aceator miliarde şi miliarde
    de micro-organisme.
  • 7:17 - 7:19
    Datoritã lor, carbonul a fost stors
    din atmosferã
  • 7:19 - 7:24
    şi alte forme de viaţã s-au putut dezvolta.
  • 7:29 - 7:33
    Este viaţa
    care a modificat atmosfera.
  • 7:33 - 7:36
    Viata plantelor hrãnite cu energie solara,
  • 7:39 - 7:43
    ceea ce le-a permis sa rupa molecula
    de apã şi si să extragã oxigenul.
  • 7:44 - 7:47
    Şi oxigenul a umplut aerul.
  • 7:48 - 7:52
    Ciclul apei pe Pământ
    este un proces de reînnoire constantã.
  • 7:53 - 7:56
    Cascade, vapori de apã,
  • 7:57 - 8:01
    nori, ploi,
  • 8:02 - 8:04
    izvoare, râuri,
  • 8:04 - 8:06
    mãri, oceane, ghetari...
  • 8:07 - 8:09
    Ciclul nu este niciodatã rupt.
  • 8:09 - 8:13
    Existã întotdeauna aceeaşi cantitate
    de apã pe Pãmânt.
  • 8:13 - 8:15
    Toate speciile succesive de pe Pãmânt
    au băut aceeaşi apã.
  • 8:16 - 8:19
    Această materie miraculoasă care este apa.
  • 8:19 - 8:24
    Una din cele mai instabile dintre toate.
  • 8:25 - 8:28
    Poate lua formã lichidã
    ca apã curgãtoare,
  • 8:28 - 8:30
    gazoasã ca vapori,
    sau solidã ca gheaţã.
  • 8:31 - 8:33
    În Siberia, iarna, suprafaţa ingheţatã
    a lacurilor
  • 8:33 - 8:38
    conţine urmele forţelor
    pe care apa o expune cand îngheaţã.
  • 8:41 - 8:45
    Mai uşoarã decât apa, gheaţa pluteşte.
  • 8:45 - 8:49
    Se formeazã un înveliş de protecţie
    împotriva frigului,
  • 8:49 - 8:52
    Sub care viaţa poate merge mai departe.
  • 8:52 - 8:55
    Motorul vieţii este legãtura.
  • 8:55 - 8:58
    Totul este legat.
  • 9:33 - 9:37
    Nimic nu este auto-suficient.
  • 9:37 - 9:39
    Apã şi aer sunt inseparabile,
  • 9:39 - 9:41
    unite în viaţa
    şi pentru viaţa noastrã pe Pãmânt.
  • 9:42 - 9:44
    Partajarea este totul.
  • 9:44 - 9:48
    Verdele întins printre nori
    este sursa de oxigen din aer.
  • 9:48 - 9:51
    70% din acest gaz,
  • 10:09 - 10:15
    fãrã de care plãmânii noştrii
    nu pot funcţiona,
  • 10:15 - 10:17
    vine de la algele care plutesc
    pe suprafaţa oceanelor.
  • 10:17 - 10:20
    Pământul nostru se bazeazã pe un echilibru,
  • 10:20 - 10:25
    în care fiecare fiinţă
    are un rol de jucat
  • 10:26 - 10:29
    şi nu existã decât prin existenţa
    unei alte fiinţe.
  • 10:29 - 10:32
    o armonie fragilã
    care este uşor de distrus.
  • 10:32 - 10:36
    Astfel, coralii s-au nãscut
    din cãsãtoria dintre alge si scoici.
  • 10:36 - 10:41
    Recifele de corali acoperã
    mai puţin de 1% din suprafaţa oceanelor,
  • 10:49 - 10:53
    dar oferã un habitat pentru mii
    de specii de peşti, moluşte şi alge.
  • 10:54 - 10:58
    Echilibrul fiecarui ocean
    depinde de ei.
  • 10:58 - 11:04
    Pământul măsoară timpul
    în miliarde de ani.
  • 11:04 - 11:07
    A avut nevoie de mai mult de 4 miliarde de ani
    pentru a face copacii.
  • 11:18 - 11:23
    În lanţul de specii,
    copacii sunt o culme,
  • 11:23 - 11:27
    o sculpturã vie perfectã.
  • 11:30 - 11:34
    Copaci sfideazã gravitaţia.
  • 11:35 - 11:38
    Ei sunt singurul element natural
    în perpetuã mişcare spre cer.
  • 11:38 - 11:40
    Ei cresc grabit spre soarele
    care le hrãneşte frunzele.
  • 11:40 - 11:46
    Ei au moştenit
    de la aceste miniscule cyanobacterii
  • 11:46 - 11:51
    puterea de a capta energia luminii.
  • 12:03 - 12:07
    Ei o stocheazã şi se hrănesc cu ea,
  • 12:07 - 12:11
    transformând-o în lemn şi frunze,
  • 12:11 - 12:14
    care apoi se descompun
    într-un amestec de apã, minerale,
  • 12:14 - 12:17
    vegetale şi de materie vie.
  • 12:17 - 12:21
    Şi aşa,
  • 12:21 - 12:24
    treptat,
  • 12:28 - 12:29
    Solurile s-au format.
  • 12:29 - 12:31
    Solurile rodesc cu activitatea maritã
    a micro-organismelor,
  • 12:31 - 12:33
    hrãnindu-se, săpându-se,
    aerisindu-se şi transformându-se.
  • 12:45 - 12:49
    Ei fac humusul, stratul fertil
    prin care toata viaţa de pe pãmânt este legatã.
  • 12:49 - 12:53
    Ce ştim despre viaţa de pe Pământ?
  • 12:53 - 12:59
    Cât de multe specii cunoaştem?
    O zecime din ele?
  • 13:20 - 13:23
    O sută poate?
  • 13:23 - 13:27
    Ce ştim despe
    legãturile dintre ele?
  • 13:27 - 13:29
    Pamantul este un miracol.
  • 13:29 - 13:32
    Viaţa rãmâne un mister.
  • 13:43 - 13:46
    Se creeazã familii de animale,
    unite prin obiceiuri şi ritualuri
  • 13:46 - 13:48
    care sunt transmise
    între generaţii.
  • 14:04 - 14:08
    Unele se adaptează
    la natura păşunilor lor
  • 14:08 - 14:12
    iar pãşunile se adapteazã la acestea.
  • 14:31 - 14:34
    Şi ambele pãrţi câştigă.
  • 14:34 - 14:37
    Animalul îşi potoleşte foamea,
    iar copacul poate înflori din nou.
  • 14:37 - 14:39
    În marea aventurã
    a vieţii de pe Pãmânt,
  • 14:39 - 14:43
    fiecare specie are un rol de jucat,
  • 15:24 - 15:27
    fiecare specie îşi are locul.
  • 15:27 - 15:29
    Niciuna nu este inutilã sau dãunãtoare.
  • 15:30 - 15:33
    Toate se balanseazã.
  • 15:33 - 15:36
    Şi aici tu,
  • 15:36 - 15:39
    Homo sapiens, om înţelept,
  • 15:52 - 15:54
    intri în poveste.
  • 15:54 - 15:57
    Beneficiezi de o fabuloasã
    moştenire de 4 miliarde de ani
  • 15:57 - 15:59
    lãsatã de Pământ.
  • 16:01 - 16:05
    Ai doar 200,000 de ani,
  • 16:05 - 16:07
    dar ai schimbat
    faţa lumii.
  • 16:15 - 16:17
    În ciuda vulnerabilităţii tale, ai reuşit
    sã iei în posesie fiecare habitat
  • 16:18 - 16:21
    şi sã cucereşti bucãţi de teritoriu,
    ca nici o altã specie dinaintea ta.
  • 16:22 - 16:27
    Dupã 180,000 de ani nomazi,
  • 16:27 - 16:32
    şi datoritã unui climat mai blând,
  • 16:38 - 16:41
    omul s-a stabilit.
  • 16:41 - 16:44
    Aceştia nu mai depindeau
    de vânãtoare pentru supravieţuire.
  • 16:44 - 16:46
    Au ales sã trãiescã în medii umede
    abundente în peşte,
  • 16:46 - 16:49
    vânat şi plante sãlbatice.
  • 16:50 - 16:53
    Acolo unde pãmântul,
    apa şi viaţa se combinã.
  • 16:53 - 16:55
    Chiar şi astãzi,
  • 16:55 - 16:59
    cea mai mare parte a omenirii
    trãieste pe coastele continentelor
  • 17:29 - 17:30
    sau pe malurile râurilor şi lacurilor.
  • 17:31 - 17:35
    Pe întreaga planetã,
    o persoanã din patru
  • 17:35 - 17:38
    trãieste aşa cum o fãceau oamenii
    cu 6000 de ani în urmã,
  • 17:53 - 17:57
    singura lor energie este aceea pe care natura
    o oferã sezon dupa sezon.
  • 17:57 - 18:01
    Este modul de viaţã
    a 1,5 miliarde de oameni,
  • 18:01 - 18:06
    mai mult decât populaţia combinatã
    a tuturor naţiunilor bogate.
  • 18:06 - 18:10
    Dar speranţa de viaţã este mica
    iar munca grea îşi ia partea.
  • 18:10 - 18:15
    Incertitudinile naturii
    adaugã greutate la viaţa de zi cu zi.
  • 19:17 - 19:22
    Educaţia este un privilegiu rar.
