Ancient Rome

Când studiam Roma Antică,

unul dintre cele mai dificile lucruri pentru mine era să înțeleg

cum toate aceste ruine se potriveau împreună

Dar din feriire, îl avem pe Dr. Bernard Frischer

care a construit o extraordinară simulare video

care ne permite să ne mișcăm prin acest spațiu.

Dificultatea vine de regulă din două cauze.

Înainte de toate, acelel orașe antice sunt acum în ruine

deci problema pe care o avem este:

Cum să trecem de la ruine la modul în care

arăta totul în antichitate?

În al doilea rând, avem doar ruine aleatorii,

nu avem totul.

Deci chiar dacă poți realiza cum arăta Pantheonul

sau Colosseumul,

sunt la o milă depărtare una de alta în oraș.

Ce era în jur? Majoritatea dintre acestea lipsesc.

Deci vizualizarea încearcă să pună tot orașul laolaltă.

Deci să privim. Okay.

Este frumos.

Acum zburăm ușor peste oraș, peste Tibru.

Este un loc bun pentru a începe pentru ca știți,

Tibrul împarte Roma în două.

Și văd în depărtare un templu foarte mare.

Acela e Templul lui Jupiter Optimus Maximus.

Jupiter, cel mai bun și măreț,

este templul de bază al cultului roman.

Și este pe vârful Dealului Capitolin

care din cauza templului său și altele,

era considerat centrul de cult al statului

și religia statului.

DEci ce moment din istoria Romei am ales?

Acesta este, teoretic, anul 320 d.Hr.

vârful dezvoltării urbane a Romei,

mai ales în ceea ce priveste arhitectura publică

din simplul motiv că

Împăratul la acel timp era Constantin cel Mare

și la puțin timp după acest an,

a mutat capitala de la Roma

la Constantinopol.

ok, deci zburăm de-a lungul răului,

și după dealul Capitolin, vedem dealul Palatin,

un altul dintre cele șapte dealuri canonice ale Romei.

Și Palestinul este evident pentru oricine vizitează Roma.

Dacă te afli în Forum,

acesta e marele deal cu palate.

De fapt, cuvântul palat derivă de la cuvântul Palatin.

Romanii, cum timpul a trecut în istoria lor,

spuneau: ”Oriunde este îmoaratul, acolo este palatul”

sau palatinul. Deci, termenul palat a ajuns detașat

de deal fizic

și a ajuns să însemne ”locul unde locuiește conducătorul”.

Și chiar cum trecem peste

ce este Circus Maximus,

văd palatul imoerial, este imens.

A acoperit în adevăratul sens al cuvîntului tot dealul.

Trebuie să ne amintim că acesta nu era doar

locul în care locuia împăartul și familia lui,

dar era de asemenea centrul guvernului.

Vedeți vreo relație

între acest circ enorm și palat?

Ele sunt de fapt conectate

și împăratul era un adevărat ”fan” al jocurilor de circ

și putea cu ușurință să coboare în boxa imperială

din palatul său,

sau dacă chiar dorea,

putea să urmărească cursele de la circ la palat.

Deci nu vorbim de Barnum&Bailey,

ci despre evenimente sportive.

Vornim în generald de curse de care.

Gandiți-vă la Ben Hur, cele mai faimoase scene cu întreceri de care.

De asemenea, erau și vânători de animale,

erau parade, procesiuni religioase,

și procesiuni triumfale.

Deci să mergem spre orașul propriu-zis. Știm că

Roma a fost o cultură comercială care avea adevărate piețe.

Cât de multe știm totuși despre

viețile de zi cu zi ale locuitorilor?

Știm destul de multe.

Știm despre sutele de schimburi și profesii,

despre clasele sociale,

știm despre dieta lor, despre longevitatea lor.

Scriitorii au reconstruit în detaliu

ce însemna viața de zi cu zi.

Una dintre cele mai impresionante structuri

pe care le vad este un apeduct, această ”autostradă” pentru apă.

da, Romanii sunt faimoși pentru apeductele lor.

