Întreabă un preot ortodox #18: Cred Ortodocșii că „faptele bune” ne mântuiesc?
-
0:00 - 0:02- Prima întrebare aici, cineva întreabă:
-
0:02 - 0:06Cred ortodocșii că faptele bune te duc
în Rai sau -
0:06 - 0:08doar acceptarea lui Iisus Hristos
în inima ta? -
0:08 - 0:12- [Pr. Paul Truebenbach] Ca întotdeauna aș
spune: Ce înțelegi prin aceste lucruri? -
0:12 - 0:14Mai ales prin acceptarea
lui Iisus în inima ta? -
0:14 - 0:20Dar aș spune că ceea ce ne aduce
în cele din urmă mântuirea este Harul. -
0:20 - 0:22Harul este cel care...
-
0:22 - 0:27Adică asta spune Sfântul Pavel:
ești salvat de Har prin credință. -
0:27 - 0:30Acum, noi credem că acea credință
este o credință vie, -
0:30 - 0:33deci faptele bune nu sunt cele
care ne câștigă mântuirea, -
0:33 - 0:35nu înțelegem lucrurile în acest sens,
-
0:35 - 0:38noi nu merităm mântuirea, indiferent
de cât de mult bine facem, -
0:38 - 0:42și asta e exact ceea ce ne spune Hristos,
că și dacă suntem ascultători de El, -
0:42 - 0:46tot ce putem spune este: Am făcut doar ce
mi s-a poruncit, sunt o slugă netrebnică, -
0:46 - 0:47asta e tot ce sunt.
-
0:47 - 0:51Așadar, nu există fapte bune care
să ne aducă în Împărăție, -
0:51 - 0:55însă trăirea credinței ne deschide
inima către Har. -
0:55 - 0:57Nu poți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.
-
0:57 - 1:01Înăuntrul inimii sunt toate,
așa cum spune Sfântul Marcarie: -
1:01 - 1:04sunt fiare sălbatice și animale,
sunt demoni, -
1:04 - 1:09sunt puteri întunecate demonice,
iadul, toate sunt în inimă. -
1:09 - 1:13Dar [acolo] este și cerul și îngerii
și toți sfinții și tot Harul. -
1:13 - 1:17Și deci care sunt faptele credinței?
-
1:17 - 1:21Sunt lucrările care împing în afară
lucrurile întunecate și neinvitate -
1:21 - 1:25pentru a le alunga puțin câte puțin și
pentru a invita înauntru mai mult spațiu -
1:25 - 1:28astfel încât Harul să poată locui acolo.
-
1:28 - 1:29Și atunci ce este un sfânt?
-
1:29 - 1:32Un sfânt este cel care și-a curățat inima
atât de mult încât -
1:32 - 1:35inima a devenit atât de pură, a devenit
un tron nou pentru Hristos. -
1:35 - 1:38Aceasta este mântuirea pentru
Biserica Ortodoxă. -
1:38 - 1:41Așadar, faptele bune nu ne mântuiesc,
-
1:41 - 1:44ci mai degrabă credința noastră vie
lucrătoare -
1:44 - 1:47este cea care deschide inima către
harul care ne va mântui. -
1:47 - 1:48Numai harul mântuiește.
-
1:48 - 1:51- Care este părerea ortodoxă
despre Martin Luther? -
1:51 - 1:53- Părerea ortodoxă despre Martin Luther?
-
1:53 - 1:57Eu pot să vă spun doar o părere ortodoxă
despre Martin Luther, și anume părerea mea -
1:57 - 1:59ortodoxă despre Martin Luther,
ca fost luteran. -
1:59 - 2:03Eu cred că Luther a recunoscut
o mulțime dintre problemele majore -
2:03 - 2:06ale romano-catolicismului din perioada
în care a trăit -
2:06 - 2:10și cred că în marea majoritate a
criticilor sale a avut dreptate. -
2:10 - 2:14Dar cred că concluziile la care a ajuns
au fost greșite. -
2:14 - 2:18Cred că acesta a fost un caz în care
el a văzut întrebările -
2:18 - 2:22care se puneau în romano-catolicism
și a venit cu răspunsuri diferite, -
2:22 - 2:24pe când ceea ce ar fi trebuit să realizeze
-
2:24 - 2:26era că și întrebările însele erau
problematice -
2:26 - 2:29și ceea ce ar fi trebuit să facă era
să spună că: -
2:29 - 2:33dacă această ramură este într-adevăr
o ramură moartă a creștinismului, -
2:33 - 2:35trebuie să existe un trunchi viu
în altă parte -
2:35 - 2:36și ar fi trebuit să îl caute pe acesta.
-
2:36 - 2:39Dacă cineva dorește o evaluare
cu adevărat minunată -
2:39 - 2:42a lui Martin Luther și a tuturor
reformatorilor din cadrul Reformei, -
2:42 - 2:46ar trebui să citească cartea părintelui
Josiah Trenham, „Stâncă și nisip”, -
2:46 - 2:51care este un rezumat fenomenal
al viziunii ortodoxe asupra Reformei, -
2:51 - 2:53cu un capitol excelent despre Luther.
-
2:53 - 2:54- Această persoană întreabă:
-
2:54 - 2:58Am o întrebare pentru preot. Dacă nu
vă deranjează, nu vreau să o comentez -
2:58 - 3:01pentru că e cam stupidă, dar o pun
pentru că îmi dă bătăi de cap. -
3:01 - 3:03Vă arăt procesul acestei întrebări
în pași. -
3:03 - 3:071. Biserica Ortodoxă este Biserica
adevărată și nu există altă Biserică? -
3:07 - 3:102. Sacramentele (Sfintele Taine)
sunt taine doar în Biserică? -
3:10 - 3:123. Este căsătoria un sacrament?
-
3:12 - 3:154. Dacă nu există Sfinte Taine în afara
Bisericii, -
3:15 - 3:18atunci neortodocșii nu sunt căsătoriți?
-
3:18 - 3:235. Nu am spune atunci că, prin urmare,
există sacramente în afara Bisericii? -
3:24 - 3:26Și apoi continuă să întrebe:
-
3:26 - 3:29Nu mă preocupă atât de mult
căsătoria, ci Euharistia. -
3:29 - 3:32Dacă noi suntem adevărata Biserică,
atunci Euharistia pentru orientali -
3:32 - 3:35și romano-catolici ar trebui să fie
invalidă, -
3:35 - 3:37deoarece Euharistia este ceva
numai în Biserică. -
3:37 - 3:39Dacă spunem că nu [e validă],
-
3:39 - 3:42atunci milioane de credincioși cred că
iau trupul și sângele lui Hristos -
3:42 - 3:43și nu e așa.
-
3:43 - 3:47Dacă spunem că este, atunci ce rost
mai are să devină ortodocși -
3:47 - 3:50din moment ce ei au plinătatea lui
Hristos care este prezent în Euharistie? -
3:50 - 3:53- Mai întâi să vorbim dogmatic.