  • 19:22 - 19:26
    Copiii sunt singurul lucru valoros al unei familii
  • 19:26 - 19:30
    atâta timp cât fiecare pereche de mâini în plus
  • 19:30 - 19:33
    este o condiţie necesarã şi contribuie
    la subzistenţa sa.
  • 19:34 - 19:36
    Geniul umanitãţii
  • 19:36 - 19:39
    este acela de a avea întotdeauna cunoştinţã de
    slãbiciunea sa.
  • 19:50 - 19:52
    Rezistenţa fizicã, cu care
    natura l-a dotat insuficient pe om,
  • 19:52 - 19:55
    se gãseşte în animalele care îl ajută
    sã descopere noi teritorii.
  • 19:57 - 20:02
    Dar cum poţi cuceri lumea
    pe stomacul gol?
  • 20:02 - 20:06
    Invenţia agriculturii
    a transformat istoria noastrã.
  • 20:33 - 20:37
    S-a întâmplat cu doar 10.000 de ani în urmã.
  • 20:41 - 20:46
    Agricultura
    a fost prima noastrã mare revoluţie.
  • 20:46 - 20:49
    Aceasta a dus la primul surplus
  • 20:49 - 20:53
    şi a dat naştere la oraşe
    şi civilizaţii.
  • 21:01 - 21:03
    Memoria a mii de ani
    de cãutare a hranei s-a pierdut.
  • 21:04 - 21:07
    Fãcând grânele esenţa vieţii,
    am înmulţit numãrul de soiuri
  • 21:14 - 21:18
    şi am învãţat sã le adaptãm
    la solurile şi climatele noastre.
  • 21:18 - 21:23
    Suntem ca orice altã specie de pe Pãmânt.
  • 21:23 - 21:26
    Principala nostrã preocupare zilnicã este sã ne hrãnim.
  • 21:44 - 21:46
    Când solul este mai puţin generos
  • 21:46 - 21:51
    şi apa devine insuficientã,
  • 21:52 - 21:55
    suntem capabili
    sã depunem eforturi enorme pentru a extrage
  • 21:55 - 21:57
    din pãmânt
    suficient pentru a trãi mai departe.
  • 21:57 - 22:00
    Oamenii au dat formă pãmântului cu rãbdarea
    şi devotamentul cerut de Pământ
  • 22:00 - 22:03
    într-un sacrificiu aproape ritualic
    facut în repetate rânduri.
  • 22:25 - 22:30
    Agricultura este încã
    cea mai rãspânditã ocupaţie.
  • 22:30 - 22:34
    Jumãtate din omenire lucrează solul,
  • 22:35 - 22:40
    peste trei sferturi dintre ei cu mâna.
  • 22:41 - 22:44
    Agricultura este ca o tradiţie transmisã
    din generaţie în generaţie
  • 22:45 - 22:48
    în sudoare, muncã şi trudã,
  • 22:55 - 23:00
    deoarece pentru umanitate
    este o condiţie de supravieţuire.
  • 23:00 - 23:03
    Dar, dupã ce omenirea s-a bazat atât timp pe
    puterea muşchilor, a găsit o cale
  • 23:03 - 23:08
    de a ajunge la energia
    îngropatã adânc în Pãmânt.
  • 23:16 - 23:21
    Aceste flãcãri sunt, de asemenea, din plante.
    O pungã de lumina soarelui.
  • 23:21 - 23:25
    Energie purã.
    Energia soarelui,
  • 23:34 - 23:39
    capturatã în milioane de ani
    de milioane de plante
  • 23:39 - 23:42
    în urmã cu mai mult de 100 de milioane de ani.
  • 23:42 - 23:45
    Este cãrbune. Este gaz.
  • 23:45 - 23:48
    Şi, mai presus de toate, este petrol.
  • 23:48 - 23:50
    Si acestã pungã de energie a eliberat
    omul de la munca grea a pamântului.
  • 23:50 - 23:53
    Cu petrolul a început o a era omului
  • 24:08 - 24:13
    care îl scapã
    de limite impuse de timp.
  • 24:14 - 24:16
    Cu petrolul, unii dintre noi
    au dobândit confort fãrã precedent.
  • 24:17 - 24:20
    Şi în 50 de ani, într-o singurã viaţã,
  • 24:20 - 24:24
    Pamântul a fost
    schimbat mai mult
  • 24:25 - 24:27
    decât de cãtre toate generaţiile anterioare.
  • 24:28 - 24:30
    Mai repede şi mai repede.
    În ultimii 60 de ani,
  • 24:31 - 24:34
    Populatia Pãmântului
    aproape s-a triplat.
  • 24:40 - 24:43
    Şi mai mult de 2 miliarde de oameni
    s-au mutat la oraşe.
  • 24:43 - 24:46
    Mai repede şi mai repede.
  • 24:46 - 24:50
    Shenzhen, în China,
  • 24:51 - 24:53
    cu sute de zgarie-nori
    şi milioane de locuitori,
  • 24:53 - 24:54
    a fost doar un mic sat de pescari
    acum 40 de ani.
  • 24:54 - 24:58
    Mai repede şi mai repede.
  • 24:58 - 25:02
    În Shanghai,
    3000 de turnuri şi zgârie-nori
  • 25:03 - 25:04
    au fost construiţi în 20 de ani.
    Şi alte câteva sute sunt în construcţie.
  • 25:05 - 25:08
    Astãzi, mai mult de jumãtate cele
    7 miliarde de locuitori
  • 25:08 - 25:12
    trãiesc în oraşe.
  • 25:14 - 25:18
    New York.
  • 25:18 - 25:20
    Primul megalopolis din lume
  • 25:33 - 25:34
    este simbolul exploatãrii de catre om
    a energiei oferite de Pãmânt.
  • 25:35 - 25:37
    Puterea a milioane de imigranţi,
  • 25:37 - 25:41
    a energiei cãrbunelui,
    puterea enorma ale petrolui.
  • 25:41 - 25:46
    America a fost prima
    care a exploatat fenomenala,
  • 25:46 - 25:50
    şi revoluţionara putere a "aurului negru".
  • 26:02 - 26:06
    Pe câmpuri,
    maşinile au înlocuit omul.
  • 26:06 - 26:09
    Un litru de petrol
    genereazã mai multã energie
  • 26:11 - 26:16
    decât 100 de perechi de maini în 24 de ore.
  • 26:16 - 26:19
    În Statele Unite,
    au rãmas doar 3 milioane de fermieri.
  • 26:19 - 26:23
    Ei produc destule cereale
    pentru a hrãni 2 miliarde de oameni.
  • 26:26 - 26:29
    Dar majoritatea cerealelor,
    nu sunt folosite pentru hrana oamenilor.
  • 26:30 - 26:33
    Aici, şi în toate celelalte
    naţiuni industrializate,
  • 26:35 - 26:38
    sunt transformate în furaje pentru animale
    sau biocombustibili.
  • 26:38 - 26:42
    Punga de energie solarã
    a îndepãrtat apariţia secetei
  • 26:42 - 26:46
    ce urmãrea terenurile cultivabile.
  • 26:51 - 26:55
    Nici un pârâu nu scapã
    de cererile agriculturii,
  • 26:56 - 26:57
    care reprezintã 70%
    din consumul de apã al umanitãţii.
  • 26:58 - 27:01
    În naturã, totul este legat.
  • 27:01 - 27:06
    Extinderea terenului cultivabil
    şi a culturilor de acelaşi fel
  • 27:08 - 27:11
    a încurajat
    dezvoltarea paraziţilor.
  • 27:11 - 27:14
    Pesticidele, un alt cadou
    al revoluţiei petrochimice,
  • 27:15 - 27:18
    le extermina.
  • 27:18 - 27:22
    Recoltele proaste şi foametea
    au devenit o memorie îndepãrtatã.
  • 27:22 - 27:23
    Acum cea mai mare durere de cap
  • 27:24 - 27:27
    este ce vom face cu surplusurile
    generate de agricultura modernã.
  • 27:28 - 27:29
    Dar pesticidele toxice
    s-au infiltrat în aer,
  • 27:29 - 27:33
    în sol, în plante,
    animale, râuri şi oceane.
  • 27:34 - 27:38
    Au pãtruns în inima celulelor
  • 27:38 - 27:41
    similare cu celula mamã
    împãrtãşite de toate formele de viaţã.
  • 27:41 - 27:44
    Sunt nocive pentru oamenii pe care
    i-au eliberat de foamete?
  • 27:44 - 27:48
    Acesti agricultori
    în costumele de protecţie galbene
  • 27:49 - 27:52
    probabil au o idee bunã.
  • 27:52 - 27:56
    Apoi au venit îngrãşãmintele,
    o altã decoperire a petrochimiei.
  • 27:56 - 27:59
    Au produs rezultate fãrã precedent
    pe parcelele de teren, greu de ignorat.
  • 28:07 - 28:12
    Culturile s-au adaptat solurilor şi climatelor
  • 28:13 - 28:18
    oferind cele mai productive
    soiuri şi rezistente la transport.
  • 28:24 - 28:27
    Şi aşa, în ultimul secol,
  • 28:27 - 28:32
    trei sferturi din soiurile
    dezvoltate de cãtre agricultori
  • 28:32 - 28:34
    de mii de ani,
    s-au sters.
  • 28:34 - 28:38
    Îngrãşãmânt jos şi material plastic sus, cat vezi cu ochii,
  • 28:38 - 28:41
    Serele din Almeria, Spania,
    sunt legumele de gradinã ale Europei.
  • 28:46 - 28:50
    Un oraş de legume uniformizate
    aşteaptã în fiecare zi
  • 28:51 - 28:55
    sute de camioane pentru a le duce
    cãtre supermarketurile continentului.