Nu ar fi putut niciodată să aibă un oraș mare

de un milion sau chiar două milioane de locuitori

pe care îl vedem, fără apeductele

care aduceau apa de la

20 sau 30 de mile depărtare din munți.

Ei au ținut acest sistem gravitațional în funcțiune

prin aducerea surselor în munți

care aduceau apa în oraș

și valea care dădeaforță apei.

Ei au fost cumva capabili să calculeze

o pantă de doar 30cm la fiecare 600m

ceea ce este remarcabil.

Nu știm cum au reșit să calculeze atât de precis

că apa continua să se miște ușor în jos pe deal

dar implacabil în jos.

Există acest tip de ambiție,

această noțiune că oamenii pot controla natura.

Nu trebuie să construiești un oraș acolo unde este deja apă,

dar putem folosi natura în avantajul nostru.

Romanii erau ingineri remarcabili.

Foloseau apa pentru băut,

evident pentru gătit și așa mai departe.

Dar totuși multe dinter apeducte

se terminau în fântâni,

sau în băi publice.

Deci această zona pare cumva detașată de

partea mai aglomerata, urbană a orașului,

și acestea sunt Băile lui Traian.

Da, acestea nu erau primele băi publice,

dar erau băi

care ofereau un desigh standard pentru băile publice.

Blocuri de clădiri de baie

în mijlocul unui fel fe grădini

delimitate de pereți.

Și vorbeam mai devreme despre modul în care

împărații puteau să asigure pentru

buna funcționare a orașului,

și acesta este un exemplu primar.

Deci acum ne mutăm la unele dintre cele mai

cunoscute monumente ale Romei antice.

Colosseumul.

Dar suntem mai degrabă într-un moment târziu alistoriei Romei.

Înainte de Colosseum, nu era aici un alt palat?

De fapt, era.

Colosseumul a fost contruit de Împăratul Vespasian,

devenit împărat în 69 d. Hr.

după sinuciderea lui Nero, un împărat foarte nepopular.

Unul dintre motivele pentru care era nepopular a fost că

după marele incendiu din 64,

în care o mare parte a orașului a fost distrusă,

el a luat peste 400 mii metri pătrați din inima orașului

și i-a transformat în proprietate privată

pentru uzul său personal si palat.

Casa de Aur a lui Nero.

Și Colosseumul era de fapt un lac acolo.

Și Vaspasian,

ca să arate că este prieten al poporului,

a umplut lacul și a construit Colosseumul peste.

Colosseumu nu a fost inițial numit așa.

Nu. Acesta e termenul care

datează doar de la începutul Evului Mediu.

Romanii îl numeau Anfiteatrul Flavian

deoarece numele de afmilie al lui Vespasian era Flavius,

deci Flavian.

Și este un Anfiteatru, sau un fek de dublu teatru,

în formă ovală.

Romanii cu siguranță nu îl numeau Colosseum,

dar numeau totuși aceasra imensă statuie Colossus.

Este o statuie a zeului Soare.

Acum ai menționat că acesta e momentul

când Constantin stăpânește Roma

și nu mutase încă capitala in Est.

Este interesant să privești acest arc,

Arcul lui Constantin,

și să realizezi că e nou-nouț.

Are numai câțiva ani,

Constantin părăsind Roma după ce l-a înfrânt pe Maxentius

la Bătălia de la Podul Milvian.

Din câte știm noi,

el niciodată nu s-a întors la Roma să-l vadă.

Deci tocmai am trecut de marginea Colosseumului

și ne uităm în jos.

Aceasta este, într-un fel, o oglindă a societății romane.

Cele mai bune locuri sunt cele mai jos,

apropiate de arenă,

și erau reservate împăratului,

oficialilor, preoților și așa mai departe.

Apoi în spatele lor erau senatorii.

În spoatele acestora, oamenii de afaceri bogați.

și în spatle lor, cei născuți liberi, cetățenii normali.

Chiar sus de tot, stăteau femeile, sclavii si străinii.

Deci ce veneau să vadă?

După cum putem vedea acum ce se întâmplă,

este un lucru important să asociem cu Colosseumul

luptele de gladiatori.