-
3:53 - 3:59Dogmatic, Biserica Ortodoxă este
adevărata deținătoare..., -
3:59 - 4:05fiind adevărata Biserică, adică trupul
lui Hristos, cu Hristos ca și cap. -
4:05 - 4:09Biserica Ortodoxă este adevărata
deținătoare a sacramentelor -
4:09 - 4:11sau a ceea ce numim Sfintele Taine.
-
4:11 - 4:15Și, prin urmare, plinătatea și adevărul
Sfintelor Taine rămâne -
4:15 - 4:17în limitele Bisericii Ortodoxe.
-
4:18 - 4:22Noi nu am accepta ideea că Sfintele
Taine există în afara -
4:22 - 4:28granițelor Bisericii Ortodoxe, aceasta e
înțelegerea patristică a acestui lucru. -
4:29 - 4:32Acestea fiind spuse, și poate că ceea
ce voi spune -
4:32 - 4:36va fi considerat controversat de unii
preoți ortodocși, -
4:36 - 4:40în Biserica Ortodoxă ni se prezintă
calea normativă de mântuire. -
4:41 - 4:44În afara granițelor Bisericii Ortodoxe,
-
4:45 - 4:49Hristos îi poate întâlni pe oameni
în orice mod dorește El. -
4:49 - 4:56Și astfel, deși aș spune că o Euharistie
sau un botez în afara Bisericii Ortodoxe -
4:56 - 5:00nu este o adevărată masă euharistică,
nu este un adevărat botez, -
5:00 - 5:05nu spun prin aceasta că Dumnezeu
nu poate lucra prin aceste lucruri, -
5:05 - 5:13ci sugerez că într-un mod normativ
aceste lucruri nu sunt Sfintele Taine, -
5:13 - 5:19dar pe baza credinței unei persoane,
pe baza purității inimii sale, -
5:19 - 5:21pe baza dragostei sale pentru Hristos,
-
5:21 - 5:25poate Hristos să întâlnească acea
persoană în aceste lucruri? -
5:25 - 5:28Nu mă simt confortabil să spun nu,
-
5:28 - 5:32și nu mă simt confortabil să cuantific
modul în care Hristos va face asta, -
5:32 - 5:34asta depinde de Dumnezeu,
nu depinde de noi. -
5:34 - 5:36Ceea ce știm noi este ce ne-a dat
Dumnezeu -
5:36 - 5:42și Dumnezeu ne-a dat Biserica Ortodoxă,
ne-a dat Biserica cu Sfintele Taine -
5:42 - 5:46ca mijloc de Mântuire, ca mijloc de
a ne ajuta să ne unim cu El -
5:46 - 5:49Și, așadar, vorbim mai mult despre
ce sunt acestea. -
5:49 - 5:53În afara acestor limite nu mă simt
confortabil să spun prea multe, -
5:53 - 5:57tot ce pot spune este că nu sunt
aceleași Sfinte Taine -
5:57 - 5:58ca cele care se găsesc în Biserică,
-
5:58 - 6:01nu sunt plinătatea credinței așa cum
se găsește în Biserică, -
6:01 - 6:03dar Dumnezeu poate face cu ele ce vrea El.
-
6:03 - 6:04- Cineva întreabă:
-
6:04 - 6:08Ce păcate împiedică pe cineva
să ia Sfânta Împărtășanie? -
6:08 - 6:11- La fel ca în cazul multor întrebări
din Biserica Ortodoxă, -
6:11 - 6:14acest lucru este mai mult complex
decât simplu -
6:14 - 6:16și motivul pentru care este complex
este deoarece -
6:16 - 6:20anumite păcate pe anumiți oameni
îi pot ține departe de împărtășanie -
6:20 - 6:24pentru o anumită perioadă de timp,
în timp ce își trăiesc pocăința, -
6:24 - 6:26pe când pe alte persoane s-ar putea
să nu, -
6:26 - 6:29așa că noi [preoții ortodocși]
am considera că..., -
6:29 - 6:31și îmi dau seama că acest termen este vag,
-
6:31 - 6:35dar orice păcat grav ar trebui să țină
pe cineva în afara împărtășaniei -
6:35 - 6:39până când se spovedește și, odată ce
se spovedește, -
6:39 - 6:45duhovnicul, părintele spiritual trebuie
să decidă dacă mai este nevoie -
6:45 - 6:49de o perioadă de pocăință în care
persoana să nu se împărtășească -
6:49 - 6:52înainte de a reveni în comuniune.
-
6:52 - 6:56Există anumite standarde care sunt
date în unele dintre canoanele Bisericii. -
6:56 - 7:00Sf. Nicodim [Aghioritul] vorbește mult
despre acestea și despre cât timp -
7:00 - 7:02anumite păcate ar ține pe cineva în afară,
-
7:02 - 7:05dar, din nou, trebuie să știm cultura
în care ne aflăm, trebuie să situația -
7:05 - 7:09în care trăiesc oamenii și trebuie
să cunoaștem inima personală a cuiva -
7:09 - 7:11și lupta sa cu aceste lucruri.
-
7:11 - 7:16Există unele păcate, de exemplu mulți
bărbați se luptă cu masturbarea și pofta -
7:16 - 7:20și, deși cineva poate cădea în păcatul
masturbării, -
7:21 - 7:23sau al abuzului de sine,
cum îi spunem noi, -
7:23 - 7:27dacă cineva nu se luptă cu adevărat
cu asta, dar apoi are o cădere majoră, -
7:27 - 7:30aș putea să îl țin fără împărtășanie
pentru o perioadă de timp, -
7:30 - 7:33în timp ce dacă cineva s-a luptat
cu pofta timp de 30 de ani -
7:33 - 7:37și apoi devine ortodox și se luptă bine,
se luptă cu adevărat bine, -
7:37 - 7:39și mai cade din când în când,
-
7:39 - 7:42s-ar putea să îl tratez mult mai blând
pentru că s-ar putea să văd că -
7:42 - 7:45pentru acest om timpul
petrecut departe de împărtășanie -
7:45 - 7:47nu va face decât să îl împingă
în deznădejde, -
7:47 - 7:48fiind deja predispus la asta.
-
7:48 - 7:50Deci sunt mulți factori
care intră în joc aici -
7:50 - 7:52și trebuie să știm că nu poți doar...