  • 28:55 - 28:59
    Cu cât mai mult se dezvoltã o ţarã,
    cu atât mai multã carne este consumatã de locuitorii sãi.
  • 29:00 - 29:03
    Cum se poate satisface creşterea cererii
    la nivel mondial fãrã a recurge la
  • 29:07 - 29:12
    ferme de vite gen
    lagãr de concentrare?
  • 29:12 - 29:16
    Mai repede şi mai repede.
  • 29:16 - 29:19
    Ca şi ciclul de viaţã a unui animal,
    care nu va vedea vreodata o pajişte.
  • 29:20 - 29:21
    Producerea de carne mai rapid
    a devenit o rutinã zilnicã.
  • 29:21 - 29:24
    În aceste mari padocuri de hranire,
    cãlcate în picioare de milioane de bovine,
  • 29:25 - 29:30
    nu creste un fir de iarbã.
  • 29:30 - 29:34
    O flota de camioane din toate colturile
    ţãrii aduc tone de furaje,
  • 29:34 - 29:37
    fãinã de soia şi granule bogate în proteine
  • 29:38 - 29:42
    care or sã devinã tone de carne.
  • 29:42 - 29:45
    Din asta reiese cã
    este nevoie de 100 de litri de apã
  • 29:45 - 29:48
    pentru a produce 1 kilogram de cartofi,
  • 29:58 - 30:01
    4000 litri pentru 1 kilogram de orez
  • 30:01 - 30:04
    şi 13,000 de litri pentru 1 kilogram de carne de vitã.
  • 30:04 - 30:08
    Sã nu mai vorbim de petrolul consumat
    în procesul de producţie şi transport.
  • 30:08 - 30:13
    Agricultura noastrã
    a devenit dependenta de petrol.
  • 30:13 - 30:18
    Hrãneşte
    de douã ori mai mulţi oameni pe Pãmânt,
  • 30:23 - 30:26
    dar a înlocuit diversitatea
    cu standardizarea.
  • 30:27 - 30:29
    Oferã multora dintre noi confortul
    la care doar am visat,
  • 30:29 - 30:33
    dar ne face modul nostru de viaţã
    total dependent de petrol.
  • 30:33 - 30:37
    Aceasta este noua mãsurã de timp.
  • 30:37 - 30:42
    Ceasul lumii noastre acum bate
    la ritmul maşinilor neobosite
  • 30:42 - 30:45
    filtrând in punga de luminã solarã.
  • 30:46 - 30:51
    Întreaga planetã este atentã
    la aceste metronoame
  • 30:51 - 30:54
    ale speranţelor şi iluziilor noastre.
  • 30:54 - 30:57
    Aceleaşi speranţe şi iluzii
    ce prolifereazã împreunã cu nevoile noastre,
  • 30:58 - 31:00
    cu dorinţele noastre din ce in ce mai lacome
    şi imoralitatea.
  • 31:01 - 31:05
    Ştim cã sfârşitul petrolului ieftin
    este iminent,
  • 31:05 - 31:09
    dar refuzãm sã credem.
  • 31:09 - 31:12
    Pentru mulţi dintre noi,
  • 31:12 - 31:14
    Visul American este întruchipat
    de un nume legendar.
  • 31:16 - 31:17
    Los Angeles.
  • 31:17 - 31:22
    În acest oras,care se intinde pe
    mai mult de 100 de kilometri patrati,
  • 31:22 - 31:24
    numãrul autoturismelor este aproape egal
    cu numãrul de locuitori.
  • 31:25 - 31:28
    Aici, energia oferã un spectacol
    fantastic în fiecare noapte.
  • 31:28 - 31:32
    Zilele par doar
    o palidã reflecţie a nopţilor
  • 31:35 - 31:39
    care transformã oraşul într-un cer înstelat.
  • 31:51 - 31:55
    Mai repede şi mai repede.
  • 31:55 - 31:58
    Distanţele nu mai sunt
    numãrate în mile, ci în minute.
  • 32:07 - 32:09
    Automobilele transformã fiecare nouã suburbie,
    unde fiecare casã este un castel,
  • 32:09 - 32:13
    la o distanţã de siguranţã
    de centrele sufocante ale oraşului,
  • 32:13 - 32:17
    şi unde case îngrijite se adunã
    în jurul unei strãzi închise.
  • 32:18 - 32:21
    Modelul a citeva ţãri norocoase
  • 32:21 - 32:25
    a devenit un vis universal
    transmis de televizoarele din toatã lumea.
  • 32:26 - 32:28
    Chiar şi aici, în Beijing,
  • 32:29 - 32:34
    este clonat, copiat şi reprodus
    în aceste case tipice
  • 32:34 - 32:36
    care au şters pagodele de pe hartã.
  • 32:36 - 32:40
    Automobilele au devenit simbolul
    confortului şi progresului.
  • 32:40 - 32:44
    Dacã acest model va fi
    urmat de fiecare societate,
  • 32:50 - 32:55
    planeta nu va avea 900 de milioane de
    vehicule, cum are în prezent,
  • 32:56 - 32:59
    ci 5 miliarde.
  • 32:59 - 33:04
    Mai repede şi mai repede.
  • 33:04 - 33:07
    Cu cãt lumea se dezvoltã,
    cu atât mai mare este setea de energie.
  • 33:07 - 33:10
    Peste tot, utilajele sãpa, foreazã
    şi rup din Pãmânt
  • 33:10 - 33:13
    bucãţi din stele îngropate
    în adâncimi de la crearea sa ...
  • 33:13 - 33:18
    Minerale.
  • 33:18 - 33:21
    Ca un privilegiu al puterii,
    80% din mineralele strânse
  • 33:22 - 33:24
    sunt consumate
    de 20% din populaţia lumii.
  • 33:49 - 33:53
    Înainte de sfârşitul acestui secol,
  • 33:53 - 33:57
    mineritul excesiv o sã epuizeze
    aproape toate rezervele planetei.
  • 34:01 - 34:03
    Mai repede şi mai repede.
  • 34:03 - 34:08
    Şantierele navale frãmântã petroliere,
    nave container şi nave cisternã,
  • 34:26 - 34:28
    pentru a satisface cerintele
    producţiei industriale globalizate.
  • 34:28 - 34:33
    Cele mai multe bunuri de consum calãtoresc
    mii de kilometri
  • 34:33 - 34:38
    din ţara de producţie
    în ţara de consum.
  • 34:38 - 34:41
    Din anul 1950, volumul schimburilor comerciale internaţionale
    a crescut de peste 20 de ori.
  • 34:41 - 34:45
    90% din comerţ se face pe mare.
  • 34:46 - 34:52
    500 de milioane de containere
    sunt transportate în fiecare an.
  • 35:00 - 35:04
    Ducându-se catre cele mai mari
    centre de consum,
  • 35:04 - 35:09
    cum ar fi Dubai.
  • 35:09 - 35:12
    Dubai este un fel de apogeu
    al modelului Vestic,
  • 35:12 - 35:14
    o ţarã unde imposibilul
    devine posibil.
  • 35:15 - 35:18
    De exemplu, construirea de
    insule artificiale în mare.
  • 35:18 - 35:21
    Dubai are puţine resurse naturale,
  • 35:21 - 35:24
    dar cu banii de pe petrol poate aduce
    milioane de tone de material
  • 35:28 - 35:30
    şi lucrãtori din toate colţurile planetei.
  • 35:31 - 35:35
    Dubai nu are terenuri agricole,
    dar poate importa alimente.
  • 35:36 - 35:39
    Dubai nu are apã, dar îşi poate permite sa
    cheltuiascã cantitãţi imense de energie
  • 35:40 - 35:42
    pentru a desaliniza apa mãrii şi sã construiascã
    cei mai mari zgârie-nori din lume.
  • 35:45 - 35:50
    Dubai are un soare infinit,
    dar nu şi panouri solare.
  • 35:50 - 35:55
    Este un totem al modernitaţii totale
    care întodeauna reuşeşte sã uimescã lumea.
  • 35:55 - 36:00
    Dubai este ca noul far
    pentru toti banii din lume.
  • 36:01 - 36:06
    Nimic nu pare a fi mai rupt
    de naturã decât Dubai,
  • 36:18 - 36:22
    cu toate cã nimic nu depinde mai mult naturã
    decât Dubai.
  • 36:30 - 36:33
    Dubai este un fel de apogeu
    al modelului Vestic,
  • 36:33 - 36:37
    Nu am înţeles cã
    epuizãm tot ceea ce natura ne oferã.
  • 36:37 - 36:41
    Din anul 1950, capturile de peste
    au crescut ameţitor
  • 36:42 - 36:47
    de la 18 la 100 de milioane de tone metrice
    pe an.
  • 37:54 - 37:59
    Mii de nave-uzinã
    golesc oceanele.
  • 37:59 - 38:04
    Trei sferturi din zonele de pescuit
    sunt epuizate,
  • 38:04 - 38:09
    sau în pericol de a fi aşa.
  • 38:09 - 38:12
    Cei mai mari peşti au fost pescuiţi
    pânã la dispariţie
  • 38:12 - 38:16
    deoarece nu au timp pentru a se reproduce.
  • 38:16 - 38:19
    Distrugem ciclul vieţii
    ce ni s-a dat.
  • 38:19 - 38:22
    În ritmul actual, toate stocurile de peşte
    sunt ameninţate de dispariţe.
