-
Când studiam Roma Antică,
-
unul dintre cele mai dificile lucruri pentru mine era să înțeleg
-
cum toate aceste ruine se potriveau împreună
-
Dar din feriire, îl avem pe Dr. Bernard Frischer
-
care a construit o extraordinară simulare video
-
care ne permite să ne mișcăm prin acest spațiu.
-
Dificultatea vine de regulă din două cauze.
-
Înainte de toate, acelel orașe antice sunt acum în ruine
-
deci problema pe care o avem este:
-
Cum să trecem de la ruine la modul în care
-
arăta totul în antichitate?
-
În al doilea rând, avem doar ruine aleatorii,
-
nu avem totul.
-
Deci chiar dacă poți realiza cum arăta Pantheonul
-
sau Colosseumul,
-
sunt la o milă depărtare una de alta în oraș.
-
Ce era în jur? Majoritatea dintre acestea lipsesc.
-
Deci vizualizarea încearcă să pună tot orașul laolaltă.
-
Deci să privim. Okay.
-
Este frumos.
-
Acum zburăm ușor peste oraș, peste Tibru.
-
Este un loc bun pentru a începe pentru ca știți,
-
Tibrul împarte Roma în două.
-
Și văd în depărtare un templu foarte mare.
-
Acela e Templul lui Jupiter Optimus Maximus.
-
Jupiter, cel mai bun și măreț,
-
este templul de bază al cultului roman.
-
Și este pe vârful Dealului Capitolin
-
care din cauza templului său și altele,
-
era considerat centrul de cult al statului
-
și religia statului.
-
DEci ce moment din istoria Romei am ales?
-
Acesta este, teoretic, anul 320 d.Hr.
-
vârful dezvoltării urbane a Romei,
-
mai ales în ceea ce priveste arhitectura publică
-
din simplul motiv că
-
Împăratul la acel timp era Constantin cel Mare
-
și la puțin timp după acest an,
-
a mutat capitala de la Roma
-
la Constantinopol.
-
ok, deci zburăm de-a lungul răului,
-
și după dealul Capitolin, vedem dealul Palatin,
-
un altul dintre cele șapte dealuri canonice ale Romei.
-
Și Palestinul este evident pentru oricine vizitează Roma.
-
Dacă te afli în Forum,
-
acesta e marele deal cu palate.
-
De fapt, cuvântul palat derivă de la cuvântul Palatin.
-
Romanii, cum timpul a trecut în istoria lor,
-
spuneau: ”Oriunde este îmoaratul, acolo este palatul”
-
sau palatinul. Deci, termenul palat a ajuns detașat
-
de deal fizic
-
și a ajuns să însemne ”locul unde locuiește conducătorul”.
-
Și chiar cum trecem peste
-
ce este Circus Maximus,
-
văd palatul imoerial, este imens.
-
A acoperit în adevăratul sens al cuvîntului tot dealul.
-
Trebuie să ne amintim că acesta nu era doar
-
locul în care locuia împăartul și familia lui,
-
dar era de asemenea centrul guvernului.
-
Vedeți vreo relație
-
între acest circ enorm și palat?
-
Ele sunt de fapt conectate
-
și împăratul era un adevărat ”fan” al jocurilor de circ
-
și putea cu ușurință să coboare în boxa imperială
-
din palatul său,
-
sau dacă chiar dorea,
-
putea să urmărească cursele de la circ la palat.
-
Deci nu vorbim de Barnum&Bailey,
-
ci despre evenimente sportive.
-
Vornim în generald de curse de care.
-
Gandiți-vă la Ben Hur, cele mai faimoase scene cu întreceri de care.
-
De asemenea, erau și vânători de animale,
-
erau parade, procesiuni religioase,
-
și procesiuni triumfale.
-
Deci să mergem spre orașul propriu-zis. Știm că
-
Roma a fost o cultură comercială care avea adevărate piețe.
-
Cât de multe știm totuși despre
-
viețile de zi cu zi ale locuitorilor?
-
Știm destul de multe.
-
Știm despre sutele de schimburi și profesii,
-
despre clasele sociale,
-
știm despre dieta lor, despre longevitatea lor.
-
Scriitorii au reconstruit în detaliu
-
ce însemna viața de zi cu zi.
-
Una dintre cele mai impresionante structuri
-
pe care le vad este un apeduct, această ”autostradă” pentru apă.
-
da, Romanii sunt faimoși pentru apeductele lor.
-
Nu ar fi putut niciodată să aibă un oraș mare
-
de un milion sau chiar două milioane de locuitori
-
pe care îl vedem, fără apeductele
-
care aduceau apa de la
-
20 sau 30 de mile depărtare din munți.