-
7:53 - 7:57pentru că avem de-a face cu persoane,
nu poți doar să iei un standard -
7:57 - 8:00și să îl aplici tuturor ca și cum
am fi roboți. -
8:00 - 8:05Dacă ar fi așa, atunci nu am avea nevoie
ca Hristos să fie un judecător activ, -
8:05 - 8:09El pur și simplu, la a doua venire,
la Judecată, -
8:09 - 8:12s-ar putea uita pe listă și ar spune:
unde te situezi în listă? -
8:12 - 8:15Dar El se va uita la fiecare inimă
în parte. -
8:15 - 8:18Sfântul Paisie spune o poveste
cu adevărat minunată despre acest lucru. -
8:18 - 8:22Se pare că este o poveste adevărată
a unui tânăr grec. -
8:23 - 8:28A fost un copil care a fost capturat
de turci și plângea tot timpul, -
8:28 - 8:32iar turcii nu aveau o mamă care
să alăpteze acest copil, -
8:32 - 8:37așa că au luat raki, au luat o băutură
alcoolică și îi dădeau copilului [să bea], -
8:37 - 8:41iar copilul a fost înțărcat cu alcool
și îmbătat constant. -
8:41 - 8:45Și această persoană a crescut și în cele
din urmă a devenit călugăr în Athos. -
8:45 - 8:48Sfântul Paisie spune că această persoană
-
8:48 - 8:53nu putea să renunțe la alcool pur și
simplu, era prea mult în sistemul lui, -
8:53 - 8:56și atunci părintele lui duhovnicesc
a început să lucreze cu el -
8:56 - 9:02și el a trecut de la, să spunem,
10 sticle pe zi la, poate, 9, -
9:02 - 9:06și că să ajungă la acelea 9 era o luptă
intensă, și apoi poate trecea la 8, -
9:06 - 9:08pentru care era iar o luptă intensă,
-
9:08 - 9:10și încă se îmbăta tot timpul,
-
9:10 - 9:12apoi 7 și apoi 6 și apoi 5 și apoi poate
doar un pahar -
9:12 - 9:16și poate că atunci când a murit a băut
doar o jumătate de pahar, -
9:16 - 9:19dar chiar și acea jumătate de pahar
era destul pentru a-l îmbăta, -
9:19 - 9:21deoarece corpul său se îmbăta imediat
când consuma alcool. -
9:21 - 9:23Nu ne-am uita la această persoană
să spunem: -
9:23 - 9:26acesta este un bețiv și nu va moșteni
Împărăția. -
9:26 - 9:29Noi îl vedem ca pe cineva care s-a luptat
și s-a luptat bine. -
9:29 - 9:31Și de aceea Sfântul Paisie spune că
a fost mântuit, -
9:31 - 9:35a fost mântuit pentru marile sale eforturi
ascetice, adică aproape ca un martir. -
9:35 - 9:38Astfel, Hristos se ocupă de noi
acolo unde ne aflăm, -
9:38 - 9:40și la fel trebuie să facă și părintele
spiritual. -
9:40 - 9:43De aceea, iertați-mi răspunsul lung
pentru o întrebare simplă, -
9:43 - 9:47dar răspunsul lung e că trebuie să avem o
relație bună cu un părinte duhovnicesc, -
9:47 - 9:48iar acesta trebuie să ne cunoască inima
-
9:48 - 9:52și luptele și să fie capabil să aplice
remediul adecvat. -
9:52 - 9:54Acum, evident, există anumite păcate
-
9:54 - 9:57care sunt atât de extreme încât
vor opri de la împărtășanie, -
9:57 - 10:00cum ar fi crima. Știi, nu sunt multe
cazuri când poți spune: -
10:00 - 10:03ei bine, ai crescut crezând că a face
crimă este perfect în regulă. -
10:03 - 10:07Asta nu va merge, dar cu multe dintre
aceste păcate depinde de persoană. -
10:07 - 10:11- Care este perspectiva ortodoxă
asupra vorbirii în limbi, -
10:11 - 10:13în special în limbi cerești?
-
10:13 - 10:17- Aș recomanda ca cel care întreabă
sau oricine este interesat de acest lucru -
10:17 - 10:21să citească un articol al Arhimandritului
Zaharia [Zaharou] pe această temă. -
10:21 - 10:25Este disponibil gratis online, tastând
Arhimandrit Zaharia - Vorbirea în limbi” -
10:25 - 10:27ei pot afla multe despre acest lucru.
-
10:30 - 10:36Acest lucru nu este discutat în mod
normal, sau cu siguranță -
10:36 - 10:39nu este văzut foarte des
în Biserica Ortodoxă. -
10:39 - 10:43Există cazuri de vorbire în limbi,
sau și în anumite limbi, -
10:43 - 10:45se mai întâmplă încă miracole astfel.
-
10:45 - 10:49De exemplu, există o poveste faimoasă
despre Sf. Porfirie, în care acesta -
10:49 - 10:51s-a întâlnit cu o franțuzoaică,
care nu vorbea greacă. -
10:51 - 10:53Sfântul Porfirie nu vorbea franceza,
-
10:53 - 10:56și a fost un martor acolo care a văzut
că Sfântul Porfirie vorbea în greacă, -
10:56 - 10:59iar femeia înțelegea în franceză.
-
10:59 - 11:03Apoi ea vorbea în franceză și
Sfântul Porfirie o înțelegea în greacă. -
11:03 - 11:06Și, bineînțeles, persoana care a fost
martoră la asta a fost uluită -
11:06 - 11:08și s-a gândit că e un fel de
Rusalii moderne. -
11:08 - 11:11Dar când vine vorba de ideea limbilor
cerești, nu am auzit niciodată -
11:11 - 11:15de un astfel de caz în Biserica Ortodoxă
de la un sfânt despre așa ceva. -
11:15 - 11:20Cred că acesta este unul dintre acele
domenii în care avem precauție extremă -
11:20 - 11:24știind că orice experiență spirituală
poate avea trei surse: -
11:24 - 11:25ar putea fi de la Dumnezeu,
-
11:25 - 11:27ar putea fi psihologică,
adică de la noi înșine, -
11:27 - 11:28sau ar putea fi demonică.
-
11:28 - 11:31Așa că suntem extrem de precauți
cu aceste lucruri. -
11:31 - 11:34Nu este o practică obișnuită pe care
o vezi în Biserica Ortodoxă. -
11:34 - 11:38Și aș mai spune că noi credem
că rugăciunea inimii, -
11:39 - 11:41dacă cineva caută rugăciunea inimii
și isihasmul, -
11:41 - 11:47este o formă mult mai înaltă de rugăciune
decât orice fel de vorbire în limbi. -
11:48 - 11:54Cunosc un preot care a trecut recent la
cele veșnice, Părintele Basil Caldrroni, -
11:54 - 11:55veșnică să fie pomenirea lui,
-
11:55 - 11:59a trecut la cele veșnice săptămâna
trecută sau acum două săptămâni, -
11:59 - 12:02și el avea o mulțime de oameni care
veneau din mișcarea penticostală -
12:02 - 12:05și deveneau ortodocși și întrebau
despre vorbirea în limbi. -
12:05 - 12:09Iar el avea o metodă foarte interesantă,
nu le spunea: nu vorbiți în limbi -
12:09 - 12:11în rugăciunea voastră, ci le spunea:
-
12:11 - 12:14indiferent de timpul pe care îl acordați
vorbirii în limbi, -
12:14 - 12:17acordați timp egal sau mai mult
rugăciunii lui Iisus. -
12:17 - 12:24Și a spus că în fiecare caz, fără eșec,
în cel mult câteva luni, -
12:24 - 12:28acești oameni încetau complet să mai
vorbească în limbi și preferau doar -
12:28 - 12:29rugăciunea lui Iisus.