  • 38:35 - 38:39
    Peştele este dieta stabilã
    a unuia din cinci oameni.
  • 38:57 - 39:02
    Am uitat
    cã resursele sunt rare.
  • 39:03 - 39:08
    500 de milioane de oameni
    trãiesc în deşerturile lumii,
  • 39:25 - 39:28
    mai mult decât populaţia combinatã
    a Europei.
  • 39:29 - 39:33
    Ei stiu valoarea apei.
  • 39:33 - 39:36
    Ei ştiu cum sã o utilizeze cu prudenţã.
  • 39:37 - 39:39
    Aici, ei depind de fântâni
    alimentate de apã fosilã,
  • 39:39 - 39:41
    care s-a acumulat în subteran
    pe vremea când ploua în aceste deşerturi.
  • 39:42 - 39:46
    Cu 25000 de ani în urmã.
  • 39:46 - 39:51
    Apa fosilã permite deasemenea
    culturilor sã creascã în deşert
  • 39:51 - 39:53
    pentru a furniza hranã populaţiei locale.
  • 39:58 - 40:01
    Campurile de forma circularã pornesc
  • 40:01 - 40:04
    de la conductele care le irigã
    în jurul unui puţ central.
  • 40:04 - 40:07
    Dar pentru asta un preţ greu trebuie plãtit.
  • 40:07 - 40:11
    Apã fosila
    este o resursa negenerabilã.
  • 40:12 - 40:14
    În Arabia Sauditã,
  • 40:15 - 40:19
    visul industriei agricole
    în deşert a dispãrut.
  • 40:30 - 40:32
    Ca pe o hartã desenatã pe un pergament,
  • 40:32 - 40:36
    punctele peticite
    arata parcelele abandonate.
  • 40:37 - 40:39
    Echipamentele de irigare
    sunt încã acolo.
  • 40:39 - 40:43
    Energia de a pompa apa, de asemenea.
  • 40:43 - 40:46
    Dar rezervoarele de apã fosilã
    sunt epuizate.
  • 40:46 - 40:49
    Israelul a transformat deşertul
    în teren arabil.
  • 40:49 - 40:53
    Chiar dacã aceste sere sunt
    irigate picãturã cu picãturã,
  • 41:00 - 41:04
    consumul de apã continuã
    sã creascã împreunã cu exporturile.
  • 41:09 - 41:12
    Puternicul râu Iordan de odinioara
    este acum doar o prelingere.
  • 41:13 - 41:17
    Apele sale s-au scurs în supermarketurile
    din toatã lumea,
  • 41:22 - 41:26
    în lãzi de fructe şi legume.
  • 41:26 - 41:30
    Soarta Iordanului nu este unicã.
  • 41:30 - 41:32
    Pe întreaga planetã,
    un râu major din zece
  • 41:48 - 41:51
    nu se mai varsã în mare
    pentru câteva luni din an.
  • 41:51 - 41:55
    Lipsitã de apa Iordanului,
  • 41:55 - 41:59
    nivelul Marii Moarte scade
    cu peste un metru pe an.
  • 42:09 - 42:11
    India riscã sã fie ţara
    care suferã cel mai mult
  • 42:11 - 42:16
    din lipsa apei
    în urmãtorul secol.
  • 42:40 - 42:42
    Irigãrile masive au
    hrãnit populaţia în creştere
  • 42:43 - 42:45
    şi, în ultimii 50 de ani,
    21 de milioane de fântâni au fost sãpate.
  • 42:46 - 42:49
    În multe colţuri ale ţãrii,
  • 42:49 - 42:55
    forajul trebuie fãcut tot mai adânc
    pentru a ajunge la apã.
  • 42:55 - 42:57
    În India de vest
    30% din fântâni au fost abandonate.
  • 42:57 - 43:01
    Acvaferele subterane
    au fost secate.
  • 43:01 - 43:06
    Mari rezervoare vor prinde ploile musonice
    pentru a alimenta acvaferele.
  • 43:07 - 43:11
    În sezonul uscat, femeile din sate
    le sapa cu mâinile goale.
  • 43:14 - 43:19
    La mii de kilometri distanţã,
  • 43:22 - 43:27
    de la 800 la 1.000 de litri de apã
    sunt consumati
  • 43:46 - 43:48
    de o persoanã pe zi.
  • 43:48 - 43:52
    Las Vegas a fost construit în desert.
  • 43:52 - 43:54
    Acolo trãiesc milioane de oameni.
  • 43:54 - 43:58
    Şi în fiecare luna vin alte câteva mii.
  • 43:58 - 44:00
    Locuitorii sãi se numãrã printre cei mai mari
    consumatori de apã din lume.
  • 44:00 - 44:03
    Palm Springs este un alt oraş în deşert
    cu vegetatie tropicalã
  • 44:03 - 44:07
    şi terenuri verzi de golf.
  • 44:19 - 44:23
    Cât timp mai poate prospera
    acest miraj?
  • 44:23 - 44:25
    Pamantul nu poate ţine pasul.
  • 44:28 - 44:32
    Râul Colorado,
    care aduce apã în aceste oraşe,
  • 44:36 - 44:38
    este unul dintre acele râuri
    care nu mai ajung la mare.
  • 44:39 - 44:43
    Nivelurile de apã în lacurile de captare
    de-a lungul cursului sãu sunt o povarã.
  • 44:43 - 44:46
    Lipsa de apã ar putea afecta aproape
    2 miliarde de oameni, înainte de 2025.
  • 44:47 - 44:52
    Zonele umede reprezintã
    6% din suprafaţa planetei.
  • 45:04 - 45:10
    În apele lor calme
    se afla o adevaratã fabricã,
  • 45:36 - 45:41
    unde plantele şi microorganismele
    filtreazã apa cu rãbdare
  • 45:41 - 45:44
    şi digerã toatã poluarea.
  • 45:45 - 45:48
    Aceste mlaştini sunt medii
    indispensabile pentru regenerarea
  • 45:49 - 45:51
    şi purificarea apei.
  • 45:52 - 45:56
    Ele sunt bureţi
    care regleazã fluxul apei.
  • 45:56 - 45:59
    O absorb în sezonul umed
  • 45:59 - 46:03
    şi o eliberarezã în sezonul uscat.
  • 46:03 - 46:05
    In cursa noastrã pentru a cuceri mai mult teren,
  • 46:05 - 46:08
    le-am revendicat ca
    pãşuni pentru animale,
  • 46:37 - 46:40
    sau ca teren pentru agriculturã sau construcţii.
  • 46:40 - 46:43
    În ultimul secol,jumãtate din
    mlaştinile lumii au fost drenate.
  • 46:44 - 46:47
    Nu le cunoaştem nici bogãţia
    nici rolul lor.
  • 46:49 - 46:53
    Toatã materia vie este legatã.
  • 46:54 - 46:58
    Apa, aerul, solul, copacii.
  • 47:03 - 47:06
    Magia lumii
    este chiar in faţa ochilor noştri.
  • 47:06 - 47:11
    Copacii respira apa subteranã
    în atmosferã ca o ceaţã subţire.
  • 47:11 - 47:16
    Ei formeazã o boltã care atenueazã
    impactul ploilor grele.
  • 47:26 - 47:31
    Padurile ofera umiditatea
    necesarã vieţii.
  • 47:31 - 47:35
    In ei se pãstra carbonul,
  • 47:35 - 47:40
    conţinând mai mult
    decât toatã atmosfera terestrã.
  • 47:42 - 47:44
    Aceştia sunt temelia echilibrului climatic
    de care noi toţi depindem.
  • 47:44 - 47:47
    Pãdurile principale oferã un habitat
  • 47:48 - 47:54
    pentru trei sferturi din
    biodiversitatea plantelor,
  • 48:02 - 48:05
    ce putem spune,
    a vieţii pe Pãmânt.
  • 48:05 - 48:08
    Aceste paduri oferã remediile
    care ne vindecã.
  • 48:09 - 48:12
    Substanţele secretate de aceste plante
    pot fi recunoscute de corpurile noastre.
  • 48:21 - 48:25
    Celulele noastre vorbesc aceeaşi limbã.
  • 48:25 - 48:30
    Suntem aceeaşi familie.
  • 48:30 - 48:33
    Dar, în doar 40 de ani,
    cea mai mare pãdure tropicalã,
  • 48:33 - 48:36
    pãdurea Amazonului,
    a fost redusã cu 20%.
  • 48:55 - 48:58
    Pãdurea a fãcut loc fermelor de vite
    sau fermelor de soia.
  • 48:59 - 49:03
    95% din aceste boabe de soia sunt folosite
    pentru a hrani animale şi pãsãri de curte
  • 49:15 - 49:19
    din Europa şi Asia.
  • 49:19 - 49:24
    Şi, astfel, o padure este transformatã în carne.
  • 49:24 - 49:26
    Doar cu 20 de ani în urmã, Borneo,
    a 4 cea mai mare insulã
  • 49:26 - 49:29
    din lume,
    era acoperitã de o vastã pãdure primarã.
  • 49:41 - 49:44
    La rata actualã de despãdurire,
  • 49:44 - 49:48
    o sã disparã
    în termen de 10 de ani.
  • 49:49 - 49:51
    Condiţii de viaţã leagã
    apa, aerul, pãmântul şi soarele.
  • 49:51 - 49:54
    În Borneo, aceastã legãturã a fost ruptã
  • 50:00 - 50:04
    din ceea ce a fost unul dintre cele mai mari
    rezervoare de biodiversitate de pe Pamantului.
