< Return to Video

Ancient Rome

  • 0:05 - 0:06
    Când studiam Roma Antică,
  • 0:06 - 0:08
    unul dintre cele mai dificile lucruri pentru mine era să înțeleg
  • 0:08 - 0:11
    cum toate aceste ruine se potriveau împreună
  • 0:11 - 0:14
    Dar din feriire, îl avem pe Dr. Bernard Frischer
  • 0:14 - 0:17
    care a construit o extraordinară simulare video
  • 0:17 - 0:19
    care ne permite să ne mișcăm prin acest spațiu.
  • 0:19 - 0:21
    Dificultatea vine de regulă din două cauze.
  • 0:21 - 0:24
    Înainte de toate, acelel orașe antice sunt acum în ruine
  • 0:24 - 0:25
    deci problema pe care o avem este:
  • 0:25 - 0:28
    Cum să trecem de la ruine la modul în care
  • 0:28 - 0:29
    arăta totul în antichitate?
  • 0:29 - 0:31
    În al doilea rând, avem doar ruine aleatorii,
  • 0:31 - 0:32
    nu avem totul.
  • 0:32 - 0:34
    Deci chiar dacă poți realiza cum arăta Pantheonul
  • 0:34 - 0:35
    sau Colosseumul,
  • 0:35 - 0:36
    sunt la o milă depărtare una de alta în oraș.
  • 0:36 - 0:39
    Ce era în jur? Majoritatea dintre acestea lipsesc.
  • 0:39 - 0:41
    Deci vizualizarea încearcă să pună tot orașul laolaltă.
  • 0:41 - 0:43
    Deci să privim. Okay.
  • 0:43 - 0:45
    Este frumos.
  • 0:45 - 0:48
    Acum zburăm ușor peste oraș, peste Tibru.
  • 0:48 - 0:50
    Este un loc bun pentru a începe pentru ca știți,
  • 0:50 - 0:52
    Tibrul împarte Roma în două.
  • 0:52 - 0:55
    Și văd în depărtare un templu foarte mare.
  • 0:55 - 0:59
    Acela e Templul lui Jupiter Optimus Maximus.
  • 0:59 - 1:00
    Jupiter, cel mai bun și măreț,
  • 1:00 - 1:03
    este templul de bază al cultului roman.
  • 1:03 - 1:05
    Și este pe vârful Dealului Capitolin
  • 1:05 - 1:08
    care din cauza templului său și altele,
  • 1:08 - 1:10
    era considerat centrul de cult al statului
  • 1:10 - 1:11
    și religia statului.
  • 1:11 - 1:14
    DEci ce moment din istoria Romei am ales?
  • 1:14 - 1:17
    Acesta este, teoretic, anul 320 d.Hr.
  • 1:17 - 1:20
    vârful dezvoltării urbane a Romei,
  • 1:20 - 1:21
    mai ales în ceea ce priveste arhitectura publică
  • 1:21 - 1:22
    din simplul motiv că
  • 1:22 - 1:25
    Împăratul la acel timp era Constantin cel Mare
  • 1:25 - 1:26
    și la puțin timp după acest an,
  • 1:26 - 1:28
    a mutat capitala de la Roma
  • 1:28 - 1:31
    la Constantinopol.
  • 1:31 - 1:32
    ok, deci zburăm de-a lungul răului,
  • 1:32 - 1:36
    și după dealul Capitolin, vedem dealul Palatin,
  • 1:36 - 1:40
    un altul dintre cele șapte dealuri canonice ale Romei.
  • 1:40 - 1:43
    Și Palestinul este evident pentru oricine vizitează Roma.
  • 1:43 - 1:45
    Dacă te afli în Forum,
  • 1:45 - 1:47
    acesta e marele deal cu palate.
  • 1:47 - 1:50
    De fapt, cuvântul palat derivă de la cuvântul Palatin.
  • 1:50 - 1:52
    Romanii, cum timpul a trecut în istoria lor,
  • 1:52 - 1:55
    spuneau: ”Oriunde este îmoaratul, acolo este palatul”
  • 1:55 - 1:57
    sau palatinul. Deci, termenul palat a ajuns detașat
  • 1:57 - 1:59
    de deal fizic
  • 1:59 - 2:02
    și a ajuns să însemne ”locul unde locuiește conducătorul”.