Un alt lucru care se întâmpla aici pe care

romanii îl iubeau erau vânătoarea de animale sălbatice,

Al treilea lucru este execuția criminalilor.

Deobicei în moduri foarte ”colorate”.

În moduri pe care noi le considerăm crude.

Deci să ne întoarcem la stânga spre forum.

Ce este acel enorm templu?

Este cel mai mare templu al religiei de stat.

Este templul lui Venus si Roma.

A fost construit de împăratul Adrian.

Este de fapt interesnat pentru că

este format din două temple spate în spate.

O parte este dedicată venerării zeiței,

Venus.

Aceea este cea dispre Colosseum.

Cealaltă, pentru zeița, Roma, cu fața sore forum.

Și pare să fi fost un motiv pentru asta.

Venus se uită la Colosseum

care este asociat cu distracția și jocurile.

Otium, ar spune romanii. Destindere.

Pe când Roma este o zeită mai seioasă.

Ea întâmpină forumul, care este zona de negoț,

sau afaceri și muncă.

Ok, acum ne mutăm spre forumul efectiv.

Și ne vom opri mai întâi la Basilic alui Maxentius,

ultima dintre cele mai mari clădiri civice,

construite în Roma înainte de mutarea capitalei.

Aceasta este o structură imensă

iar cuvântul basilică ne este familiar.

De multe ori numim bisericile ”basilici” acum.

Pentru romani, era o clădire publică,

folosită în general pentru curți,

creștinii au adoptat forumul clădirii

deoarece venrau în interior,

deci au adoptat o clădire preexistentă

și i-au dat o nouă însemnătate.

Acum ne mutăm în

una dintre cele mai complicate părți ale Romei,

în special când încerci să te uiți la ruine

și să înțelegi cum aceste clădiri sunt conectate între ele.

Mereu am spus că forulul este ca și zidul în Washington.

Este un mare spațiu public,

folosit pentru evenimente publice precum paradele și discursurile.

Clădirile din jurul zonei deschise sunt de asemenea publice

și sunt curți și temple.

Apoi, pe piața forumului sunt,

ca și în cazul zidului in Washington,

monumente cu rol comemorativ al

unor oameni importanți și evenimente.

Alăturat forumului,

au fost construite proprietăți private

astfel ca fiecare împărat sa îsi poată construi propriul forum

așa numitul imperial fora al împăraților.

Am parcurs un întreg cerc

și acum ne uităm din nou la Capitolin.

Zburăm peste forumul roman,

ne vom întoarce de fapt la el.

Zburăm peste dealul Capitolin,

Putem vedea templul lui Jupiter Optimus Maximus,

iar acum suntem in spate, înapoi la râu,

unde găsim o mare zonă plată a Romei

numită Campus Martius,

Câmpul lui Marte.

Era numit așa deoarece în Republica Romană

când exista o armată de cetățeni,

armata s-ar întâlni aici să se antreneze.

Acum ne-am mutat la acest minunat lac pătrat

și ne uităm la aripa

unei enorme importante clădiri, Pantheonul.

Partea rotundă,

nu am fi vazut-o cu adevărat în antichitate.

Am fi văzut partea care are opt coloane

pe cealaltă parte, care arată ca un templu tradițional.

Ne place să spunem că a fost construit ca o clădire

cu o surpriză înăuntru.

Pentru că arată ca un obișnuit

templu Roman sau grec.

dar când intri înăuntru,

atunci realizezi că există un rotund.

Vreau doar să stau o secundă

minunându-mă la scara acestei structuri.

UItați-vă la acele coloane, sunt enorme.

Abilitatea de a așeza bucăți de piatră atât de mari

este o performanță fenomenală în sine.

Este fenomenal și chiar mai mult decât atât când considerăm că

acesta este granit, și este adus din Egipt.

Deci a fost adus de foarte departe.

Această clădire care celelbrează împărații romani,

această clădire pe care o știm, avea statui a lui

Iulius Caesar si Augustus,

fapt pentru care noi credem ca această clădire a fost întotdeauna dedicată

venerării împăraților.