  • 50:06 - 50:09
    Acestã catastrofã a fost provocata de
    decizia de a produce ulei de palmier,
  • 50:09 - 50:14
    unul dintre cele mai productive şi consumate
    uleiuri din lume, pe Borneo.
  • 50:23 - 50:27
    Uleiul de palmier nu numai cã satisface
    cererea noastrã crescândã de hranã,
  • 50:27 - 50:32
    dar de asemenea, cosmetice, detergenti
    şi, din ce în ce mai mult pentru combustibili alternativi.
  • 50:33 - 50:37
    Pãdurea diversã a fost înlocuitã
    de cãtre o singurã specie,palmierul de ulei.
  • 50:37 - 50:42
    Localnicilor le
    oferã locuri de muncã.
  • 50:43 - 50:48
    Este o industrie agricolã.
  • 50:48 - 50:51
    Un alt exemplu de defrişãri masive
    este eucaliptul.
  • 50:51 - 50:54
    Eucaliptul este utilizat pentru a face pasta de hârtie.
  • 50:58 - 51:02
    Plantaţiile cresc înzecit odatã cu
    cererea de hârtie
  • 51:02 - 51:05
    în ultimii 50 de ani.
  • 51:05 - 51:08
    O pãdure
    nu înlocuieşte o altã pãdure.
  • 51:08 - 51:11
    La poalele acestor copaci de eucalipt,
  • 51:11 - 51:15
    nimic nu creşte, pentru cã frunzele lor formeazã
    un covor toxic pentru majoritatea plantelor.
  • 51:15 - 51:17
    Ele cresc rapid,
    dar consumã rezervele de apã.
  • 51:17 - 51:22
    Boabele de soia, uleiul de palmier,
  • 51:26 - 51:30
    copacii de eucalipt ...
  • 51:31 - 51:34
    Defrişãrile distrug esenţialul
    productiei în surplus.
  • 51:34 - 51:36
    Dar în altã parte,
  • 51:36 - 51:41
    defrişãrile sunt ultima soluţie
    pentru a supravieţui.
  • 51:41 - 51:42
    Peste 2 miliarde de oameni,
  • 51:43 - 51:46
    aproape o treime
    din populaţia lumii,
  • 51:55 - 51:57
    încã depind de cãrbune.
  • 51:58 - 52:00
    În Haiti,
  • 52:00 - 52:03
    una dintre cele mai sãrace ţãri din lume,
  • 52:04 - 52:05
    cãrbunele este unul dintre principalele
    consumabile ale populaţiei.
  • 52:05 - 52:08
    Odatã numit "perla din Caraibe",
  • 52:08 - 52:11
    Haiti nu mai poate sã îşi hrãneascã
    populaţia fãrã ajutor strãin.
  • 52:13 - 52:16
    Pe dealurile din Haiti,
    au mai rãmas doar 2% din pãduri.
  • 52:16 - 52:21
    Golite,
  • 52:24 - 52:29
    nimic nu mai ţine în loc solul.
  • 52:31 - 52:32
    Ploaia le spalã în jos
    pe dealuri pânã la mare.
  • 52:32 - 52:34
    Ce a rãmas este complet
    inadecvat pentru agriculturã.
  • 52:35 - 52:39
    În unele pãrţi ale Madagascarului,
    eroziunile sunt spectaculoase.
  • 52:39 - 52:43
    Dealuri întregi poartã tãieturi adânci
    lungi de sute de metri.
  • 52:50 - 52:55
    Subţire şi fragil,
    solul este creat de materia vie.
  • 52:55 - 53:00
    Cu eroziunile,
    stratul de humus,
  • 53:00 - 53:04
    care a avut nevoie de mii de ani pentru a se forma,
    dispare.
  • 53:05 - 53:08
    Iatã un alt exemplu al poveştii,
    exemplul Rapanui,
  • 53:08 - 53:12
    locuitorii Insulei Paştelui,
  • 53:38 - 53:42
    care ar putea, probabil,
    sã ne ofere o pauzã de gândire.
  • 53:42 - 53:44
    Trãind pe una dintre cele mai
    izolate insule din lume,
  • 53:44 - 53:47
    tribul Rapanui a exploatat resursele ei
    pânã când nu a mai rãmas nimic.
  • 53:47 - 53:50
    Civilizaţia lor nu a supravieţuit.
  • 53:50 - 53:55
    Pe aceste terenuri creşteau
    cei mai înaliţi palmieri din lume.
  • 53:55 - 53:58
    Acum au dispãrut,
  • 53:59 - 54:03
    tribul Rapanui
    tocându-i pentru cherestea.
  • 54:03 - 54:05
    Apoi, s-au confruntat
    cu rãspândirea eroziunii solului.
  • 54:05 - 54:08
    Tribul Rapanui nu a mai putut merge la pescuit.
    Pentru cã nu au mai avut copaci pentru a construi canoele.
  • 54:08 - 54:10
    Cu toate acestea, tribul Rapanui a avut una dintre cele mai
    strãlucitoare civilizaţii din Pacific.
  • 54:13 - 54:19
    Agricultori inovatori, sculptori,
    navigatori exceptionali,
  • 54:24 - 54:29
    au fost capturaţi în menghina
    suprapopulãrii şi diminuãrii resurselor.
  • 54:29 - 54:33
    Au trecut prin haos social,
    revolte şi foamete.
  • 54:33 - 54:38
    Multi nu au supravieţuit cataclismului.
  • 54:39 - 54:43
    Adevãratul mister al Insulei Paştelui nu este
    modul cum au ajuns statuile acolo,
  • 54:43 - 54:47
    acum ştim.
  • 55:06 - 55:11
    Ci, de ce tribul Rapanui
    nu a reacţionat la timp.
  • 55:11 - 55:13
    Este doar una dintre o serie de teorii,
    dar are o relevanţã deosebitã astãzi.
  • 55:13 - 55:16
    Din anul 1950, populaţia lumii
    aproape s-a triplat.
  • 55:24 - 55:29
    Si din anul 1950,
  • 55:47 - 55:52
    am modificat fundamental
    insula noastrã Pamantul,
  • 55:52 - 55:54
    mai mult decât
    în toatã instoria noastrã de 200.000 de ani.
  • 55:54 - 55:58
    Nigeria este cel mai mare exportator de petrol
    din Africa,
  • 55:58 - 56:02
    şi totuşi 70% din populaţie
    trãieşte sub pragul sãrãciei.
  • 56:02 - 56:06
    Bogãţia se aflã acolo, dar
    locuitorii ţãri nu au acces la ea.
  • 56:06 - 56:11
    Acelaşi lucru este valabil peste tot în lume.
  • 56:12 - 56:17
    Jumãtate din sãracii lumii
    trãiesc în ţãri cu resurse bogate.
  • 56:17 - 56:20
    Modul nostru de dezvoltare
    nu şi-a îndeplinit promisiunile.
  • 56:20 - 56:24
    În 50 de ani, diferenţa dintre bogat
    şi sãrac a crescut mai mult decât oricând.
  • 56:28 - 56:33
    Azi,
  • 56:33 - 56:39
    jumãtate din averea lumii, este în mâinile
    a 2% dintre cei mai bogaţi oameni.
  • 56:39 - 56:40
    Pot fi menţinute astfel de diferenţe?
  • 56:41 - 56:47
    Ele sunt cauza
    mişcãrilor populaţiei
  • 56:54 - 56:56
    a cãrei scarã încã
    nu o realizãm pe deplin.
  • 56:57 - 57:00
    Oraşul Lagos
    a avut o populatie de 700,000 de locuitori în 1960.
  • 57:00 - 57:03
    Şi va ajunge la 16 milioane în 2025.
  • 57:03 - 57:08
    Lagos are cea mai mare creştere dintre
    toate megalopolisurile din lume.
  • 57:09 - 57:14
    Nou-veniţii sunt în cea mai mare parte agricultori
    forţaţi sã-şi pãrãseascã terenul
  • 57:14 - 57:18
    din motive economice sau demografice,
    sau din cauza diminuãrii resurselor.
  • 57:18 - 57:22
    Acesta este un nou tip radical
    de creştere urbanã,
  • 57:22 - 57:27
    determinatã de nevoia de a supravieţui,
    decât pentru a prosperea.
  • 57:27 - 57:30
    În fiecare sãptãmânã, peste un milion de persoane umplu
    populaţiile din orasele lumii.
  • 57:30 - 57:34
    1 din 6 persoane acum locuieşte într-un mediu precar,
    nesãnãtos, suprapopulat
  • 57:40 - 57:45
    fãrã acces la necesitatile zilnice,
    cum ar fi apa, canalizare, energie electricã.
  • 57:50 - 57:56
    Foamea se întinde încã odatã.
  • 57:56 - 58:02
    Aceasta afecteazã aproape 1 miliard de oameni.
  • 58:37 - 58:39
    Peste tot pe planeta, cei mai sãraci
    se luptã pentru a supravieţui, în timp ce noi continuãm
  • 58:39 - 58:42
    sã sãpãm resursele
    fãrã de care nu mai putem trãi.
  • 59:14 - 59:19
    Cãutãm tot mai departe
  • 59:19 - 59:23
    în teritorii neatinse
  • 59:23 - 59:25
    şi în regiuni din ce in ce
    mai greu de exploatat.
  • 59:26 - 59:28
    Nu ne schimbãm modelul.
  • 59:28 - 59:32
    Petrolul ar putea dispãrea?
  • 59:39 - 59:41
    Încã putem extrage petrol
    din nisipurile de gudron ale Canadei.