  • 2:02 - 2:04
    Și chiar cum trecem peste
  • 2:04 - 2:06
    ce este Circus Maximus,
  • 2:06 - 2:09
    văd palatul imoerial, este imens.
  • 2:09 - 2:11
    A acoperit în adevăratul sens al cuvîntului tot dealul.
  • 2:11 - 2:13
    Trebuie să ne amintim că acesta nu era doar
  • 2:13 - 2:15
    locul în care locuia împăartul și familia lui,
  • 2:15 - 2:17
    dar era de asemenea centrul guvernului.
  • 2:17 - 2:20
    Vedeți vreo relație
  • 2:20 - 2:23
    între acest circ enorm și palat?
  • 2:23 - 2:24
    Ele sunt de fapt conectate
  • 2:24 - 2:27
    și împăratul era un adevărat ”fan” al jocurilor de circ
  • 2:27 - 2:31
    și putea cu ușurință să coboare în boxa imperială
  • 2:31 - 2:32
    din palatul său,
  • 2:32 - 2:33
    sau dacă chiar dorea,
  • 2:33 - 2:36
    putea să urmărească cursele de la circ la palat.
  • 2:36 - 2:38
    Deci nu vorbim de Barnum&Bailey,
  • 2:38 - 2:41
    ci despre evenimente sportive.
  • 2:41 - 2:43
    Vornim în generald de curse de care.
  • 2:43 - 2:46
    Gandiți-vă la Ben Hur, cele mai faimoase scene cu întreceri de care.
  • 2:46 - 2:47
    De asemenea, erau și vânători de animale,
  • 2:47 - 2:50
    erau parade, procesiuni religioase,
  • 2:50 - 2:52
    și procesiuni triumfale.
  • 2:52 - 2:54
    Deci să mergem spre orașul propriu-zis. Știm că
  • 2:54 - 2:58
    Roma a fost o cultură comercială care avea adevărate piețe.
  • 2:58 - 2:59
    Cât de multe știm totuși despre
  • 2:59 - 3:02
    viețile de zi cu zi ale locuitorilor?
  • 3:02 - 3:03
    Știm destul de multe.
  • 3:03 - 3:06
    Știm despre sutele de schimburi și profesii,
  • 3:06 - 3:07
    despre clasele sociale,
  • 3:07 - 3:10
    știm despre dieta lor, despre longevitatea lor.
  • 3:10 - 3:13
    Scriitorii au reconstruit în detaliu
  • 3:13 - 3:14
    ce însemna viața de zi cu zi.
  • 3:14 - 3:16
    Una dintre cele mai impresionante structuri
  • 3:16 - 3:19
    pe care le vad este un apeduct, această ”autostradă” pentru apă.
  • 3:19 - 3:21
    da, Romanii sunt faimoși pentru apeductele lor.
  • 3:21 - 3:23
    Nu ar fi putut niciodată să aibă un oraș mare
  • 3:23 - 3:24
    de un milion sau chiar două milioane de locuitori
  • 3:24 - 3:26
    pe care îl vedem, fără apeductele
  • 3:26 - 3:28
    care aduceau apa de la
  • 3:28 - 3:29
    20 sau 30 de mile depărtare din munți.
  • 3:29 - 3:32
    Ei au ținut acest sistem gravitațional în funcțiune
  • 3:32 - 3:35
    prin aducerea surselor în munți
  • 3:35 - 3:36
    care aduceau apa în oraș
  • 3:36 - 3:39
    și valea care dădeaforță apei.
  • 3:39 - 3:41
    Ei au fost cumva capabili să calculeze
  • 3:41 - 3:43
    o pantă de doar 30cm la fiecare 600m
  • 3:43 - 3:44
    ceea ce este remarcabil.
  • 3:44 - 3:46
    Nu știm cum au reșit să calculeze atât de precis
  • 3:46 - 3:49
    că apa continua să se miște ușor în jos pe deal
  • 3:49 - 3:51
    dar implacabil în jos.
  • 3:51 - 3:52
    Există acest tip de ambiție,
  • 3:52 - 3:55
    această noțiune că oamenii pot controla natura.