-
Ei au ținut acest sistem gravitațional în funcțiune
-
prin aducerea surselor în munți
-
care aduceau apa în oraș
-
și valea care dădeaforță apei.
-
Ei au fost cumva capabili să calculeze
-
o pantă de doar 30cm la fiecare 600m
-
ceea ce este remarcabil.
-
Nu știm cum au reșit să calculeze atât de precis
-
că apa continua să se miște ușor în jos pe deal
-
dar implacabil în jos.
-
Există acest tip de ambiție,
-
această noțiune că oamenii pot controla natura.
-
Nu trebuie să construiești un oraș acolo unde este deja apă,
-
dar putem folosi natura în avantajul nostru.
-
Romanii erau ingineri remarcabili.
-
Foloseau apa pentru băut,
-
evident pentru gătit și așa mai departe.
-
Dar totuși multe dinter apeducte
-
se terminau în fântâni,
-
sau în băi publice.
-
Deci această zona pare cumva detașată de
-
partea mai aglomerata, urbană a orașului,
-
și acestea sunt Băile lui Traian.
-
Da, acestea nu erau primele băi publice,
-
dar erau băi
-
care ofereau un desigh standard pentru băile publice.
-
Blocuri de clădiri de baie
-
în mijlocul unui fel fe grădini
-
delimitate de pereți.
-
Și vorbeam mai devreme despre modul în care
-
împărații puteau să asigure pentru
-
buna funcționare a orașului,
-
și acesta este un exemplu primar.
-
Deci acum ne mutăm la unele dintre cele mai
-
cunoscute monumente ale Romei antice.
-
Colosseumul.
-
Dar suntem mai degrabă într-un moment târziu alistoriei Romei.
-
Înainte de Colosseum, nu era aici un alt palat?
-
De fapt, era.
-
Colosseumul a fost contruit de Împăratul Vespasian,
-
devenit împărat în 69 d. Hr.
-
după sinuciderea lui Nero, un împărat foarte nepopular.
-
Unul dintre motivele pentru care era nepopular a fost că
-
după marele incendiu din 64,
-
în care o mare parte a orașului a fost distrusă,
-
el a luat peste 400 mii metri pătrați din inima orașului
-
și i-a transformat în proprietate privată
-
pentru uzul său personal si palat.
-
Casa de Aur a lui Nero.
-
Și Colosseumul era de fapt un lac acolo.
-
Și Vaspasian,
-
ca să arate că este prieten al poporului,
-
a umplut lacul și a construit Colosseumul peste.
-
Colosseumu nu a fost inițial numit așa.
-
Nu. Acesta e termenul care
-
datează doar de la începutul Evului Mediu.
-
Romanii îl numeau Anfiteatrul Flavian
-
deoarece numele de afmilie al lui Vespasian era Flavius,
-
deci Flavian.
-
Și este un Anfiteatru, sau un fek de dublu teatru,
-
în formă ovală.
-
Romanii cu siguranță nu îl numeau Colosseum,
-
dar numeau totuși aceasra imensă statuie Colossus.
-
Este o statuie a zeului Soare.
-
Acum ai menționat că acesta e momentul
-
când Constantin stăpânește Roma
-
și nu mutase încă capitala in Est.
-
Este interesant să privești acest arc,
-
Arcul lui Constantin,
-
și să realizezi că e nou-nouț.
-
Are numai câțiva ani,
-
Constantin părăsind Roma după ce l-a înfrânt pe Maxentius
-
la Bătălia de la Podul Milvian.
-
Din câte știm noi,
-
el niciodată nu s-a întors la Roma să-l vadă.
-
Deci tocmai am trecut de marginea Colosseumului
-
și ne uităm în jos.
-
Aceasta este, într-un fel, o oglindă a societății romane.
-
Cele mai bune locuri sunt cele mai jos,
-
apropiate de arenă,
-
și erau reservate împăratului,
-
oficialilor, preoților și așa mai departe.
-
Apoi în spatele lor erau senatorii.
-
În spoatele acestora, oamenii de afaceri bogați.
-
și în spatle lor, cei născuți liberi, cetățenii normali.
-
Chiar sus de tot, stăteau femeile, sclavii si străinii.
-
Deci ce veneau să vadă?
-
După cum putem vedea acum ce se întâmplă,
-
este un lucru important să asociem cu Colosseumul
-
luptele de gladiatori.