-
12:29 - 12:33Chiar dacă nu-și aprofundau experiența
atât de mult, își dădeau seama că, -
12:33 - 12:36în lupta cu rugăciunea lui Iisus
obțineau mult mai multe -
12:36 - 12:39și că aceasta depășea
dorința de a vorbi în limbi. -
12:39 - 12:44Acesta mi s-a părut un mod foarte frumos
și pastoral de a aborda această problemă. -
12:44 - 12:52Deci, nu veți găsi creștini ortodocși
vorbind în aceste tipuri de limbi. -
12:52 - 12:56Noi considerăm că limbajul îngerilor
este tăcerea și liniștea, -
12:56 - 12:58ceea ce înseamnă de fapt isihia,
-
12:58 - 13:02și de aceea practicarea rugăciunii lui
Iisus și adâncirea în rugăciunea lui Iisus -
13:02 - 13:03este cu adevărat scopul principal.
-
13:03 - 13:06Noi considerăm că aceasta e
cea mai înaltă formă de rugăciune. -
13:06 - 13:08Cea mai înaltă formă de rugăciune este
-
13:08 - 13:11atunci când Duhul Sfânt ne dă rugăciunea
și se roagă în noi. -
13:11 - 13:13Dar ce creează spațiul pentru asta?
-
13:13 - 13:14Liniștea creată de rugăciunea lui Iisus.
-
13:14 - 13:16- Această persoană întreabă:
-
13:16 - 13:21Este considerată Maria mama lui Dumnezeu
de la Întrupare și până în eternitate? -
13:21 - 13:23Este ea considerată mamă a Sfintei Treimi?
-
13:23 - 13:24De ce sau de ce nu?
-
13:24 - 13:27- Nu este considerată mama
Sfintei Treimi pentru că -
13:27 - 13:33ea L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu,
deci ea este Theotokos acum, -
13:33 - 13:39adică Născătoarea de Dumnezeu, din
momentul Întrupării până în eternitate. -
13:39 - 13:41Acesta este unul dintre mistere,
-
13:41 - 13:44acesta este unul dintre marile mistere
ale credinței noastre. -
13:44 - 13:48Înălțarea este o sărbătoare foarte foarte
importantă în Biserică, -
13:48 - 13:56deoarece, odată cu Înălțarea, natura umană
stă acum la dreapta lui Dumnezeu Tatăl. -
13:57 - 14:01Acest lucru este de necrezut pentru
mintea umană, -
14:01 - 14:05sau poate, mai bine spus, de neînțeles
pentru mintea umană. -
14:05 - 14:08Cum putem înțelege că Dumnezeu,
-
14:08 - 14:12care este de dinainte de veacuri și
pentru totdeauna același, -
14:12 - 14:17și totuși acum, în timp, și-a trimis
Fiul să ia trup omenesc -
14:17 - 14:21și că a înălțat natura umană și ea stă
la dreapta lui Dumnezeu Tatăl? -
14:21 - 14:24Asta este ceva ce nu putem înțelege.
-
14:24 - 14:27Și din acest motiv și noi putem fi
glorificați, -
14:27 - 14:30ceea ce și-a asumat mai întâi
Fiul lui Dumnezeu -
14:30 - 14:32ni se poate întâmpla și nouă.
-
14:32 - 14:37Deci acesta este adevărul despre
Fecioara Maria, este că la Întrupare -
14:37 - 14:41ea a devenit mama lui Iisus Hristos,
care este pe deplin Dumnezeu -
14:41 - 14:45și pe deplin om, așadar ea a devenit
mama lui Dumnezeu, Theotokos, -
14:45 - 14:49și ea va continua să fie astfel pentru
toate veacurile și în veacul viitor, -
14:49 - 14:53când noi nu vom trăi în afara timpului,
așa cum o face Dumnezeu, -
14:53 - 14:54ci într-un timp transfigurat.
-
14:54 - 14:58Și asta este ceva ce nu putem înțelege
până nu ajungem acolo. -
14:58 - 15:06- În catehismul romano-catolic se învață
că Maria este fiica Tatălui, Mama Fiului -
15:06 - 15:14și soția Duhului Sfânt. E folosit acest
limbaj în Biserica Ortodoxă? -
15:14 - 15:15De ce sau de ce nu?
-
15:16 - 15:20- Va trebui să ofer din nou avertismentul
că voi oferi propria mea perspectivă -
15:20 - 15:24asupra acestui lucru, dar sunt foarte
deschis la schimbare în acest sens. -
15:24 - 15:26Nu știu, nu am auzit niciodată acest
limbaj până acum, -
15:26 - 15:29nu l-am auzit niciodată de la un
Sfânt Ortodox -
15:29 - 15:33și totuși nu prea am o problemă cu el.
-
15:33 - 15:37Maria ca fiică a Tatălui - ei bine, în
sensul că Tatăl este creatorul tuturor, -
15:37 - 15:42dar și pentru că devenim fii
adoptivi și fiice ale lui Dumnezeu. -
15:42 - 15:45Aș spune da, este mama Fiului
lui Dumnezeu, -
15:45 - 15:48acesta este limbaj ortodox normal.
-
15:48 - 15:49Și ce era cu Duhul Sfânt?
-
15:49 - 15:50- Soția Duhului Sfânt.
-
15:50 - 15:53- Soția Duhului Sfânt?
-
15:54 - 15:59Limbajul Bisericii este că Biserica
este mireasa Fiului lui Dumnezeu, -
16:00 - 16:06așa că mireasa lui Hristos prin
Duhul Sfânt ar fi probabil un limbaj -
16:06 - 16:07cu care aș fi mai confortabil,
-
16:07 - 16:11dar ar trebui să știu ce înseamnă asta,
soția Duhului Sfânt, acesta nu este -
16:11 - 16:14un limbaj cu care sunt familiarizat
și nu sunt sigur ce înseamnă. -
16:14 - 16:18Așa că asta îmi dă o pauză, dar
este doar o pauză de precauție, -
16:18 - 16:20nu prea știu ce înseamnă,
-
16:20 - 16:23ar trebui să știu mai multe despre
ce intenționează limbajul respectiv. -
16:23 - 16:28- Altă persoană întreabă: Oare rugăciunea
lui Iisus chiar scoate oameni din iad? -
16:31 - 16:35- Am câteva povești din viețile sfinților
care sunt favoritele mele absolute, -
16:36 - 16:41iar una dintre ele este despre Sfântul
Efrem din Katunakia, -
16:41 - 16:45care a adormit în 1998, un sfânt foarte
recent al Bisericii, -
16:46 - 16:49o figură incredibilă,
cu adevărat incredibilă, -
16:49 - 16:53și am avut experiențe personale [cu el],
nu-mi place să dau detalii despre ele, -
16:53 - 16:58dar am simțit personal mijlociri ale lui
care au fost extrem de puternice, -
16:58 - 17:00și cu adevărat transformatoare.