  • 59:42 - 59:44
    Cele mai mari camioane din lume
    muta mii de tone de nisip.
  • 59:45 - 59:48
    Procesul de încãlzire,
    de separare a bitumului de nisip,
  • 59:49 - 59:54
    necesitã milioane
    de metri cubi de apã.
  • 59:54 - 59:57
    Este nevoie de cantitãţi colosale de energie.
  • 59:57 - 60:01
    Poluarea este catastroficã.
  • 60:01 - 60:03
    Cea mai urgentã prioritate, aparent,
  • 60:03 - 60:06
    este de a sparge fiecare pungã de luminã solarã.
  • 60:06 - 60:09
    Petrolierele noastre
    devin din ce în ce mai mari.
  • 60:09 - 60:12
    Cerinţele noastre de energie
    sunt in continuã creştere.
  • 60:45 - 60:48
    Încercãm sã creştem puterea
    ca un cuptor fãrã fund
  • 60:48 - 60:52
    care cere din ce în ce mai mult combustibil.
  • 60:52 - 60:55
    Totul este despre carbon.
  • 60:55 - 60:58
    În câteva decenii, carbonul
    care ne fãcea atmosfera un cuptor
  • 61:14 - 61:16
    şi pe care natura l-a capturat în urmã cu
    milioane de ani, permiţând dezvoltarea vieţii,
  • 61:16 - 61:20
    va fi pompat înapoi.
  • 61:20 - 61:25
    Atmosfera se incalzeste.
  • 61:25 - 61:28
    Ar fi fost de neconceput ca
    o barcã sã fi fost aici doar cu câţiva ani în urmã.
  • 61:28 - 61:32
    Transportul, industria,
    defrişãrile, agricultura ...
  • 61:32 - 61:36
    Activitãţile noastre au eliberat
    cantitãţi uriaşe de dioxid de carbon.
  • 61:37 - 61:42
    Fãrã sã realizãm,
    moleculã de moleculã,
  • 61:42 - 61:46
    ne-am supãrat echilibrul
    climatic al Pãmântului.
  • 61:47 - 61:50
    Toţi ochii sunt atintiti spre poli,
  • 61:50 - 61:54
    unde efectele încãlzirii globale
    sunt cele mai vizibile.
  • 61:57 - 62:00
    Totul se intamplã rapid, foarte rapid.
  • 62:01 - 62:05
    Pasajul din nord-vest, care conecteazã
    America de Europa şi Asia, prin intermediul polului,
  • 62:06 - 62:09
    se deschide.
  • 62:09 - 62:14
    Gheaţa artica se topeşte.
  • 62:14 - 62:16
    Sub efectul încãlzirii globale,
  • 62:16 - 62:19
    Gheaţa a pierdut
    40% din grosime, în 40 de ani.
  • 62:22 - 62:24
    Suprafaţa sa,vara,
    scade de la an la an.
  • 62:24 - 62:29
    Ar putea sã disparã
    în lunile de varã pânã în 2030.
  • 62:29 - 62:34
    Unii spun 2015.
  • 62:35 - 62:38
    Razele solare,pe care de obicei
    gheaţa o reflecta înapoi,
  • 62:38 - 62:41
    acum pãtrunde în apa întunecatã,
    încãlzind-o.
  • 62:53 - 62:56
    Procesul de încãlzire capãtã vitezã.
  • 62:56 - 63:00
    Gheaţa conţine istoria
    planetei noastre.
  • 63:00 - 63:03
    Concentraţia de dioxid de carbon
    nu a mai fost atât de mare
  • 63:12 - 63:15
    de câteva sute de mii de ani.
  • 63:16 - 63:19
    Omenirea nu a trãit niciodata
    într-o atmosferã de genul ãsta.
  • 63:19 - 63:22
    Este exploatarea excesivã a resurselor
    un pericol pentru viaţa fiecarei specii?
  • 63:24 - 63:28
    Schimbãrile climatice
  • 63:39 - 63:45
    accentueazã ameninţarea.
  • 63:45 - 63:47
    Pânã în 2050,
    un sfert din speciile de pe Pamant
  • 63:47 - 63:48
    ar putea fi în pericol de dispariţie.
  • 63:49 - 63:52
    În aceste regiunile polare,
  • 63:53 - 63:55
    balanţa naturii
    a fost deja perturbatã.
  • 63:56 - 63:58
    În jurul Polului Nord,
  • 63:58 - 64:01
    gheaţã a pierdut 30%
    din suprafaţã, în 30 de ani.
  • 65:36 - 65:38
    Dar, aşa cum Groenlanda
    devine mai din ce in ce mai caldã,
  • 65:38 - 65:43
    apa dulce a unui continent întreg
    se varsã în apa sãratã a oceanelor.
  • 65:45 - 65:47
    Gheţarii Groelandei conţin 20%
    din apa dulce a întregii planete.
  • 65:47 - 65:53
    În cazul în care se topeşte,
    nivelului mãrii va creşte cu circa 7 metri.
  • 66:04 - 66:10
    Dar nu existã nici o industrie aici.
  • 66:11 - 66:16
    Gheţarii Groenlandei suferã
    de gazele cu efect de serã
  • 66:31 - 66:34
    emise în alte locuri de pe Pamant.
  • 66:34 - 66:37
    Ecosistemul nostru nu are graniţe.
  • 66:38 - 66:40
    Oriunde suntem,
  • 66:43 - 66:46
    acţiunile noastre au repercusiuni
    pe întregul Pãmânt.
  • 66:46 - 66:48
    Atmosfera planetei noastre
    este un întreg indivizibil.
  • 66:48 - 66:51
    Este un bun împãrtit de toţi.
  • 66:51 - 66:55
    În Groenlanda,
    lacurile apar în peisaj.
  • 66:56 - 66:59
    Gheţarii se topesc, la o vitezã
    la care nici cei mai pesimişti oameni de ştiinţã
  • 67:01 - 67:05
    nu îşi imaginau cu 10 ani în urmã.
  • 67:06 - 67:10
    Din ce in ce mai multe râuri
    hranite de gheţari fuzioneazã
  • 67:10 - 67:14
    şi sapã în suprafaţã.
  • 67:22 - 67:26
    Se credea cã apa îngheaţa
    în adâncimile gheţii.
  • 67:26 - 67:29
    Dimpotrivã,
    ea curge sub gheaţã,
  • 67:29 - 67:33
    transportând gheţarii înspre mare,
    unde se rup în iceberguri.
  • 67:33 - 67:36
    Prin scurgerea apei dulci
    a Groelandei
  • 67:36 - 67:41
    în apa sãratã a oceanelor,
  • 68:27 - 68:29
    terenurile joase de pe planetã
    sunt ameninţate.
  • 68:29 - 68:32
    Nivelurile mãrilor sunt în creştere.
  • 68:32 - 68:36
    Apa se extinde cu cât devine mai caldã
  • 68:40 - 68:42
    şi a cauzat, în cel de-al 20-lea secol,
  • 68:42 - 68:45
    o creştere de 20 de centimetri.
  • 68:45 - 68:47
    Totul devine instabil.
  • 68:47 - 68:49
    Recifele de corali sunt extrem de sensibile
    la cea mai micã schimbare
  • 68:50 - 68:53
    a temperaturii apei.
    30% au dispãrut.
  • 68:53 - 68:58
    Ei reprezintã o legãturã importanã
    în lanţul speciilor.
  • 68:58 - 69:02
    În atmosferã, principalele fluxuri de vânt
    îşi schimbã direcţia.
  • 69:02 - 69:06
    Ciclurile ploilor sunt modificate.
  • 69:10 - 69:15
    Geografia climatelor se modificatã.
  • 69:16 - 69:19
    Locuitorii insulelor de altitudine micã,
  • 69:19 - 69:22
    aici, în Maldive, de exemplu,
    se aflã pe prima linie.
  • 69:22 - 69:25
    Ei sunt din ce in ce mai îngrijoraţi.
  • 69:25 - 69:28
    Unii sunt deja în cãutarea de zone
    mai ospitaliere.
  • 69:29 - 69:31
    Dacã nivelul mãrii continuã sã creascã
    din ce în ce mai repede,
  • 69:31 - 69:35
    ce vor face marile orase precum Tokyo,
    cel mai populat oraş?
  • 69:41 - 69:45
    În fiecare an, predicţiile oamenilor de ştiinţã
    deveni mai alarmante.
  • 69:45 - 69:50
    70% din populaţia lumii
    trãieste în zonele de coastã.
  • 69:51 - 69:55
    11 din 15 cele mai mari oraşe
  • 69:57 - 70:02
    sunt situate pe o coastã sau pe un râu.
  • 70:02 - 70:05
    Cu creşterea mãrilor,
    sarea va invada apa dulce,
  • 70:05 - 70:09
    lipsind locuitorii
    de apã potabilã.
  • 70:10 - 70:13
    Fenomenele migratoare sunt inevitabile.
  • 70:13 - 70:16
    Singura incertitudine
    este scara lor.
  • 70:17 - 70:20
    În Africa,
    Muntele Kilimanjaro este de nerecunoscut.
  • 70:20 - 70:23
    80% din gheţarii sãi au dispãrut.
  • 70:54 - 70:59
    Vara,
    râurile nu mai curg.
  • 70:59 - 71:02
    Localnici sunt afectaţi
    de lipsa de apã.
  • 71:02 - 71:05
    Chiar pe cel mai înalte varfuri ale lumii,
    în inima Himalayei,
  • 71:05 - 71:09
    zãpada şi gheţarii veşnici
    se retrag.