  • 3:55 - 3:59
    Nu trebuie să construiești un oraș acolo unde este deja apă,
  • 3:59 - 4:02
    dar putem folosi natura în avantajul nostru.
  • 4:02 - 4:04
    Romanii erau ingineri remarcabili.
  • 4:04 - 4:07
    Foloseau apa pentru băut,
  • 4:07 - 4:08
    evident pentru gătit și așa mai departe.
  • 4:08 - 4:10
    Dar totuși multe dinter apeducte
  • 4:10 - 4:11
    se terminau în fântâni,
  • 4:11 - 4:13
    sau în băi publice.
  • 4:13 - 4:17
    Deci această zona pare cumva detașată de
  • 4:17 - 4:18
    partea mai aglomerata, urbană a orașului,
  • 4:18 - 4:20
    și acestea sunt Băile lui Traian.
  • 4:20 - 4:22
    Da, acestea nu erau primele băi publice,
  • 4:22 - 4:24
    dar erau băi
  • 4:24 - 4:27
    care ofereau un desigh standard pentru băile publice.
  • 4:27 - 4:28
    Blocuri de clădiri de baie
  • 4:28 - 4:30
    în mijlocul unui fel fe grădini
  • 4:30 - 4:32
    delimitate de pereți.
  • 4:32 - 4:35
    Și vorbeam mai devreme despre modul în care
  • 4:35 - 4:36
    împărații puteau să asigure pentru
  • 4:36 - 4:37
    buna funcționare a orașului,
  • 4:37 - 4:38
    și acesta este un exemplu primar.
  • 4:38 - 4:41
    Deci acum ne mutăm la unele dintre cele mai
  • 4:41 - 4:43
    cunoscute monumente ale Romei antice.
  • 4:43 - 4:44
    Colosseumul.
  • 4:44 - 4:46
    Dar suntem mai degrabă într-un moment târziu alistoriei Romei.
  • 4:46 - 4:49
    Înainte de Colosseum, nu era aici un alt palat?
  • 4:49 - 4:50
    De fapt, era.
  • 4:50 - 4:52
    Colosseumul a fost contruit de Împăratul Vespasian,
  • 4:52 - 4:56
    devenit împărat în 69 d. Hr.
  • 4:56 - 5:00
    după sinuciderea lui Nero, un împărat foarte nepopular.
  • 5:00 - 5:02
    Unul dintre motivele pentru care era nepopular a fost că
  • 5:02 - 5:04
    după marele incendiu din 64,
  • 5:04 - 5:06
    în care o mare parte a orașului a fost distrusă,
  • 5:06 - 5:09
    el a luat peste 400 mii metri pătrați din inima orașului
  • 5:09 - 5:11
    și i-a transformat în proprietate privată
  • 5:11 - 5:14
    pentru uzul său personal si palat.
  • 5:14 - 5:15
    Casa de Aur a lui Nero.
  • 5:15 - 5:18
    Și Colosseumul era de fapt un lac acolo.
  • 5:18 - 5:19
    Și Vaspasian,
  • 5:19 - 5:21
    ca să arate că este prieten al poporului,
  • 5:21 - 5:23
    a umplut lacul și a construit Colosseumul peste.
  • 5:23 - 5:26
    Colosseumu nu a fost inițial numit așa.
  • 5:26 - 5:28
    Nu. Acesta e termenul care
  • 5:28 - 5:29
    datează doar de la începutul Evului Mediu.
  • 5:29 - 5:32
    Romanii îl numeau Anfiteatrul Flavian
  • 5:32 - 5:35
    deoarece numele de afmilie al lui Vespasian era Flavius,
  • 5:35 - 5:36
    deci Flavian.
  • 5:36 - 5:39
    Și este un Anfiteatru, sau un fek de dublu teatru,
  • 5:39 - 5:40
    în formă ovală.
  • 5:40 - 5:43
    Romanii cu siguranță nu îl numeau Colosseum,
  • 5:43 - 5:45
    dar numeau totuși aceasra imensă statuie Colossus.
  • 5:45 - 5:47
    Este o statuie a zeului Soare.
  • 5:47 - 5:50
    Acum ai menționat că acesta e momentul
  • 5:50 - 5:51
    când Constantin stăpânește Roma
  • 5:51 - 5:54
    și nu mutase încă capitala in Est.