-
17:01 - 17:08Sfântul Efrem s-a călugărit sub un bătrân
numit Părintele Nichifor. -
17:09 - 17:13Părintele Nichifor avea un grup foarte mic
de călugări în grija lui, -
17:13 - 17:18iar acest părinte era foarte brutal,
mai ales față de Efrem. -
17:20 - 17:23Sf. Efrem a spus că în toți anii
sub coordonarea lui -
17:23 - 17:25acesta nu l-a numit niciodată
pe numele său, -
17:25 - 17:28întotdeauna îl numea prin vreo insultă:
prostule, tu asta, tu aceea. -
17:28 - 17:31Și călugării au prieteni,
și Sfântul Efrem avea prieteni, -
17:31 - 17:34dar nu le plăcea să-l viziteze pentru că
se temeau de bătrânul lui. -
17:34 - 17:35Bătrânul lui era atât de crud și
-
17:35 - 17:42există șansa ca Părintele Nichifor să fi
căzut într-un fel de amăgire spirituală. -
17:45 - 17:50Sfântul Efrem l-a descoperit pe
Sfântul Iosif Isihastul pe Muntele Athos -
17:50 - 17:54și a mers să-l întâlnească, cu
binecuvântarea Părintelui Nichifor, -
17:54 - 17:57pe care a primit-o cu multă reticență,
dar a primit binecuvântarea, -
17:57 - 17:59și s-a dus la Sfântul Iosif și i-a spus:
-
17:59 - 18:02"Vreau să-l părăsesc pe Părintele Nichifor
și să devin ucenicul tău." -
18:02 - 18:08Iar Sf. Iosif a spus: "Ești călugăr, ți-ai
încredințat ascultarea Părintelui Nichifor -
18:08 - 18:11și [trebuie] să îi rămâi credincios."
-
18:11 - 18:14Iar Sf. Efrem a zis: "Bine, dar măcar
mă înveți să mă rog? -
18:14 - 18:16Mi-a dat binecuvântare să vin la tine
pentru rugăciune." "Da." -
18:16 - 18:20Și Sfântul Efrem a devenit unul dintre
maeștrii rugăciunii lui Iisus. -
18:20 - 18:24În cele din urmă, Părintele Nichifor
a căzut într-un fel de demență -
18:24 - 18:26când era mai în vârstă și atunci a fost
-
18:26 - 18:29singura perioadă când l-a numit pe
Sf. Efrem pe numele său. -
18:29 - 18:33De fapt, el doar pe Sf. Efrem îl
recunoștea și, ca un copil, îl striga -
18:33 - 18:36când nu-l putea vedea: "Părinte Efrem,
unde ești Părinte Efrem?" -
18:37 - 18:40Acest om îl abuzase pe Sf. Efrem
atât de mult timp, -
18:40 - 18:43și Sfântul Efrem a trebuit să aibă grijă
de el în ultimul an de viață și, -
18:43 - 18:47când a adormit, Sfântul Efrem s-a dus
să-i dea așa-numitul ultim sărut -
18:47 - 18:49și să-i sărute mâna ultima dată.
-
18:49 - 18:52Și când i-a sărutat mâna, a auzit
Harul vorbind în inima lui, -
18:52 - 18:58spunându-i că tocmai din cauza anilor
săi abuzivi sub acest Bătrân abuziv -
18:58 - 19:04a ajuns un așa mare maestru al rugăciunii
lui Iisus și a avansat spiritual. -
19:04 - 19:08Și Sfântul Efrem a fost de fapt puțin
supărat de asta la început, -
19:08 - 19:10era totuși om, și a spus:
-
19:10 - 19:13"Îmi spui asta acum? Te-am strigat
de atât de mult timp." -
19:13 - 19:17Am și uitat cât de mult a fost, de mult
timp, totuși, 14 ani sau ceva de genul, -
19:17 - 19:20poate mai mult, poate au fost zeci
de ani, nu-mi amintesc. -
19:20 - 19:23Dar el spune: „În toți acești ani,
te-am strigat întrebând de ce, de ce? -
19:23 - 19:27De ce sunt batjocorit așa? De ce sunt
abuzat? Și îmi spui abia acum?" -
19:27 - 19:31Și aude vocea lui Dumnezeu spunându-i,
Hristos îi spune în inima lui: -
19:33 - 19:36„Dacă ți-aș fi spus, nu ai fi beneficiat
așa de mult precum ai făcut-o, -
19:36 - 19:42dacă nu ai fi suferit așa cum ai suferit,
atât de supus, nu ai fi unde ești acum”. -
19:43 - 19:46Și și-a dat seama că toate acestea
fuseseră în folosul lui. -
19:46 - 19:48Deci unde merge povestea?
-
19:48 - 19:50Sf. Efrem se ruga mai târziu și a avut
o viziune -
19:50 - 19:52în timp ce făcea rugăciunea lui Iisus
-
19:52 - 19:56și viziunea era despre bătrânul său,
Părintele Nichifor, -
19:56 - 19:59cuprins total de flăcările iadului.
-
20:00 - 20:02Și atunci a început să facă rugăciunea
lui Iisus pentru el. -
20:02 - 20:07Și s-a rugat și s-a rugat și s-a rugat
și s-a rugat ani de zile -
20:07 - 20:09și avea în mod repetat această viziune,
-
20:09 - 20:12dar în viziune sufletul Părintelui
Nichifor era din ce în ce mai sus -
20:12 - 20:14și mai sus și încă puțin mai sus
-
20:14 - 20:18până când în sfârșit a fost complet
eliberat din flăcările iadului. -
20:18 - 20:20Deci aceasta este credința Bisericii,
-
20:20 - 20:25că dacă cineva și-a început măcar în cea
mai mică parte pocăința în această viață, -
20:25 - 20:29rugăciunile Bisericii îl pot ajuta
să desăvârșească -
20:29 - 20:32ceea ce nu a reușit în această viață.
-
20:32 - 20:38Noi credem că Sf. Efrem chiar a salvat
sufletul bătrânului său din iad -
20:38 - 20:40cu ajutorul metanierului.
-
20:40 - 20:44- Următoarea întrebare este: Unde tragem
linia pentru venerarea icoanelor? -
20:44 - 20:48Întreb pentru că am auzit sfinți precum
Sf. Gavril și Sf. Paisie spunând că -
20:48 - 20:51credincioșii ar trebui să vorbească
cu icoanele. -
20:51 - 20:56Chiar i-am văzut pe unii oameni ținând la
icoane foarte mult și îmbrățișându-le -
20:56 - 21:00și mă întrebam dacă ar trebui să fim
precauți cu asta. Doar curios. -
21:00 - 21:03- Bine. Da, este o întrebare bună.