  • 71:10 - 71:14
    Totuşi, acesti gheţarii joacã
    un rol esenţial în ciclu apei.
  • 71:14 - 71:18
    Ei capteazã apa
    de la musoni ca gheata
  • 71:20 - 71:23
    şi o elibereazã în varã
    când se topesc zãpezile.
  • 71:24 - 71:27
    Gheţarii Himalayeni sunt sursa
    tuturor marilor fluvii din Asia,
  • 71:27 - 71:30
    Indus, Gange,
    Mekong, Yangtze Kiang ...
  • 71:43 - 71:48
    2 miliarde de oameni depind de ele
    pentru apã potabilã
  • 71:48 - 71:52
    şi pentru a iriga culturile lor,
    la fel ca în Bangladesh.
  • 71:52 - 71:57
    Pe delta
    lui Gange şi a Brahmaputrei,
  • 71:57 - 72:01
    Bangladeshul este direct afectat
    de fenomene care au loc în Himalaya
  • 72:02 - 72:05
    şi la nivelul marii.
  • 72:05 - 72:10
    Aceasta este una dintre cele mai populate
    şi cele mai sãrace ţãri din lume.
  • 72:10 - 72:11
    Este deja lovita de încãlzirea globalã.
  • 72:11 - 72:16
    Combinaţia dintre cresterea dramaticã
    a inundaţiilor şi uraganelor
  • 72:16 - 72:18
    ar putea face
    ca o treime din terenul sãu sã dispara.
  • 72:19 - 72:23
    Când populaţia este supusã
    acestor fenomene devastatoare,
  • 72:23 - 72:27
    aceasta, eventual, migreazã.
  • 72:27 - 72:31
    ţãrile bogate nu vor fi cruţate.
  • 72:31 - 72:34
    Seceta apare
    peste tot pe planetã.
  • 72:39 - 72:42
    În Australia,
    jumãtate din terenurile agricole sunt deja afectate.
  • 72:42 - 72:45
    Suntem în proces de a compromite
    echilibru climatric
  • 72:45 - 72:49
    care ne-a permis sã sã ne dezvoltãm
    de peste 12.000 de ani.
  • 73:01 - 73:06
    Din ce in ce mai multã salbaticie
    cedeazã in faţa raselor mari.
  • 73:06 - 73:10
    La rândul lor,
    ele favorizeazã încãlzirea globalã.
  • 73:18 - 73:22
    Arzând copacii,
    ei eliberareazã dioxid de carbon.
  • 73:23 - 73:27
    Sistemul care controleazã climatul nostru
    a fost grav perturbat.
  • 73:27 - 73:30
    Elementele pe care se bazeazã
    au fost perturbate.
  • 73:31 - 73:36
    Ceasul schimbãrilor climatice bate,
    în aceste peisaje magnifice.
  • 73:36 - 73:40
    Aici, în Siberia,
    şi în alte pãrţi de pe glob,
  • 74:11 - 74:16
    este atat de rece
    încât solul este constant congelat.
  • 74:17 - 74:20
    Este cunoscut ca permafrost.
  • 74:20 - 74:24
    Sub suprafaţa sa zace
    o bombã cu ceas climaticã.
  • 74:25 - 74:28
    Metanul,
  • 74:28 - 74:32
    un gaz cu efect de serã de 20 de ori
    mai puternic decat dioxidul de carbon.
  • 74:32 - 74:34
    În cazul în care se topeşte permafrostul,
  • 74:34 - 74:38
    metanul eliberat duce la
    un efect de serã
  • 74:53 - 74:55
    ce va scapa de sub control
    cu consecinţe ce nimeni nu le poate anticipa.
  • 74:55 - 74:59
    Literalmente o sa ne aflam
    într-un teritoriu necunoscut.
  • 74:59 - 75:03
    Omenirea nu are mai mult de 10 ani
    pentru a inversa tendinţa
  • 75:08 - 75:13
    şi a evita
    trecerea în acest teritoriu ...
  • 75:21 - 75:25
    Viaţa pe Pãmânt
    pe care nu am cunoscut-o niciodatã.
  • 75:25 - 75:28
    Am creat un fenomen
    ce nu îl putem controla.
  • 75:28 - 75:32
    Începând cu originile noastre,
  • 76:00 - 76:04
    apa, aerul şi a formele de viaţã
    sunt strâns legate.
  • 76:04 - 76:05
    Dar recent
    am rupt aceste legãturi.
  • 76:05 - 76:10
    Haideti sa vedem faptele.
  • 76:12 - 76:16
    Trebuie sã credem ceea ce ştim.
  • 76:17 - 76:19
    Tot ceea ce am vãzut este o reflecţie
    a comportamentului uman.
  • 76:19 - 76:21
    Am format Pãmântul în imaginea noastrã.
  • 76:24 - 76:29
    Avem foarte puţin timp sã ne schimbãm.
  • 76:30 - 76:33
    Cum poate acest secol sã ducã povara a
    9 miliarde de fiinţe umane
  • 76:34 - 76:37
    daca refuzãm sã-l tragem la rãspundere
  • 76:37 - 76:42
    pentru tot ceea ce noi singuri am fãcut?
  • 76:42 - 76:45
    20% din populaţia lumii
    consumã 80% din resursele sale
  • 76:45 - 76:48
    Lumea cheltuie
    De 12 ori mai mult pe programe militare
  • 76:55 - 77:01
    decât pe ajutorul oferit ţãrile în curs de dezvoltare
  • 77:21 - 77:25
    5000 de oameni mor pe zi
    din cauza apei nepotabile
  • 77:25 - 77:28
    1 miliard de oameni nu au acces
    la o sursa sigurã de apã potabilã
  • 77:41 - 77:45
    Aproape 1 miliard de oameni sufera de foamete
  • 77:45 - 77:50
    Peste 50% din cerealele
    comercializate în întreaga lume
  • 78:00 - 78:05
    sunt utilizate pentru hrana animalelor sau biocombustibili
  • 78:20 - 78:25
    40% din terenul arabil
    a suferit deteriori pe termen lung
  • 78:25 - 78:29
    În fiecare an,
    13 milioane de hectare de pãdure dispar
  • 78:42 - 78:47
    1 mamifer din 4, 1 pasãre din 8, 1 amfibiu din
    3 sunt în pericol de dispariţie
  • 79:00 - 79:04
    Specii sunt pe moarte, la un ritm de
    1000 de ori mai rapid decât rata naturalã
  • 79:16 - 79:22
    Trei sferturi din zonele de pescuit
    sunt epuizate,
  • 79:22 - 79:28
    sau în pericol de dispariţie
  • 79:38 - 79:42
    Temperatura medie
    din ultimii 15 ani
  • 79:42 - 79:45
    a fost cea mai mare înregistratã vreodatã
  • 79:55 - 79:58
    Grosimea gheţii artice este cu 40% mai subţire
    decãt acum 40 de ani
  • 79:58 - 80:01
    S-ar putea sã fie cel puţin 200 de milioane de
    refugiaţi din cauze climatice pânã în anul 2050
  • 80:15 - 80:21
    Costul acţiunilor noastre este mare.
  • 80:33 - 80:41
    Alţii plãtesc preţul
    fãrã sã fi fost implicaţi activ.
  • 80:49 - 80:51
    Am vãzut tabere de refugiaţi
  • 80:51 - 80:54
    la fel de mari ca oraşele,
    întinzându-se în deşert.
  • 80:55 - 80:57
    Cât de mulţi bãrbaţi,
    femei şi copii
  • 80:57 - 81:00
    vor fi lãsaţi pe marginea drumului, mâine?
  • 81:01 - 81:03
    Trebuie întotdeauna sã construim pereţi
    pentru a rupe lanţul de solidaritate umanã,
  • 81:03 - 81:05
    separând oamenii
  • 81:06 - 81:10
    şi pentru a proteja fericirea unora de
    mizeria altora?
  • 81:10 - 81:11
    Este prea târziu sã fii un pesimist.
  • 81:12 - 81:15
    Ştiu cã un singur om
    poate demola fiecare perete.
  • 81:15 - 81:17
    Este prea târziu sã fii un pesimist.
  • 81:18 - 81:21
    În întreaga lume,
    4 din 5 copii merg la şcoalã.
  • 81:22 - 81:23
    Niciodatã nu a fost oferitã scolarizarea
    atâtor fiinţe umane.
  • 81:24 - 81:27
    Toatã lumea, de la cei mai bogati la cei mai sãraci,
    poate aduce o contribuţie.
  • 81:27 - 81:30
    Lesoţo,
    una dintre cele mai sãrace ţãri din lume,
  • 81:31 - 81:34
    este proporţional una dintre cele care investesc
    cel mai mult în educaţia populaţiei.
  • 81:34 - 81:37
    Qatar, una dintre cele mai bogate state,
    a deschis uşile celor mai bune universitãţi.
  • 81:37 - 81:42
    Cultura, educaţie,
    cercetare şi inovare
  • 81:42 - 81:47
    sunt resurse inepuizabile.
  • 81:47 - 81:50
    În faţa mizeriei si suferinţei,
  • 81:50 - 81:52
    milioane de ONG-uri dovedesc cã solidaritatea
  • 81:52 - 81:54
    între popoare este mai puternicã
    decât egoismul dintre naţiuni.
  • 81:54 - 81:57
    În Bangladesh,
    un om a gandit neconceputul
  • 81:58 - 82:01
    şi a fondat o bancã
    care împrumutã numai sãracii.