  • 5:54 - 5:56
    Este interesant să privești acest arc,
  • 5:56 - 5:57
    Arcul lui Constantin,
  • 5:57 - 5:59
    și să realizezi că e nou-nouț.
  • 5:59 - 6:01
    Are numai câțiva ani,
  • 6:01 - 6:04
    Constantin părăsind Roma după ce l-a înfrânt pe Maxentius
  • 6:04 - 6:06
    la Bătălia de la Podul Milvian.
  • 6:06 - 6:07
    Din câte știm noi,
  • 6:07 - 6:09
    el niciodată nu s-a întors la Roma să-l vadă.
  • 6:09 - 6:12
    Deci tocmai am trecut de marginea Colosseumului
  • 6:12 - 6:13
    și ne uităm în jos.
  • 6:13 - 6:16
    Aceasta este, într-un fel, o oglindă a societății romane.
  • 6:16 - 6:18
    Cele mai bune locuri sunt cele mai jos,
  • 6:18 - 6:19
    apropiate de arenă,
  • 6:19 - 6:21
    și erau reservate împăratului,
  • 6:21 - 6:24
    oficialilor, preoților și așa mai departe.
  • 6:24 - 6:26
    Apoi în spatele lor erau senatorii.
  • 6:26 - 6:28
    În spoatele acestora, oamenii de afaceri bogați.
  • 6:28 - 6:31
    și în spatle lor, cei născuți liberi, cetățenii normali.
  • 6:31 - 6:35
    Chiar sus de tot, stăteau femeile, sclavii si străinii.
  • 6:35 - 6:37
    Deci ce veneau să vadă?
  • 6:37 - 6:39
    După cum putem vedea acum ce se întâmplă,
  • 6:39 - 6:41
    este un lucru important să asociem cu Colosseumul
  • 6:41 - 6:42
    luptele de gladiatori.
  • 6:42 - 6:44
    Un alt lucru care se întâmpla aici pe care
  • 6:44 - 6:46
    romanii îl iubeau erau vânătoarea de animale sălbatice,
  • 6:46 - 6:49
    Al treilea lucru este execuția criminalilor.
  • 6:49 - 6:51
    Deobicei în moduri foarte ”colorate”.
  • 6:51 - 6:53
    În moduri pe care noi le considerăm crude.
  • 6:53 - 6:57
    Deci să ne întoarcem la stânga spre forum.
  • 6:57 - 6:59
    Ce este acel enorm templu?
  • 6:59 - 7:01
    Este cel mai mare templu al religiei de stat.
  • 7:01 - 7:03
    Este templul lui Venus si Roma.
  • 7:03 - 7:05
    A fost construit de împăratul Adrian.
  • 7:05 - 7:07
    Este de fapt interesnat pentru că
  • 7:07 - 7:08
    este format din două temple spate în spate.
  • 7:08 - 7:11
    O parte este dedicată venerării zeiței,
  • 7:11 - 7:12
    Venus.
  • 7:12 - 7:14
    Aceea este cea dispre Colosseum.
  • 7:14 - 7:16
    Cealaltă, pentru zeița, Roma, cu fața sore forum.
  • 7:16 - 7:18
    Și pare să fi fost un motiv pentru asta.
  • 7:18 - 7:19
    Venus se uită la Colosseum
  • 7:19 - 7:21
    care este asociat cu distracția și jocurile.
  • 7:21 - 7:23
    Otium, ar spune romanii. Destindere.
  • 7:23 - 7:26
    Pe când Roma este o zeită mai seioasă.
  • 7:26 - 7:28
    Ea întâmpină forumul, care este zona de negoț,
  • 7:28 - 7:30
    sau afaceri și muncă.
  • 7:30 - 7:33
    Ok, acum ne mutăm spre forumul efectiv.
  • 7:33 - 7:36
    Și ne vom opri mai întâi la Basilic alui Maxentius,
  • 7:36 - 7:38
    ultima dintre cele mai mari clădiri civice,
  • 7:38 - 7:41
    construite în Roma înainte de mutarea capitalei.
  • 7:41 - 7:43
    Aceasta este o structură imensă
  • 7:43 - 7:45
    iar cuvântul basilică ne este familiar.