-
Un alt lucru care se întâmpla aici pe care
-
romanii îl iubeau erau vânătoarea de animale sălbatice,
-
Al treilea lucru este execuția criminalilor.
-
Deobicei în moduri foarte ”colorate”.
-
În moduri pe care noi le considerăm crude.
-
Deci să ne întoarcem la stânga spre forum.
-
Ce este acel enorm templu?
-
Este cel mai mare templu al religiei de stat.
-
Este templul lui Venus si Roma.
-
A fost construit de împăratul Adrian.
-
Este de fapt interesnat pentru că
-
este format din două temple spate în spate.
-
O parte este dedicată venerării zeiței,
-
Venus.
-
Aceea este cea dispre Colosseum.
-
Cealaltă, pentru zeița, Roma, cu fața sore forum.
-
Și pare să fi fost un motiv pentru asta.
-
Venus se uită la Colosseum
-
care este asociat cu distracția și jocurile.
-
Otium, ar spune romanii. Destindere.
-
Pe când Roma este o zeită mai seioasă.
-
Ea întâmpină forumul, care este zona de negoț,
-
sau afaceri și muncă.
-
Ok, acum ne mutăm spre forumul efectiv.
-
Și ne vom opri mai întâi la Basilic alui Maxentius,
-
ultima dintre cele mai mari clădiri civice,
-
construite în Roma înainte de mutarea capitalei.
-
Aceasta este o structură imensă
-
iar cuvântul basilică ne este familiar.
-
De multe ori numim bisericile ”basilici” acum.
-
Pentru romani, era o clădire publică,
-
folosită în general pentru curți,
-
creștinii au adoptat forumul clădirii
-
deoarece venrau în interior,
-
deci au adoptat o clădire preexistentă
-
și i-au dat o nouă însemnătate.
-
Acum ne mutăm în
-
una dintre cele mai complicate părți ale Romei,
-
în special când încerci să te uiți la ruine
-
și să înțelegi cum aceste clădiri sunt conectate între ele.
-
Mereu am spus că forulul este ca și zidul în Washington.
-
Este un mare spațiu public,
-
folosit pentru evenimente publice precum paradele și discursurile.
-
Clădirile din jurul zonei deschise sunt de asemenea publice
-
și sunt curți și temple.
-
Apoi, pe piața forumului sunt,
-
ca și în cazul zidului in Washington,
-
monumente cu rol comemorativ al
-
unor oameni importanți și evenimente.
-
Alăturat forumului,
-
au fost construite proprietăți private
-
astfel ca fiecare împărat sa îsi poată construi propriul forum
-
așa numitul imperial fora al împăraților.
-
Am parcurs un întreg cerc
-
și acum ne uităm din nou la Capitolin.
-
Zburăm peste forumul roman,
-
ne vom întoarce de fapt la el.
-
Zburăm peste dealul Capitolin,
-
Putem vedea templul lui Jupiter Optimus Maximus,
-
iar acum suntem in spate, înapoi la râu,
-
unde găsim o mare zonă plată a Romei
-
numită Campus Martius,
-
Câmpul lui Marte.
-
Era numit așa deoarece în Republica Romană
-
când exista o armată de cetățeni,
-
armata s-ar întâlni aici să se antreneze.
-
Acum ne-am mutat la acest minunat lac pătrat
-
și ne uităm la aripa
-
unei enorme importante clădiri, Pantheonul.
-
Partea rotundă,
-
nu am fi vazut-o cu adevărat în antichitate.
-
Am fi văzut partea care are opt coloane
-
pe cealaltă parte, care arată ca un templu tradițional.
-
Ne place să spunem că a fost construit ca o clădire
-
cu o surpriză înăuntru.
-
Pentru că arată ca un obișnuit
-
templu Roman sau grec.
-
dar când intri înăuntru,
-
atunci realizezi că există un rotund.
-
Vreau doar să stau o secundă
-
minunându-mă la scara acestei structuri.
-
UItați-vă la acele coloane, sunt enorme.
-
Abilitatea de a așeza bucăți de piatră atât de mari
-
este o performanță fenomenală în sine.
-
Este fenomenal și chiar mai mult decât atât când considerăm că
-
acesta este granit, și este adus din Egipt.
-
Deci a fost adus de foarte departe.
-
Această clădire care celelbrează împărații romani,
-
această clădire pe care o știm, avea statui a lui
-
Iulius Caesar si Augustus,
-
fapt pentru care noi credem ca această clădire a fost întotdeauna dedicată
-
venerării împăraților.
-
Deci acest spațiu se deschide într-un mod magic.
-
chiar o face, iar magia este chiar remarcabilă.
