Groups of the periodic table | Periodic table | Chemistry | Khan Academy

- Hai sa vorbim puțin

despre grupele tabelului periodic.

Un mod foarte simplu de a te gândi la grupe

este ca sunt coloanele tabelului periodic,

iar convenția standard este să le numerotăm.

Aceasta este prima coloană, deci prima grupă,

a doua coloană, a treia grupă, a patra, a cincea, a șasea,

a șaptea, a opta, a noua, grupa 10, 11, 12,

13, 14, 15, 16, 17 și 18.

Și știu că unii dintre voi vă gândiți

ce este cu aceste elemente din blocul f?

Dacă ar fi să facem corect tabelul periodic,

am schimba toate acestea,

totul din blocul d și din blocul p spre dreapta

și am face spațiu pentru aceste elemente din blocul f,

dar convenția este că nu le numerotăm.

Dar ceea ce este interesant este de ce ne complicăm

să numim una din aceste coloane

o grupă?

Ei bine, asta este interesant la tabelul periodic,

că toate aceste elemente dintr-o coloană,

în mare parte și există multe excepții,

dar în mare parte elementele din coloană

au proprietăți foarte foarte foarte similare,

iar acest lucru se datorează faptului că
elementele dintr-o coloană,

sau elementele dintr-o grupă,

tind să aibă același număr de electroni

în stratul exterior.

Acestea tind să aibă același număr de electroni de valență,

iar electronii de valență și electronii din stratul exterior

tind să coincidă,

deși există o ușoară variație.

Electronii de valență, aceștia sunt electronii

care vor reacționa,

care tind să fie electronii din stratul exterior,

dar există și excepții

și există de fapt multe excepții interesante

care au loc la metalele tranziționale din blocul d,

dar nu vom intra în detalii.

Hai să ne gândim puțin la

câteva grupe despre care vei auzi

și de ce reacționează în moduri similare.

Deci dacă alegem grupa întâi,

iar hidrogenul este un element

puțin mai ciudat,

deoarece hidrogenul nu încearcă să ajungă

la opt electroni de valență,

hidrogenul din acel prim strat

vrea să ajungă la doi electroni de valență, așa cum are heliul,

și deci hidrogenul

nu are prea multe în comun

cu celelalte elemente din grupa întâi

așa cum te-ai putea aștepta în cazul, să zicem,

elementelor din grupa a doua.

Grupa întâi, în afară de hidrogen,

se referă la metalele alcaline,

iar hidrogenul nu este considerat unul,

deci acestea de aici sunt

metale alcaline.

De ce dau toate acestea reacții foarte similare?

De ce au proprietăți foarte similare?

Ei bine, gândindu-te la asta,

trebuie să te gândești la configurația lor electronică.

Deci, de exemplu, configurația electronică a litiului

o să fie aceeași

cu configurația electronică a heliului,

iar apoi,

vom merge la al doilea strat, 2s1.

Are un electron de valență.

Are un electron în stratul exterior.

Dar sodiul?

Ei bine, sodiul o să aibă aceeași

configurație electronică cu neonul

și apoi vom merge la 3s1,

deci din nou are un electron de valență,

un electron în stratul exterior.

Deci toate elementele portocalii de aici

au un electron de valență

și încearcă să ajungă la regula octetului,

la această nirvana pentru atomi,

și deci îți poți imagina că sunt foarte reactivi,

iar când reacționează tind să piardă

acest electron din stratul exterior.

Aceste metale alcaline sunt foarte foarte reactive

și au proprietăți foarte similare.

Sunt lucioase și moi

și deoarece sunt atât de reactive,

sunt greu de găsit

în stare liberă.

Ei bine, hai să continuăm cu celelalte grupe.

Ei bine, dacă ne mutăm la următoarea din dreapta,

la grupa a doua de aici,

acestea se numesc metale alcalino-pământoase.

Metale alcalino-pământoase.

Și din nou, au proprietăți foarte similare,

deoarece au doi electroni de valență,

doi electroni în stratul exterior

și de asemenea pentru ele, care nu sunt la fel de reactive

precum metalele alcaline,

dar stai să scriu asta,
metale alcalino-pământoase,

pentru ele este mai ușor să piardă doi electroni

decât să încerce să obțină șase pentru a ajunge la opt,

deci și acestea tind să fie destul de reactive

și reacționează pierzând acești doi electroni din stratul exterior.

Un lucru interesant se întâmplă când mergi la blocul d

și am învățat asta când ne-am uitat

la configurațiile electronice,

dar dacă te uiți la configurația electronică

a scandiului, să zicem,

electronul, stai să-l fac cu magenta,

configurația electronică a scandiului,

deci scandiul,

configurația electronică a scandiului

va fi la fel

ca cea a argonului.

Principiul Aufbau ne spune despre

configurația electronică,

am avea 4s2 ca la calciu,

dar conform principiului Aufbau

am avea de asemenea un electron în 3d.

Deci ar fi argon, apoi 3d1 4s2.

Și pentru a pune lucrurile în ordine corectă,

o să pun 3d1 înainte de 4s2.

Deci atunci când oamenii se gândesc la principiul Aufbau,

își imaginează toate aceste elemente din blocul d

umplând blocul d.

Așa cum știm din alte videoclipuri
acest lucru nu este chiar adevărat,

dar când schematizezi configurația electronică

ar putea fi folositor.

Apoi vii și începi să completezi blocul p.

Deci de exemplu, dacă te uiți la configurația electronică

a, să zicem, carbonului,

carbonul o să aibă aceeași configurație electronică

cu cea a heliului,

iar apoi vei completa blocul s 2s2,

iar apoi 2p2.

Deci 2p2.

Deci câți electroni de valență are?

Ei bine, în stratul al doilea, stratul exterior,

are doi plus doi, are patru electroni de valență,

iar acest lucru va fi adevărat pentru elementele din această grupă

și de aceea

carbonul are comportament de formare a legăturilor similar cu siliciul,

cu celelalte elemente din grupa sa.

Și am putea continua,

de exemplu, cu oxigenul și sulful,

acestea ar vrea să primească doi electroni

de la altcineva, deoarece au șase electroni de valență,

vor să ajungă la opt,

ca să aibă comportament similar de formare a legăturilor.

Mergem la grupa galbenă de aici,

aceștia sunt halogenii.

Deci există un nume special pentru ei.

Aceștia sunt halogenii.

Și aceștia sunt foarte reactivi,

deoarece au șapte electroni de valență.

Nu le-ar plăcea nimic mai mult

decât să primească un electron de valența,

deci le place să reacționeze, de fapt,

le place să reacționeze în special

cu metalele alcaline de aici.

Și în final, ajungem la nirvana atomică

în cazul gazelor nobile de aici.

Deci gazele nobile, acesta este celălalt nume

pentru elementele din grupa 18, gaze nobile.

Și au toate proprietatea foarte similară

de a nu fi reactive.

De ce nu reacționează?

Și-au completat stratul exterior.

Nu simt nevoia, sunt nobile,

sunt deasupra luptei pentru electroni,

nu simt nevoia să reacționeze cu oricine altcineva.