  • 7:45 - 7:47
    De multe ori numim bisericile ”basilici” acum.
  • 7:47 - 7:50
    Pentru romani, era o clădire publică,
  • 7:50 - 7:52
    folosită în general pentru curți,
  • 7:52 - 7:54
    creștinii au adoptat forumul clădirii
  • 7:54 - 7:55
    deoarece venrau în interior,
  • 7:55 - 7:59
    deci au adoptat o clădire preexistentă
  • 7:59 - 8:00
    și i-au dat o nouă însemnătate.
  • 8:00 - 8:01
    Acum ne mutăm în
  • 8:01 - 8:03
    una dintre cele mai complicate părți ale Romei,
  • 8:03 - 8:05
    în special când încerci să te uiți la ruine
  • 8:05 - 8:08
    și să înțelegi cum aceste clădiri sunt conectate între ele.
  • 8:08 - 8:10
    Mereu am spus că forulul este ca și zidul în Washington.
  • 8:10 - 8:12
    Este un mare spațiu public,
  • 8:12 - 8:16
    folosit pentru evenimente publice precum paradele și discursurile.
  • 8:16 - 8:19
    Clădirile din jurul zonei deschise sunt de asemenea publice
  • 8:19 - 8:22
    și sunt curți și temple.
  • 8:22 - 8:24
    Apoi, pe piața forumului sunt,
  • 8:24 - 8:27
    ca și în cazul zidului in Washington,
  • 8:27 - 8:28
    monumente cu rol comemorativ al
  • 8:28 - 8:30
    unor oameni importanți și evenimente.
  • 8:30 - 8:32
    Alăturat forumului,
  • 8:32 - 8:34
    au fost construite proprietăți private
  • 8:34 - 8:37
    astfel ca fiecare împărat sa îsi poată construi propriul forum
  • 8:37 - 8:40
    așa numitul imperial fora al împăraților.
  • 8:40 - 8:42
    Am parcurs un întreg cerc
  • 8:42 - 8:44
    și acum ne uităm din nou la Capitolin.
  • 8:44 - 8:46
    Zburăm peste forumul roman,
  • 8:46 - 8:47
    ne vom întoarce de fapt la el.
  • 8:47 - 8:49
    Zburăm peste dealul Capitolin,
  • 8:49 - 8:51
    Putem vedea templul lui Jupiter Optimus Maximus,
  • 8:51 - 8:53
    iar acum suntem in spate, înapoi la râu,
  • 8:53 - 8:56
    unde găsim o mare zonă plată a Romei
  • 8:56 - 8:57
    numită Campus Martius,
  • 8:57 - 8:58
    Câmpul lui Marte.
  • 8:58 - 9:01
    Era numit așa deoarece în Republica Romană
  • 9:01 - 9:02
    când exista o armată de cetățeni,
  • 9:02 - 9:04
    armata s-ar întâlni aici să se antreneze.
  • 9:04 - 9:08
    Acum ne-am mutat la acest minunat lac pătrat
  • 9:08 - 9:10
    și ne uităm la aripa
  • 9:10 - 9:13
    unei enorme importante clădiri, Pantheonul.
  • 9:13 - 9:15
    Partea rotundă,
  • 9:15 - 9:17
    nu am fi vazut-o cu adevărat în antichitate.
  • 9:17 - 9:19
    Am fi văzut partea care are opt coloane
  • 9:19 - 9:22
    pe cealaltă parte, care arată ca un templu tradițional.
  • 9:22 - 9:25
    Ne place să spunem că a fost construit ca o clădire
  • 9:25 - 9:27
    cu o surpriză înăuntru.
  • 9:27 - 9:29
    Pentru că arată ca un obișnuit
  • 9:29 - 9:30
    templu Roman sau grec.
  • 9:30 - 9:31
    dar când intri înăuntru,
  • 9:31 - 9:34
    atunci realizezi că există un rotund.
  • 9:34 - 9:35
    Vreau doar să stau o secundă
  • 9:35 - 9:38
    minunându-mă la scara acestei structuri.
  • 9:38 - 9:42
    UItați-vă la acele coloane, sunt enorme.
  • 9:42 - 9:45
    Abilitatea de a așeza bucăți de piatră atât de mari
  • 9:45 - 9:47
    este o performanță fenomenală în sine.