-
Am adus mulți vizitatori acolo,
-
și i-am întrebat
-
dacă au avut aceeași experiență pe care am avut-o și eu.
-
Dacă te oprești chiar la intrare,
-
și îți ții capul drept, mereu întreb
-
”Ce vezi?” Și toată lumea întotdeauna este de acord.
-
Poți vedea gaura domului din vârf,
-
o numim ochi.
-
Vezi podeaua,
-
și vezi cele doua părți, stânga și dreapta.
-
Aceea e ca să realizezi că acel spațiu e cu adevărat grandios.
-
Este chiar la limita vizuală umană,
-
iar pentru mine întotdeauna va defini ce este clasicismul,
-
care este întotdeauna derivat din forma umană,
-
proporțiile și limitările ei.
-
Și prin construirea unei clădiri care
-
corespunde exact limitelor noastre vizuale, ne innobilează.
-
Ne face să ne simțim atât de fabuloși pe cât
-
ne putem simți ca oameni.
-
Nu ne reduce. Dacă era de zece ori mai mare,
-
ne-am f simțit
-
reduși la mărimea unei furnici, sau ceva.
-
Cladirea este împodobită obsesiv cu forme circulare.
-
Dar este de asemenea împodobită cu pătrate.
-
Ne uităm la podea și vedem
-
acest joc de pătrate și cercuri.
-
Și apoi bineînțeles vedem acele casete
-
care creează acest frumos simț al ritmului.
-
Absolut. Și observați că și acolo
-
simțim jocul pătratelor și cercurilor,
-
pentru că acestea sunt chenare pătrate care
-
ne oferă un dom semi circular.
-
Dar ce mi se pare interesant despre asta este
-
mai înainte de toate, faptul că este pictat.
-
Cânt mergi acolo astăzi,
-
vopseaua este complet pierdută.
-
Într-un dom al motivelor raiului.
-
Baza domului este pictată albastru.
-
Chenarele sunt subliniate în galben de parcă
-
radiază lumina soarelui,
-
și în mijloc erau probabil rozete
-
care se presupune că reprezintă sori sau stele.
-
Chiar și în antichitate știm de la un istoric
-
care a scris doar o sută de ani
-
după ce clădirea a fost construită.
-
Oamenii se întreabau, cum au construit domul?
-
CUm erau capabili să facă asta?
-
Se minunau la el chiar și în antichitate.
-
Lumina este foarte intreresantă.
-
Dacă te uiți la chenarem ai impresia că
-
știi că lumina ochilor va
-
direcționa razele soarelui în direfite chenare
-
în direfite momente ale zilei, în zile diferite ale anului.
-
Cercetări recente sugerează că
-
acea nu era cu adevărat solar
-
dar trecerea timpului juca o parte importantă
-
și jocul luminii în spațiu idica
-
trecerea timpului pe durata anului.
-
Este totuși un aliniament
-
care pare să fie intenționat
-
și aceeaa este lumina doarelui care vine prin ochi
-
la amiază pe 21 aprilie
-
când iluminează ușa principală a Pantheonului.
-
Amintiți-vă că Adrian a fost cel
-
responsabil pentru Pantheon în această fază.
-
21 Aprilie era festivalul aniversar al Romei,
-
iar interesul lui Adrian în acest festival a dus la
-
schimbarea numelui în Festivalul Romaea
-
în onoarea zeiței Roma.
-
El pare să fi aliniat clădirea în așa o manieră ca
-
să existe acest efect dramatic la amiază,
-
și ne putem doar imagina că
-
putea să existe un fel de festival aniversar
-
care decurgea in Pantheon in acea zi.
-
Acum sa mergem înapoi la forum.
-
Câteva dintre drumurile principașe care merg în oraș
-
se întâlnesc aici la forum,
-
fiind un loc de întâlnire prin care romanii
-
treceeau în zile obișnuite.
-
După cum încăperea se depărtează
-
și putem să vedem întreaga întindere a orașului,
-
chiar înțelegi cât de complexă,
-
cât de avansată era lumea antică.
-
Câte cladiri erau aici, câte credem că erau?
-
Avem două recensăminte din al patrulea secol d.Hr. care
-
sugerează că erau
-
între opt și zece mii de clădiri aici.
-
Credem că populația
-
ar fi putut să fie între un milion sau chiar două milioane de locuitori.
-
Suprafața totală era de arpoximativ
-
douăzeci și cinci de kilometri pătrați
-
deci era cel mai mare oraș din lumea vestică, în orice caz,
-
până la Londra secolului al 19-lea.