Poţi rezolva „Enigma lui Einstein”? - Dan Van der Vieren

Vezi lecţia întreagă pe: http://ed.ted.com/lessons/can-you-solve-einstein-s-riddle-dan-van-der-vieren.
Vez toate indiciile aici: http://ed.ted.com/lessons/can-you-solve-einstein-s-riddle-dan-van-der-vieren#digdeeper

Înainte să dea fizica peste cap, tânărul Albert Einstein şi-a arătat geniul imaginând o enigmă complicată, care presupunea un peşte exotic furat şi o listă lungă de suspecţi. Te poţi abţine să nu încerci să dezlegi această enigmă scrisă de una dintre cele mai strălucite minţi din istorie? Dan Van der Vieren îţi arată rezolvarea.

Lecție de Dan Van der Vieren, animație de Artrake Studio.

Până să dea fizica peste cap,

se presupune că tânărul Albert Einstein
şi-a demonstrat geniul

inventând o problemă complexă
cu această listă de indicii.

Te poţi abţine să rezolvi o enigmă

scrisă de unul dintre
cei mai deştepţi oameni din istorie?

Hai să încercâm.

Cel mai rar peşte din lume
a fost furat de la acvariul oraşului.

Poliţia i-a luat urma până pe o stradă
cu cinci case identice.

Dar nu pot percheziţiona
toate casele concomitent,

şi dacă aleg una greşită,
hoţul va şti că sunt pe urmele lui.

Tu, cel mai bun detectiv al oraşului,
trebuie să rezolvi cazul.

Ajuns la locul faptei,
poliţia te pune în temă.

Unu:

fiecare proprietar
e de altă naţionalitate,

preferă o băutură distinctă

şi fumează alt tip de ţigări.

Doi:

fiecare casă are pereţii interiori
zugrăviţi în altă culoare.

Trei:

fiecare casă are un alt animal,
dintre care unul e peştele căutat.

După câteva ore de investigaţii,
aduni câteva indicii.

Par multe informaţii,

dar există o cale
clară şi logică pentru soluţie.

Rezolvarea ghicitorii e ca un Sudoku,

aşa că e util să-ţi organizezi datele
într-un astfel de tabel.

Pune pauză ca să examinezi indiciile
şi să rezolvi problema.

Răspunsul în trei,

doi,

unu.

Pentru început, completezi informaţiile
despre indiciile 8 şi 9.

Imediat îţi dai seama
că dacă norvegianul stă-n capătul străzii,

e o singură casă lângă el,

care este cea cu pereţii albaştri
din indiciul 14.

Indiciul 5 spune că
proprietarul casei verzi bea cafea.

Nu poate fi casa din centru
fiindcă ştii că proprietarul ei bea lapte,

şi nici a doua casă,
care ştii că are pereţi albaştri.

Cum indiciul 4 spune

că casa cu pereţii verzi trebuie să fie
chiar în stânga celei cu pereţi albi,

nu poate fi prima sau a cincea casă.

Singurul loc posibil
pentru casa cu pereţi verzi

cu băutorul de cafea,
este a patra poziție,

ceea ce înseamnă
că cea cu pereţii albi e a cincea.

Indiciul 1 îţi dă
o naţionalitate şi o culoare.

Cum singura coloană
fără aceste valori e casa din centru

înseamnă că e casa
cu pereţi roşii a englezului.

Singura culoare rămasă e galbenul

pe care o aloci primei case,

unde indiciul 7 zice
că stă fumătorul de Dunhill.

Iar indiciul 11 spune
că proprietarul calului stă alături,

şi asta poate fi doar în a doua casă.

Următorul pas e să-ţi dai seama
ce bea norvegianul din prima casă.

Nu poate fi ceai, pentru că indiciul 3
îţi spune că-l bea danezul.

Indiciul 12 - nu poate fi root beer,
deoarece persoana fumează Bluemaster

şi cum deja ai alocat laptele şi cafeaua,

înseamnă că bea apă.

Indiciul 15:

ştii că vecinul norvegianului,
care poate fi doar în a doua casă

fumează Blends.

Cum singurul loc fără ţigări şi băutură

e în coloana a cincea,

aceea e casa persoanei din indiciul 12.

Şi cum asta lasă doar
a doua casă fără băutură,

acolo înseamnă că locuieşte
danezul băutor de ceai.

Acum a patra casă e singura
fără naţionalitate şi fără ţigări,

aşa că germanul care fumează Prince,
din indiciul 13, stă acolo.

Prin eliminare, tragi concluzia
că britanicul fumează Pall Mall

iar suedezul stă în a cincea casă,

în timp ce indiciul 6 şi 2 spun

că acestea două au o pasăre,
respectiv un câine.

Indiciul 10 îţi zice că stăpânul pisicii
locuieşte lângă danezul ce fumează Blend

şi asta-l pune în prima casă.

Acum cu doar un loc liber în tabel,

ştii că neamţul din casa verde e hoţul.

Daţi buzna în casă, tu şi poliţiştii,

prinzându-l pe făptaş cu peştele-n mână.

În timp ce explicaţia a fost directă,

rezolvarea unor astfel de enigme
implică starturi false şi fundături.

Treaba e să lucrezi prin eliminare

şi prin încercări şi erori,
să pui piesele la locul lor,

şi pe măsură ce rezolvi
enigme mai logice,

cu atât mai bună îţi va fi intuiţia

despre când şi unde ai destule informaţii
ca să faci deducţii.

Chiar a scris tânărul Einstein
acestă enigmă?

Probabil că nu.

Nu există dovezi că el a făcut-o,
şi anumite branduri sunt prea recente.

Dar logica de aici nu e foarte diferită

de cea folosită ca să rezolvi
ecuaţii cu variabile multiple,

chiar și pe cele care descriu
originea universului.