< Return to Video

Cum percep plantele timpul? - Dasha Savage

  • 0:07 - 0:08
    În secolul al XVIII-lea,
  • 0:08 - 0:13
    botanistul suedez Carolus Linnaeus
    a proiectat ceasornicul floral,
  • 0:13 - 0:16
    un ceas făcut din plante cu flori
  • 0:16 - 0:21
    care înfloresc și se închid
    în anumite momente ale zilei.
  • 0:21 - 0:25
    Planul lui Linnaeus nu a fost perfect,
    dar ideea pe care se baza era corectă.
  • 0:25 - 0:29
    Florile chiar pot percepe timpul
    în anumite condiții.
  • 0:29 - 0:34
    Zorelele își etalează petalele
    cu precizie de ceasornic în zori de zi.
  • 0:34 - 0:38
    Un lotus alb care se închide
    indică o după-amiază târzie
  • 0:38 - 0:43
    și regina nopții se deschide doar noaptea,
    după cum sugerează și numele său.
  • 0:43 - 0:47
    Dar ce anume dă plantelor
    acest simț înnăscut al timpului?
  • 0:47 - 0:49
    De fapt, nu doar plantelor
    li se întâmplă asta.
  • 0:49 - 0:52
    Multe organisme de pe Pământ
    par să fie în mod intrinsec conștiente
  • 0:52 - 0:55
    ce oră este în timpul ciclului diurn.
  • 0:55 - 0:57
    Aceasta se datorează
    ritmurilor circadiene,
  • 0:57 - 1:02
    cronometrul intern care generează
    ritmul multor organisme vii.
  • 1:02 - 1:07
    Aceste ceasuri biologice le permit
    să țină evidența timpului
  • 1:07 - 1:11
    și le semnalează indicii din mediu
    care le permit să se adapteze.
  • 1:11 - 1:12
    Acestea sunt importante
  • 1:12 - 1:15
    pentru că mișcările de rotație
    și revoluție ale planetei
  • 1:15 - 1:17
    ne pun într-o stare dinamică continuă,
  • 1:17 - 1:21
    cu toate că se desfășoară
    într-un mod repetitiv și predictibil.
  • 1:21 - 1:24
    Ritmurile circadiene includ multe indicii
  • 1:24 - 1:28
    care determină când un organism
    trebuie să se trezească, să doarmă
  • 1:28 - 1:30
    sau să efectueze anumite activități.
  • 1:30 - 1:32
    În cazul plantelor, lumina și temperatura
  • 1:32 - 1:37
    sunt stimuli care declanșează
    reacții la nivel molecular.
  • 1:37 - 1:42
    Celulele din tulpini, frunze
    și flori conțin fitocromi,
  • 1:42 - 1:45
    niște molecule mici
    care detectează lumina.
  • 1:45 - 1:50
    Când se produce acest lucru, fitocromii
    inițiază un lanț de reacții chimice,
  • 1:50 - 1:53
    transmițând mesajul nucleelor celulelor.
  • 1:53 - 1:56
    Acolo, factorii responsabili
    de procesul de transcripție
  • 1:56 - 2:01
    produc proteinele necesare
    proceselor dependente de lumină,
  • 2:01 - 2:03
    precum fotosinteza.
  • 2:03 - 2:05
    Acești fitocromi nu numai că percep
  • 2:05 - 2:07
    cantitatea de lumină
    pe care o primește planta,
  • 2:07 - 2:09
    dar mai pot detecta și mici diferențe
  • 2:09 - 2:14
    în distribuția frecvențelor lungimilor
    de undă pe care le primește planta.
  • 2:14 - 2:16
    Cu acest simț foarte fin,
  • 2:16 - 2:19
    fitocromii îi permit plantei
    să perceapă timpul,
  • 2:19 - 2:22
    să diferențieze între amiază și seară,
  • 2:22 - 2:26
    și locul, dacă este în bătaia directă
    a luminii sau la umbră,
  • 2:26 - 2:30
    permiţându-i plantei să-şi adapteze
    reacțiile chimice în funcție de mediu.
  • 2:31 - 2:33
    Așa se întâmplă cu organismele matinale.
  • 2:33 - 2:37
    Cu câteva ore înaintea răsăritului
    soarelui, planta e deja activă,
  • 2:37 - 2:42
    producând șiruri de mARN
    pentru mecanismul său de fotosinteză.
  • 2:42 - 2:45
    În timp ce fitocromii detectează
    o creștere în intensitate a luminii,
  • 2:45 - 2:47
    planta își pregătește
    moleculele care captează lumina
  • 2:47 - 2:51
    pentru fotosinteză și pentru a crește
    pe parcursul dimineții.
  • 2:51 - 2:53
    După ce au colectat lumina dimineții,
  • 2:53 - 2:57
    plantele folosesc restul zilei
    pentru a construi lanțuri de energie
  • 2:57 - 3:01
    sub forma polimerilor
    de glucoză precum amidonul.
  • 3:01 - 3:04
    Când apune soarele, munca a luat sfârșit,
  • 3:04 - 3:07
    cu toate că planta
    nu e deloc inactivă noaptea.
  • 3:07 - 3:10
    În absența luminii solare,
    ele metabolizează și cresc,
  • 3:11 - 3:15
    folosind amidonul produs în timpul zilei.
  • 3:15 - 3:18
    Multe plante au ritmuri sezoniere.
  • 3:18 - 3:20
    Când primăvara topește gheața iernii,
  • 3:20 - 3:24
    fitocromii detectează zilele mai lungi
    și intensitatea crescută a luminii
  • 3:24 - 3:28
    și un mecanism încă necunoscut
    detectează schimbarea temperaturii.
  • 3:28 - 3:31
    Aceste sisteme transmit
    informațiile plantei
  • 3:31 - 3:33
    și o fac să înflorească
  • 3:33 - 3:37
    pregătindu-se pentru polenizatorii
    aduși de vremea caldă.
  • 3:37 - 3:42
    Ritmurile circadiene sunt
    legătura dintre plantă și mediu.
  • 3:42 - 3:45
    Aceste oscilații pornesc de la plante.
  • 3:45 - 3:47
    Fiecare are un ritm implicit.
  • 3:47 - 3:51
    Chiar și așa, aceste ceasuri
    își pot adapta oscilațiile
  • 3:51 - 3:53
    la schimbările de mediu
    și în funcție de stimuli.
  • 3:53 - 3:56
    Pe o planetă care se află
    într-un flux constant,
  • 3:56 - 3:59
    ritmurile circadiene îi permit plantei
  • 3:59 - 4:03
    să rămână fidelă propriului program
    și să-şi mențină ritmul.
Title:
Cum percep plantele timpul? - Dasha Savage
Description:

Vezi lecția completă: http://ed.ted.com/lessons/how-plants-tell-time-dasha-savage

Zorelele își etalează petalele cu precizie de ceasornic în zori de zi. Un lotus alb care se închide indică o după-amiază târzie, iar regina nopții se deschide doar noaptea, după cum sugerează şi numele său. Dar ce anume dă plantelor acest simţ înnăscut al timpului? Dasha Savage investighează modul în care ritmul circadian acționează ca un cronometru intern atât pentru ritmul florei cât și al faunei.

Lecție de Dasha Savage, animație de Avi Ofer.

more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TED-Ed
Duration:
04:20
  • Traducere facută pe 23 05 2017. Mulțumesc de revizie!

Romanian subtitles

Revisions