-
21:04 - 21:08Când Sf. Paisie și Sf. Gavriil spun
că ar trebui să vorbim cu icoanele, -
21:08 - 21:11ei nu se referă literalmente la vopseaua
de pe lemn, -
21:11 - 21:13ci se referă la persoana înfățișată acolo.
-
21:13 - 21:17Și ceea ce susțin ei este să nu facem
mecanic venerația noastră față de icoane. -
21:17 - 21:20Acesta e într-adevăr un mare pericol
ca credincioșii să vină la biserică și -
21:20 - 21:24să înceapă să venereze toate icoanele
din jur fără simțire sau implicare, -
21:24 - 21:26fără să se gândească cu adevărat la
figura reprezentată, -
21:26 - 21:29pe când există și relatări despre persoane
ca Sf. Ioan din San Francisco, -
21:29 - 21:33care se spune că ori de câte ori intra în
orice biserică mergea și venera icoanele -
21:33 - 21:37atât de tandru și atât de iubitor și
petrecea un timp în fața fiecăreia, -
21:37 - 21:41iar oamenii spuneau că "parcă îi cunoștea
personal pe sfinții de acolo", -
21:41 - 21:44și desigur că îi cunoștea, avusese
o mulțime de experiențe cu Sfinții. -
21:44 - 21:48El se asigura să fie cu mintea acolo,
-
21:48 - 21:51într-un fel în care și eu aspir să fiu
față de orice icoană. -
21:51 - 21:55Și deci eu la asta cred că se referă
Sf. Paisie și Sf. Gavril, că ar trebui -
21:55 - 21:58să ne apropiem de icoane în acest mod,
și chiar ar trebui. -
21:58 - 22:00Și când facem asta, e adevărat,
și noi facem cam la fel, -
22:00 - 22:03putem ține o icoană strâns în brațe,
pentru că avem multă dragoste -
22:03 - 22:07pentru persoana din icoană și
pentru ce a făcut aceasta pentru noi, -
22:07 - 22:08mijlocirile pe care le-a adus pentru noi.
-
22:08 - 22:12Evident, nu vrem niciodată să ajungem
până la punctul în care asta ia locul -
22:12 - 22:15închinării noastre la Hristos, la Sfânta
Treime, -
22:15 - 22:19asta ar trebui mereu să ducă spre
închinarea la Sfânta Treime, -
22:19 - 22:25dar tocmai de aceea îi venerăm pe sfinți,
pentru că ei servesc drept exemplu, -
22:25 - 22:34rugăciunile lor ne ajută în acest sens și
încercăm să-i imităm cât mai mult posibil. -
22:34 - 22:35- Această persoană a întrebat:
-
22:35 - 22:38Iisus va veni din nou în slavă pentru
a judeca viii și morții. -
22:38 - 22:42Unde sunt sufletele morților între timp
înaintea Judecății? -
22:42 - 22:46- Da. Deci, înainte de Judecată, sufletele
celor plecați sunt în două locuri. -
22:46 - 22:51Ei sunt în ceea ce am putea numi Paradis,
care este o pregustare a raiului; -
22:51 - 22:54este o pregustare pentru că acolo nu avem
încă trupurile înviate, -
22:54 - 22:58așa că toate bucuriile raiului nu sunt
trăite pe deplin, sunt trăite în suflet, -
22:58 - 23:02dar nu în trup încă., abia într-un trup
înviat le vom experimenta pe deplin, -
23:02 - 23:04în suflet și în trup în același timp.
-
23:04 - 23:09Deci ei sunt în Paradis sau îi putem spune
chiar rai, adică limbajul e puțin vag, -
23:09 - 23:12depinde la ce anume ne referim,
dar ei sunt într-o pregustare a raiului, -
23:12 - 23:15dar sunt și suflete care se află
într-o pregustare a iadului. -
23:15 - 23:18Și din nou, de obicei, vorbim despre ei
ca fiind în iad, -
23:18 - 23:22uneori spunem că sunt în Hades,
dar sunt într-o pregustare a iadului, -
23:22 - 23:26unde se confruntă și cu chinurile și
pedepsele iadului, -
23:26 - 23:30dar numai în suflet, nu încă în trup.
-
23:30 - 23:33Singurul lucru asupra căruia insistă
ortodocșii este că -
23:33 - 23:39există aceia ale căror suflete ar putea
fi în iad ca și cum ar fi în închisoare, -
23:39 - 23:43deși s-ar putea să nu fie garantat
că vor merge în iad în viața de veci, -
23:43 - 23:45ei pot fi acolo pentru o perioadă,
-
23:45 - 23:48și la fel ca povestea despre care
tocmai ce am vorbit, -
23:48 - 23:52rugăciunile Bisericii le pot elibera
sufletele din acea închisoare -
23:52 - 23:56și le pot pune în rai, sau asta se va
întâmpla abia la a doua venire. -
23:56 - 23:58- Ce părere aveți despre Cartea lui Enoh?
-
23:58 - 24:01- Sunt departe de a fi un cărturar biblic,
-
24:01 - 24:06așa că voi spune că părintele Stephen
de Young are o carte foarte bună, -
24:06 - 24:07numită pur și simplu „Apocrifele”
-
24:07 - 24:10și el acoperă influența Cărții lui Enoh
-
24:10 - 24:13asupra părinților Bisericii și asupra
Canonului scriptural, -
24:13 - 24:18incredibil de bine, mult peste orice
aș putea spune eu vreodată. -
24:18 - 24:20Așa că recomandarea mea este să luați
acea carte. -
24:20 - 24:24Autorul face o treabă fenomenală
în a explica punctul de vedere ortodox -
24:24 - 24:27asupra Cărții lui Enoh, precum și
asupra altor cărți [din Biblie]. -
24:27 - 24:28- Altă persoană întreabă:
-
24:28 - 24:32Au voie creștinii ortodocși
să se roage cu alte confesiuni? -
24:32 - 24:34De obicei aud așa, dar apoi văd că
-
24:34 - 24:38unii Patriarhi se roagă cu catolici
sau orientali. Ce se întâmplă acolo? -
24:39 - 24:43- Nu voi comenta ce fac alții și voi spune
-
24:43 - 24:46că există o mulțime de ierarhi și preoți
ortodocși care au abordări diferite -
24:46 - 24:49de a mea referitor la această întrebare.
-
24:49 - 24:56Canonic, standardul este că creștinii
ortodocși nu se roagă cu neortodocșii, -
24:56 - 24:58noi nu ne rugăm cu heterodocșii.