  • 9:47 - 9:51
    Este fenomenal și chiar mai mult decât atât când considerăm că
  • 9:51 - 9:53
    acesta este granit, și este adus din Egipt.
  • 9:53 - 9:55
    Deci a fost adus de foarte departe.
  • 9:55 - 9:57
    Această clădire care celelbrează împărații romani,
  • 9:57 - 10:00
    această clădire pe care o știm, avea statui a lui
  • 10:00 - 10:02
    Iulius Caesar si Augustus,
  • 10:02 - 10:05
    fapt pentru care noi credem ca această clădire a fost întotdeauna dedicată
  • 10:05 - 10:07
    venerării împăraților.
  • 10:07 - 10:10
    Deci acest spațiu se deschide într-un mod magic.
  • 10:10 - 10:12
    chiar o face, iar magia este chiar remarcabilă.
  • 10:12 - 10:14
    Am adus mulți vizitatori acolo,
  • 10:14 - 10:15
    și i-am întrebat
  • 10:15 - 10:17
    dacă au avut aceeași experiență pe care am avut-o și eu.
  • 10:17 - 10:19
    Dacă te oprești chiar la intrare,
  • 10:19 - 10:21
    și îți ții capul drept, mereu întreb
  • 10:21 - 10:23
    ”Ce vezi?” Și toată lumea întotdeauna este de acord.
  • 10:23 - 10:26
    Poți vedea gaura domului din vârf,
  • 10:26 - 10:27
    o numim ochi.
  • 10:27 - 10:28
    Vezi podeaua,
  • 10:28 - 10:30
    și vezi cele doua părți, stânga și dreapta.
  • 10:30 - 10:33
    Aceea e ca să realizezi că acel spațiu e cu adevărat grandios.
  • 10:33 - 10:36
    Este chiar la limita vizuală umană,
  • 10:36 - 10:38
    iar pentru mine întotdeauna va defini ce este clasicismul,
  • 10:38 - 10:42
    care este întotdeauna derivat din forma umană,
  • 10:42 - 10:44
    proporțiile și limitările ei.
  • 10:44 - 10:47
    Și prin construirea unei clădiri care
  • 10:47 - 10:52
    corespunde exact limitelor noastre vizuale, ne innobilează.
  • 10:52 - 10:54
    Ne face să ne simțim atât de fabuloși pe cât
  • 10:54 - 10:56
    ne putem simți ca oameni.
  • 10:56 - 10:57
    Nu ne reduce. Dacă era de zece ori mai mare,
  • 10:57 - 10:59
    ne-am f simțit
  • 10:59 - 11:01
    reduși la mărimea unei furnici, sau ceva.
  • 11:01 - 11:05
    Cladirea este împodobită obsesiv cu forme circulare.
  • 11:05 - 11:08
    Dar este de asemenea împodobită cu pătrate.
  • 11:08 - 11:10
    Ne uităm la podea și vedem
  • 11:10 - 11:11
    acest joc de pătrate și cercuri.
  • 11:11 - 11:13
    Și apoi bineînțeles vedem acele casete
  • 11:13 - 11:15
    care creează acest frumos simț al ritmului.
  • 11:15 - 11:17
    Absolut. Și observați că și acolo
  • 11:17 - 11:18
    simțim jocul pătratelor și cercurilor,
  • 11:18 - 11:20
    pentru că acestea sunt chenare pătrate care
  • 11:20 - 11:22
    ne oferă un dom semi circular.
  • 11:22 - 11:24
    Dar ce mi se pare interesant despre asta este
  • 11:24 - 11:25
    mai înainte de toate, faptul că este pictat.
  • 11:25 - 11:26
    Cânt mergi acolo astăzi,
  • 11:26 - 11:27
    vopseaua este complet pierdută.
  • 11:27 - 11:29
    Într-un dom al motivelor raiului.
  • 11:29 - 11:32
    Baza domului este pictată albastru.
  • 11:32 - 11:34
    Chenarele sunt subliniate în galben de parcă
  • 11:34 - 11:36
    radiază lumina soarelui,
  • 11:36 - 11:38
    și în mijloc erau probabil rozete
  • 11:38 - 11:41
    care se presupune că reprezintă sori sau stele.
