De ce ni se schimbă vocea odată cu vârsta?

Vezi lecţia completă: https://ed.ted.com/lessons/why-does-your-voice-change-as-you-get-older-shaylin-a-schundler

Vocea umană e capabilă de o varietate şi o gamă incredibilă. Odată cu vârsta, corpurile noastre suferă două schimbări majore ce explorează acea gamă. Deci cum funcţionează cutia noastră vocală şi ce cauzează schimbările din vorbire? Shaylin A. Schundler descrie cum şi de ce se schimbă vocile noastre odată cu vârsta.

Lecţie Shaylin A. Schundler, regizor Andrew Foerster & Nick Counter.

La mijlocul secolului XVI,

italienii erau fascinați
de un tip de cântăreţi masculini

a căror incredibilă gamă muzicală
conţinea note

considerate anterior imposibile
pentru bărbaţii adulţi.

Totuși, acest dar i-a costat scump.

Pentru a preveni ca vocile lor
să se deterioreze,

aceşti cântăreţi au fost castraţi
înainte de pubertate,

oprind procesele hormonale
ce puteau aprofunda vocile lor.

Cunoscuţi drept „castrati”,
vocile lor uşoare şi angelice

erau renumite în toată Europa,

până când această procedură cruntă
care le-a creat a fost interzisă în 1800.

Deşi oprirea creşterii vocale
poate crea o gamă muzicală extraordinară,

vocile ce se dezvoltă natural sunt
deja capabile de o varietate incredibilă.

Odată cu vârsta, corpurile noastre suferă

două schimbări mari
care explorează acea gamă.

Deci cum funcționează cutia noastră vocală

şi ce cauzează aceste
modificări în vorbire?

Sunetul specific al unei voci vorbitoare
e rezultatul multor variabile anatomice,

dar e determinat mai mult de vârsta
şi sănătatea coardelor noastre vocale

şi de mărimea laringelui nostru.

Laringele e un sistem complex
de muşchi şi cartilaje

care susţine şi mişcă coardele vocale,

sau mai exact faldurile vocale.

Aflați între tiroidă
şi cartilajele aritenoide,

aceşti doi muşchi
formează o cortină elastică

ce se deschide şi se închide
de-a lungul traheei,

tubul care poartă aerul prin gât.

Faldurile sunt deschise
atunci când respirăm,

dar atunci când vorbim,
acestea se închid.

Plămânii noştri împing aerul
împotriva faldurilor închise,

deschizându-le şi vibrând ţesutul
pentru a produce sunetul.

Spre deosebire
de concentrarea intenţionată

în cântarea unui instrument extern,

noi schimbăm notele
fără efort atunci când vorbim.

Dar împingând aerul
mai repede sau mai încet,

noi schimbăm frecvenţa
şi amplitudinea acestor vibraţii,

ceea ce înseamnă înălţimea
şi volumul vocilor noastre.

Vibraţiile rapide şi mici creează
tonuri ascuţite şi liniştite,

în timp ce vibraţiile încete şi mari
produc un zgomot profund, ca un muget.

Prin mişcarea muşchilor
laringelui între cartilaje,

putem întinde
şi contracta acele falduri

ca să cântăm intuitiv
instrumentele noastre interne.

Acest proces e acelaşi de la primele
tale cuvinte până la ultimele,

dar odată cu vârsta,
laringele îmbătrâneşte şi el.

În perioada pubertăţii
începe prima schimbare majoră,

pe măsură ce vocea ta
începe să devină mai profundă.

Aceasta se întâmplă atunci
când laringele creşte în mărime,

alungind faldurile vocale
și oferind mai mult loc pentru a vibra.

Aceste falduri lungi au vibraţii
mai încete şi mai mari,

ce rezultă într-o înălţime
de bază mai mică.

Această creştere e dramatică
în special pentru mulţi bărbaţi,

ai căror nivele de testosteron
au dus la îngroșarea vocii,

apoi spre voci mai profunde
şi pătrunzătoare,

şi la proeminenţe laringeale
numite merele lui Adam.

O altă evoluţie vocală
în timpul pubertăţii

survine când ţesutul omogen
ce acoperă faldurile

se transformă
în trei straturi funcţionale diverse:

un muşchi central,

un strat de colagen tare,
învelit în fibre de elastină flexibile

şi un strat extern de membrană mucoasă.

Aceste straturi adaugă
nuanţă şi profunzime vocii,

oferindu-i un timbru distinct care îl
deosebeşte de tonurile sale prepubertare.

După pubertate, majoritatea vocilor
oamenilor rămân aceleaşi

pentru aproape 50 de ani.

Dar noi ne folosim vocile în mod diferit

şi trecem prin simptomele
asociate cu îmbătrânirea laringelui,

cunoscută ca presbifonie.

Iniţial, colagenul
din faldurile noastre se întăreşte

iar fibrele de elastină ce-l înconjoară
se atrofiază şi se degradează.

Această diminuire a flexibilităţii
ridică înălţimea vocilor mai bătrâne.

Dar oamenii ce au simţit efectele
hormonale ale menopauzei,

contracarează o înălţime
mai mare şi depăşită

de către faldurile vocale umflate.

Masa crescută a faldurilor
încetineşte vibraţiile lor,

rezultând în voci mai profunde.

Toate aceste simptome
sunt în continuare complicate,

având mai puţine terminaţii nervoase
laringiene sănătoase,

reducând controlul precis al muşchiului
şi cauzând voci şoptite şi grave.

În fine, aceste modificări anatomice
sunt doar câţiva factori

care îți pot afecta vocea.

Dar când e păstrată în condiţie bună,

cutia ta vocală e un instrument
bine acordat,

capabil de arii de operă,

monologuri iritante

şi discursuri înflăcărate.