-
24:58 - 25:01Și motivul este că rugăciunea este
o formă de comuniune. -
25:01 - 25:04Dacă avem o altă concepție despre
Dumnezeu, despre om, -
25:04 - 25:06despre relația dintre ei,
-
25:06 - 25:09atunci nu ne putem ruga în mod
corespunzător împreună. -
25:09 - 25:14Acum mai sunt și cei care cred că,
pastoral, suntem într-un alt timp, -
25:14 - 25:18într-o altă epocă și că ar fi necesară
o altă abordare acum. -
25:18 - 25:21Sfatul meu personal pentru oamenii
care mă întreabă asta -
25:21 - 25:25este că, dacă se întâmplă să fii la cină
cu persoane care nu sunt ortodoxe -
25:25 - 25:30și vor să se roage, dacă îți vor cere
să conduci rugăciunea, atunci fă asta -
25:30 - 25:32și condu rugăciunea, spune „Tatăl nostru”.
-
25:32 - 25:36Dacă ei vor conduce rugăciunea, atunci
pleacă-ți cu respect capul și stai acolo -
25:36 - 25:40și fă rugăciunea lui Iisus și nu te afișa,
nu face mare lucru din asta. -
25:40 - 25:44Dar dacă ajungi într-o situație în care
cineva îți cere să te rogi cu ei, -
25:44 - 25:49poate public, în față la o Planificare
Parentală, cum fac unii oameni -
25:49 - 25:53sau într-o altă situație, dacă trebuie
să spui ceva, eu constat că oamenii -
25:53 - 25:56tind să fie de fapt destul de
respectuoși față de asta. -
25:56 - 25:59Mi s-a întâmplat asta cu unele grupuri
de cler care nu erau ortodocși, -
25:59 - 26:02erau protestanți, dar am fost
la câteva întâlniri de-ale lor -
26:02 - 26:05doar pentru a-i cunoaște pe unii
dintre pastori -
26:05 - 26:07și pentru a putea avea niște contacte.
-
26:07 - 26:13Și când mi-au cerut să mă rog cu ei,
fie în slujbe, fie doar ocazional, -
26:13 - 26:15le-am spus: "Ei bine, știți, iertați-mă,
-
26:15 - 26:20dar creștinilor ortodocși li se cere
canonic să nu se roage cu neortodocșii." -
26:20 - 26:24Și le-am explicat ce tocmai am spus,
că acesta este un act de comuniune și că, -
26:24 - 26:26pentru că nu suntem în comuniune în
credință, -
26:26 - 26:28nu pot fi în comuniune cu ei în acel mod,
-
26:28 - 26:32dar m-aș bucura să stau acolo și să mă rog
în liniște în timp ce se roagă ei." -
26:32 - 26:36Și, în loc să se supere, am constatat că
ei sunt destul de respectuoși față de asta -
26:36 - 26:39și aproape onorează faptul că noi luăm
rugăciunea atât de în serios. -
26:39 - 26:41Deci aceasta e abordarea mea particulară,
-
26:41 - 26:44dar sunt mulți preoți care vor avea
abordări diferite față de asta -
26:44 - 26:46și așa că o voi lăsa așa.
-
26:47 - 26:49- Această persoană întreabă:
-
26:49 - 26:56Sunt permise bolurile sonore în Ortodoxie?
(Vindecarea prin frecvențe). -
26:56 - 26:59- Tot ce pot spune este că nu am văzut
niciodată asta. -
26:59 - 27:03Acesta este standardul pe care îl avem în
credință - ceea ce au făcut sfinții -
27:03 - 27:07înaintea noastră - și dacă sfinții nu au
făcut-o niciodată înainte, dacă nu vedem -
27:07 - 27:10acest lucru la niciunul dintre sfinți,
atunci trebuie să ne întrebăm: -
27:10 - 27:14putem noi să-i îmbunătățim pe cei care
erau atât de plini de harul Duhului Sfânt? -
27:14 - 27:15Dacă într-adevăr credem că putem,
-
27:15 - 27:19ar trebui să avem o apărare foarte bună
în acest sens și ar trebui să verificăm -
27:19 - 27:23asta nu doar cu un părinte duhovnicesc,
ci cu mai mulți, cu ierarhii noștri. -
27:23 - 27:27Ar trebui să fim cu adevărat precauți
cu privire la aceste lucruri și așadar -
27:27 - 27:30aș spune că dacă acesta nu este
un tratament oferit de Biserică, -
27:30 - 27:32probabil că există un motiv pentru asta.
-
27:32 - 27:35Noi nu vom putea îmbunătăți niciodată
medicina Bisericii. -
27:35 - 27:40- Cum să tratăm lucrurile care
se întâmplă acum, care nu existau -
27:40 - 27:47pe vremea sfinților care nu sunt încă
canonizați, de exemplu cu -
27:48 - 27:56„problema Inteligenței Artificiale”, dacă
putem sau nu deveni noi înșine robotici, -
27:56 - 28:02și să începem să devenim din ce în ce mai
puțin umani și din ce în ce mai robotici? -
28:03 - 28:06Va lua Biserica la un moment dat
o atitudine morală în privința asta? -
28:09 - 28:13- Da, acum ne confruntăm cu întrebări
pe care nu ni s-au mai pus până acum. -
28:13 - 28:16Cred că și mai simplu decât IA, am putea
vorbi despre întrebarea: -
28:16 - 28:19ce înseamnă să fii bărbat și ce înseamnă
să fii femeie. -
28:19 - 28:25În toată istoria omenirii, în special
în istoria creștină, s-a presupus că știm -
28:25 - 28:30ce înseamnă, pentru că asta era viața
normală, dar acum când aceste lucruri, -
28:30 - 28:34care erau odată considerate naturale și
normale, sunt puse sub semnul întrebării, -
28:34 - 28:37trebuie să întrebăm aceste lucruri
în moduri noi, mai profunde. -
28:37 - 28:40Ceea ce voi spune e că, deși Părinții
poate nu abordează direct -
28:40 - 28:41aceste întrebări,
-
28:41 - 28:45putem să ne uităm la principiile lor
și putem găsi un fel de adevăr -
28:45 - 28:48în acele principii și în scrierile lor
și în duhul lor. -
28:48 - 28:52Și atunci ceea ce facem este
să ne uităm la cei care au dobândit, -
28:52 - 28:55într-o bună măsură, aceeași mentalitate
și trăiesc acea viață -
28:55 - 28:58și sunt figuri sfinte în epoca noastră
și îi întrebăm pe ei. -
28:58 - 29:02Și vom putea găsi mereu persoane
care au mentalitatea potrivită -
29:02 - 29:05pentru că, din nou, ei își analizează
fiecare gând, -
29:05 - 29:08au învățat să vadă cu ochii lui Hristos,
ei pot spune ca Sfântul Pavel -
29:08 - 29:11„Nu mai trăiesc eu, ci Hristos
trăiește în mine”. -
29:11 - 29:15Și dacă ei nu sunt siguri de răspuns,
putem avea încredere că se vor ruga -
29:15 - 29:18pentru asta și dacă primesc îndrumare
de la Dumnezeu cu privire la aceasta, -
29:18 - 29:19ne-o vor transmite.
-
29:19 - 29:20Și deci ne punem încrederea în ei.