  • 82:02 - 82:05
    În 30 de ani, a schimbat
    viaţa a 150 de milioane de oameni.
  • 82:05 - 82:07
    Antarctica este un continent
    cu resurse naturale imense
  • 82:08 - 82:13
    pe care nici o ţarã nu le poate pretinde pentru ea,
  • 82:13 - 82:17
    o rezervaţie naturalã
    dedicatã pãcii şi ştiinţei.
  • 82:17 - 82:19
    Un tratat semnat de cãtre 49 state
  • 82:19 - 82:23
    a transformat-o intr-o comoara
    împãrtãşite de toatã umanitãtea.
  • 82:23 - 82:25
    Este prea târziu pentru a fi un pesimist.
  • 82:26 - 82:28
    Guvernele au acţionat pentru a proteja
    aproape 2% din apele teritoriale.
  • 82:29 - 82:31
    Nu e mult dar este de 2 ori mai mult
    decât cu 10 de ani în urmã.
  • 82:31 - 82:35
    Primele parcuri naturale au fost create
    doar cu un secol în urmã.
  • 82:35 - 82:39
    Acestea ocupã peste 13% din continente.
  • 82:39 - 82:43
    Au creat spaţii
    unde activitatea umanã
  • 82:43 - 82:46
    este în pas cu conservarea
    speciilor, solurilor şi peisajelor.
  • 82:46 - 82:48
    Armonia dintre om şi naturã
    poate deveni o regulã,
  • 82:48 - 82:53
    nu doar o excepţie.
  • 82:53 - 82:57
    În Statele Unite, New York, a realizat
    ceea ce natura înseamnã pentru noi.
  • 82:57 - 82:59
    Aceste pãduri şi lacuri
    furnizeazã oraşului toatã apa potabilã.
  • 82:59 - 83:03
    În Coreea de Sud,
    padurile au fost devastate de rãzboi.
  • 83:03 - 83:07
    Datoritã
    unui program naţional de reimpadurire,
  • 83:08 - 83:12
    aceasta acoperã încã o datã
    65% din ţarã.
  • 83:12 - 83:15
    Mai mult de 75% din hârtie este reciclatã.
  • 83:15 - 83:18
    Costa Rica a fãcut o alegere între
    cheltuielile militare şi conservarea terenurilor.
  • 83:18 - 83:21
    ţara nu mai are o armatã.
  • 83:22 - 83:27
    A preferat sã aloce resursele
    în educaţie, ecoturism
  • 83:27 - 83:29
    şi protecţia
    pãdurii sale primare.
  • 83:29 - 83:32
    Gabon este unul dintre cei mai
    mari producãtori de lemn.
  • 83:33 - 83:35
    Care aplicã taierea selectivã.
    Nu mai mult de un copac la hectar.
  • 83:35 - 83:38
    Padurile reprezintã ceea mai importantã
    resursã a ţãrii,
  • 83:39 - 83:43
    dar ele au timp sa se regenereze.
  • 83:43 - 83:47
    Existã programe care garantezã
    gestionarea bunã a pãdurilor.
  • 83:47 - 83:50
    Acestea trebuie sã devinã obligatorii.
  • 83:50 - 83:54
    Pentru consumatori şi producãtori,
    justiţia este o oportunitate de a fi limitaţi.
  • 83:54 - 83:56
    Când comerţul este echilibrat,
    atunci când cumpãrãtorul şi vânzãtorul vor beneficia,
  • 83:57 - 84:01
    toatã lumea poate sã prospere
    şi câştiga un trai decent.
  • 84:01 - 84:05
    Cum poate fi justiţie şi echitate
  • 84:05 - 84:09
    între oamenii
    a cãror singure instrumente sunt mâinile lor
  • 84:10 - 84:12
    şi cei care folosesc maşini
    si subvenţii de la stat pentru a recolta?
  • 84:12 - 84:15
    Haideţi sã fim consumatori reponsabili.
  • 84:15 - 84:19
    Gandeşte-te la ceea ce cumperi!
  • 84:23 - 84:25
    Este prea târziu sã fii un pesimist.
  • 84:26 - 84:28
    Am vãzut agricultura
    la o scarã umanã.
  • 84:31 - 84:33
    Poate alimenta întreaga planetã
  • 84:34 - 84:36
    dacã producţia de carne nu ia
    hrana din gura oamenilor.
  • 84:37 - 84:39
    Am vazut pescari
    care au grijã de ceea ce prind
  • 84:39 - 84:43
    şi carora le pasã de bogãţiile oceanului.
  • 84:44 - 84:47
    Am vãzut case
    care îşi produc propria energie.
  • 84:47 - 84:49
    5000 de persoane trãiesc în primul
  • 84:50 - 84:53
    cartier ecologic din lume
    în Freiburg, Germania.
  • 84:53 - 84:55
    Alte oraşe s-au alãturat acestui proiect.
  • 84:56 - 84:59
    Mumbai este al o miilea ce li se alãturã.
  • 84:59 - 85:01
    Guvernele din Noua Zeelanda, Islanda,
    Austria, Suedia şi alte ţãri
  • 85:01 - 85:04
    au fãcut din dezvoltarea
    de surse regenerabile de energie
  • 85:05 - 85:09
    o prioritate de top.
  • 85:10 - 85:13
    80% din energia pe care o consumãm
    provine din surse de energie fosile.
  • 85:13 - 85:14
    În fiecare sãptãmânã,
  • 85:15 - 85:21
    douã noi termocentrale pe cãrbune
    sunt construite în China.
  • 85:21 - 85:22
    Dar am vãzut de asemenea, în Danemarca,
    un prototip al unei centrale pe bazã de cãrbune
  • 85:22 - 85:26
    care lasã carbonul în sol,
    nu în aer.
  • 85:26 - 85:30
    O soluţie pentru viitor?
    Nimeni nu ştie încã.
  • 85:31 - 85:34
    Am vãzut, în Islanda,
  • 85:34 - 85:37
    o instalaţie de energie electricã
    alimentatã de cãldura Pãmântului.
  • 85:38 - 85:40
    Puterea geotermalã.
  • 85:40 - 85:42
    Am vãzut un şarpe pe mare
  • 85:42 - 85:44
    intins la suprafaţã pentru
    a absorbi energia valurilor
  • 85:44 - 85:46
    şi producerea de energie electricã.
  • 85:46 - 85:49
    Am vãzut ferme eoliene
    pe coasta Danemarcei
  • 85:50 - 85:51
    care produc 20%
    din energia electricã necesarã ţãrii.
  • 85:52 - 85:55
    SUA, China, India, Germania
    şi Spania sunt cei mai mari investitori
  • 85:55 - 85:58
    în domeniul energiei regenerabile.
  • 85:59 - 86:04
    Ei au creat deja
    peste 2,5 milioane de locuri de muncã.
  • 86:04 - 86:06
    Unde pe pãmânt,
    nu sufla vantul?
  • 86:06 - 86:10
    Am vãzut zone în deşert
    coapte de soare.
  • 86:10 - 86:13
    Totul pe Pamant este legat,
  • 86:14 - 86:18
    şi Pãmântul este legat de soare,
    sursa lui initialã de energie.
  • 86:19 - 86:21
    Om nu poate imita plantele
    şi sã-i captureze energia?
  • 86:21 - 86:25
    Într-o orã, soarele dã Pamantului
    aceeaşi cantitate de energie
  • 86:25 - 86:29
    cât toatã planeta consumã
    într-un an.
  • 86:29 - 86:34
    Atâta timp cât existã Pãmântul,
    energia soarelui va fi inepuizabilã.
  • 86:34 - 86:38
    Tot ce trebuie sã facem
  • 86:38 - 86:42
    este sã oprim forajul Pamantului
    şi sã începem sã ne uitãm spre cer.
  • 86:43 - 86:44
    Tot ce trebuie sã facem
    este sã învãţãm sã cultivãm soarele.
  • 86:44 - 86:47
    Toate aceste experimente
    sunt doar exemple,
  • 86:47 - 86:50
    dar ele oferã dovezi
    la o nouã conştientizare.
  • 86:50 - 86:53
    Ele stabilesc noi ţinte
    pentru o nouã aventurã umanã
  • 86:53 - 86:55
    bazatã pe moderare,
    inteligenţã şi impãrţire.
  • 86:55 - 86:59
    E timpul sã ne unim.
  • 86:59 - 87:03
    Ce e important
  • 87:19 - 87:21
    nu este ceea ce s-a dus,
  • 87:22 - 87:24
    ci ceea ce a rãmas.
  • 87:24 - 87:26
    Încã mai avem
    jumãtate din pãdurile lumii,
  • 87:26 - 87:29
    mii de râuri, lacuri şi gheţari,
    şi mii de specii de înfloritoare.
  • 87:30 - 87:33
    Noi ştim cã azi avem soluţii.
  • 87:34 - 87:39
    Toţi avem puterea de a schimba.
  • 87:42 - 87:46
    Deci, ce mai aşteptãm?
  • 87:47 - 87:50
    vino pe www.goodplanet.org
  • 87:51 - 87:54
    Traducerea:Google
  • 88:22 - 88:26
  • 88:28 - 88:31
    852
    1:32:59,000 --> 1:33:04,000
Title:
HOME (English with subtitles)
Video Language:
English
Duration:
01:33:18
vasile_briscan edited Romanian subtitles for HOME (English with subtitles)
vasile_briscan added a translation

Romanian subtitles

Incomplete

Revisions