  • 11:41 - 11:43
    Chiar și în antichitate știm de la un istoric
  • 11:43 - 11:45
    care a scris doar o sută de ani
  • 11:45 - 11:46
    după ce clădirea a fost construită.
  • 11:46 - 11:48
    Oamenii se întreabau, cum au construit domul?
  • 11:48 - 11:49
    CUm erau capabili să facă asta?
  • 11:49 - 11:51
    Se minunau la el chiar și în antichitate.
  • 11:51 - 11:53
    Lumina este foarte intreresantă.
  • 11:53 - 11:56
    Dacă te uiți la chenarem ai impresia că
  • 11:56 - 12:00
    știi că lumina ochilor va
  • 12:00 - 12:03
    direcționa razele soarelui în direfite chenare
  • 12:03 - 12:05
    în direfite momente ale zilei, în zile diferite ale anului.
  • 12:05 - 12:07
    Cercetări recente sugerează că
  • 12:07 - 12:09
    acea nu era cu adevărat solar
  • 12:09 - 12:12
    dar trecerea timpului juca o parte importantă
  • 12:12 - 12:14
    și jocul luminii în spațiu idica
  • 12:14 - 12:15
    trecerea timpului pe durata anului.
  • 12:15 - 12:17
    Este totuși un aliniament
  • 12:17 - 12:19
    care pare să fie intenționat
  • 12:19 - 12:23
    și aceeaa este lumina doarelui care vine prin ochi
  • 12:23 - 12:25
    la amiază pe 21 aprilie
  • 12:25 - 12:28
    când iluminează ușa principală a Pantheonului.
  • 12:28 - 12:31
    Amintiți-vă că Adrian a fost cel
  • 12:31 - 12:33
    responsabil pentru Pantheon în această fază.
  • 12:33 - 12:36
    21 Aprilie era festivalul aniversar al Romei,
  • 12:36 - 12:39
    iar interesul lui Adrian în acest festival a dus la
  • 12:39 - 12:41
    schimbarea numelui în Festivalul Romaea
  • 12:41 - 12:43
    în onoarea zeiței Roma.
  • 12:43 - 12:47
    El pare să fi aliniat clădirea în așa o manieră ca
  • 12:47 - 12:49
    să existe acest efect dramatic la amiază,
  • 12:49 - 12:50
    și ne putem doar imagina că
  • 12:50 - 12:52
    putea să existe un fel de festival aniversar
  • 12:52 - 12:54
    care decurgea in Pantheon in acea zi.
  • 12:54 - 12:56
    Acum sa mergem înapoi la forum.
  • 12:56 - 12:58
    Câteva dintre drumurile principașe care merg în oraș
  • 12:58 - 13:00
    se întâlnesc aici la forum,
  • 13:00 - 13:03
    fiind un loc de întâlnire prin care romanii
  • 13:03 - 13:05
    treceeau în zile obișnuite.
  • 13:05 - 13:07
    După cum încăperea se depărtează
  • 13:07 - 13:10
    și putem să vedem întreaga întindere a orașului,
  • 13:10 - 13:12
    chiar înțelegi cât de complexă,
  • 13:12 - 13:15
    cât de avansată era lumea antică.
  • 13:15 - 13:16
    Câte cladiri erau aici, câte credem că erau?
  • 13:16 - 13:20
    Avem două recensăminte din al patrulea secol d.Hr. care
  • 13:20 - 13:21
    sugerează că erau
  • 13:21 - 13:24
    între opt și zece mii de clădiri aici.
  • 13:24 - 13:25
    Credem că populația
  • 13:25 - 13:27
    ar fi putut să fie între un milion sau chiar două milioane de locuitori.
  • 13:27 - 13:29
    Suprafața totală era de arpoximativ
  • 13:29 - 13:31
    douăzeci și cinci de kilometri pătrați
  • 13:31 - 13:34
    deci era cel mai mare oraș din lumea vestică, în orice caz,
  • 13:34 - 13:36
    până la Londra secolului al 19-lea.
Title:
Ancient Rome
Description:

more » « less
Video Language:
English
Team:
Khan Academy
Duration:
13:47
Amara Bot edited Romanian subtitles for Ancient Rome

Romanian subtitles

Revisions