-
29:20 - 29:25Dar până găsim astfel de oameni,
sau până îi întrebăm, ne bazăm pe Părinți -
29:25 - 29:28și căutăm acel duh al lor cât de mult
putem noi înșine în viața noastră -
29:28 - 29:35și prin asta, chiar dacă nu poți da logic
un motiv pro sau contra a ceva, -
29:35 - 29:37vei găsi acea rezonanță în inima ta.
-
29:37 - 29:39Și asta mi s-a întâmplat de multe ori
-
29:39 - 29:43când au venit la mine oameni cu dileme
pastorale la care nu știam ce să le spun. -
29:43 - 29:44Le-am cerut ceva timp să mă rog.
-
29:44 - 29:46Și, uneori, după ce mă rog,
am un sentiment puternic -
29:46 - 29:49și le spun mereu: cu siguranță eu
nu sunt cineva care le știe pe toate, -
29:49 - 29:52nu spun să faceți cum spun eu
pentru că așa am spus eu, -
29:52 - 29:54dar vreau să știți că, atunci când
m-am rugat pentru asta, -
29:54 - 29:57am avut un simțământ puternic
în favoarea acestui lucru, -
29:57 - 29:59sau un simțământ puternic
împotriva acestui lucru. -
29:59 - 30:01Și am oameni la care merg,
-
30:01 - 30:05în opinia cărora am mult mai multă
încredere decât în a mea și cred că -
30:05 - 30:07și ei fac practic același lucru,
-
30:07 - 30:09chiar dacă nu pot explica logic
-
30:09 - 30:11de ce au o poziție în favoarea
sau împotriva a ceva. -
30:11 - 30:15Iar unii dintre ei sunt atât de străluciți
încât chiar o pot explica, -
30:15 - 30:17dar în cea mai mare parte asta este
ceea ce căutăm, -
30:17 - 30:21căutăm o viață în tradiția vie a Bisericii
-
30:21 - 30:24și ne întrebăm ce rezonează cu ea
și ce nu. -
30:24 - 30:27Și apoi, dacă va voi Dumnezeu,
va trimite oameni care pot explica -
30:27 - 30:30aceste lucruri teologic într-un mod
care să-i țină pe alții în siguranță. -
30:30 - 30:33- Care este povestea ta preferată
din viețile Sfinților? -
30:33 - 30:38- Sunt nenumărate povești grozave
din viețile Sfinților și atât de multe -
30:38 - 30:42cu adevărat fenomenal de miraculoase,
-
30:42 - 30:46dar de fapt povestea mea preferată
nu este fățiș miraculoasă, -
30:46 - 30:51dar cred că arată mentalitatea unui
creștin ortodox adevărat -
30:51 - 30:53mai bine decât orice.
-
30:53 - 31:00Sf. Nicolae Velimirovici, care a adormit,
cred, că în 1959, a fost întemnițat și -
31:00 - 31:04torturat sever până în punctul în care
spatele lui era alcătuit doar din răni. -
31:05 - 31:07În cele din urmă a venit în Statele Unite
-
31:07 - 31:12și a fost într-o mănăstire și într-un
seminar din Pennsylvania -
31:12 - 31:16și nu-mi amintesc unde am citit povestea,
dar mi-a rămas întipărită în minte, -
31:16 - 31:19așa că sper că rețin detaliile corect,
că este vorba despre el, -
31:19 - 31:22dar, în esență, povestea este următoarea:
-
31:22 - 31:26într-o seară anume el a avut o durere
de cap și l-a rugat pe unul dintre -
31:26 - 31:29seminariști să-i cumpere o aspirină.
-
31:29 - 31:33Seminaristul s-a dus, desigur, ascultător,
și i-a adus o aspirină. -
31:33 - 31:36Și Sfântul Nicolae a luat aspirina,
-
31:36 - 31:39a pus-o în mână și a binecuvântat-o
de trei ori înainte de a o lua. -
31:41 - 31:44Seminaristul a văzut asta și l-a întrebat:
-
31:45 - 31:54„Vlădică, vă rugați ca aspirina să
funcționeze să scăpați de durerea de cap?" -
31:55 - 31:59Și Sfântul Nicolae a fost aproape deranjat
de această întrebare și a spus: -
31:59 - 32:03"Bineînțeles că nu, nu mă pot ruga
pentru asta." -
32:03 - 32:05"Dar pentru ce te rogi?"
-
32:05 - 32:07Și el a spus: "Dă-mi o altă aspirină."
-
32:07 - 32:10Așa că i-a dat o altă aspirină,
iar el a ținut-o sus și a spus: -
32:10 - 32:12"Vreau să te gândești la această pastilă.
-
32:12 - 32:15Gândește-te la istoria oamenilor
care au avut dureri de cap și care -
32:15 - 32:17nu au avut niciodată această pastilă,
-
32:17 - 32:21gândește-te la oamenii care erau
oameni de știință și au ajuns -
32:21 - 32:24să se uite în corpul uman ca să-și dea
seama ce provoacă dureri de cap, -
32:24 - 32:27și gândește-te la oamenii care
au săpat Pământul ca să găsească -
32:27 - 32:30substanțele chimice necesare pentru
a le pune în această pastilă -
32:30 - 32:32și a-i scăpa pe oameni de durerile de cap
-
32:32 - 32:34și la cei care au făcut cercetări
pentru asta, -
32:34 - 32:36gândește-te la oamenii care au luat
primii aceste pastile -
32:36 - 32:40fără să știe dacă vor funcționa sau nu,
ca să le testeze, -
32:40 - 32:44gândește-te la toți producătorii care
sunt departe de familiile lor -
32:44 - 32:47și care muncesc ore lungi
pentru a face aceste pastile, -
32:47 - 32:52gândește-te la șoferul de camion care
a condus de la acea fabrică la magazin, -
32:52 - 32:54gândește-te la vânzătorul de la magazin
-
32:54 - 32:58care a stat acolo și a stocat asta
și apoi ți-a vândut-o ție, -
32:58 - 33:01și apoi gândește-te la tine care
mi-ai adus mie această pastilă. -
33:01 - 33:04Fiecare dintre acești oameni
a fost implicat în a face acest lucru mic -
33:04 - 33:07pentru a mă ajuta să scap de
durerea de cap. -
33:07 - 33:11Și așa că, înainte să iau pastila,
am binecuvântat-o și m-am rugat -
33:11 - 33:15ca Dumnezeu să recunoască
jertfa fiecăruia și să-i mântuiască." -
33:16 - 33:21Aceasta este mentalitatea cuiva care
nu va fi niciodată biruit de depresie, -
33:21 - 33:24care nu va fi niciodată distrus de
anxietate, -
33:24 - 33:27aceasta este mentalitatea cuiva care
este cu totul copleșit de dragoste -
33:27 - 33:30și recunoştinţă și va avea mereu
pace în inima lui. -
33:30 - 33:32Asta e povestea mea
preferată din viețile Sfinților.
Show all