Deci acest spațiu se deschide într-un mod magic.

chiar o face, iar magia este chiar remarcabilă.

Am adus mulți vizitatori acolo,

și i-am întrebat

dacă au avut aceeași experiență pe care am avut-o și eu.

Dacă te oprești chiar la intrare,

și îți ții capul drept, mereu întreb

”Ce vezi?” Și toată lumea întotdeauna este de acord.

Poți vedea gaura domului din vârf,

o numim ochi.

Vezi podeaua,

și vezi cele doua părți, stânga și dreapta.

Aceea e ca să realizezi că acel spațiu e cu adevărat grandios.

Este chiar la limita vizuală umană,

iar pentru mine întotdeauna va defini ce este clasicismul,

care este întotdeauna derivat din forma umană,

proporțiile și limitările ei.

Și prin construirea unei clădiri care

corespunde exact limitelor noastre vizuale, ne innobilează.

Ne face să ne simțim atât de fabuloși pe cât

ne putem simți ca oameni.

Nu ne reduce. Dacă era de zece ori mai mare,

ne-am f simțit

reduși la mărimea unei furnici, sau ceva.

Cladirea este împodobită obsesiv cu forme circulare.

Dar este de asemenea împodobită cu pătrate.

Ne uităm la podea și vedem

acest joc de pătrate și cercuri.

Și apoi bineînțeles vedem acele casete

care creează acest frumos simț al ritmului.

Absolut. Și observați că și acolo

simțim jocul pătratelor și cercurilor,

pentru că acestea sunt chenare pătrate care

ne oferă un dom semi circular.

Dar ce mi se pare interesant despre asta este

mai înainte de toate, faptul că este pictat.

Cânt mergi acolo astăzi,

vopseaua este complet pierdută.

Într-un dom al motivelor raiului.

Baza domului este pictată albastru.

Chenarele sunt subliniate în galben de parcă

radiază lumina soarelui,

și în mijloc erau probabil rozete

care se presupune că reprezintă sori sau stele.

Chiar și în antichitate știm de la un istoric

care a scris doar o sută de ani

după ce clădirea a fost construită.

Oamenii se întreabau, cum au construit domul?

CUm erau capabili să facă asta?

Se minunau la el chiar și în antichitate.

Lumina este foarte intreresantă.

Dacă te uiți la chenarem ai impresia că

știi că lumina ochilor va

direcționa razele soarelui în direfite chenare

în direfite momente ale zilei, în zile diferite ale anului.

Cercetări recente sugerează că

acea nu era cu adevărat solar

dar trecerea timpului juca o parte importantă

și jocul luminii în spațiu idica

trecerea timpului pe durata anului.

Este totuși un aliniament

care pare să fie intenționat

și aceeaa este lumina doarelui care vine prin ochi

la amiază pe 21 aprilie

când iluminează ușa principală a Pantheonului.

Amintiți-vă că Adrian a fost cel

responsabil pentru Pantheon în această fază.

21 Aprilie era festivalul aniversar al Romei,

iar interesul lui Adrian în acest festival a dus la

schimbarea numelui în Festivalul Romaea

în onoarea zeiței Roma.

El pare să fi aliniat clădirea în așa o manieră ca

să existe acest efect dramatic la amiază,

și ne putem doar imagina că

putea să existe un fel de festival aniversar

care decurgea in Pantheon in acea zi.

Acum sa mergem înapoi la forum.

Câteva dintre drumurile principașe care merg în oraș

se întâlnesc aici la forum,

fiind un loc de întâlnire prin care romanii

treceeau în zile obișnuite.

După cum încăperea se depărtează

și putem să vedem întreaga întindere a orașului,

chiar înțelegi cât de complexă,

cât de avansată era lumea antică.

Câte cladiri erau aici, câte credem că erau?

Avem două recensăminte din al patrulea secol d.Hr. care

sugerează că erau

între opt și zece mii de clădiri aici.

Credem că populația

ar fi putut să fie între un milion sau chiar două milioane de locuitori.

Suprafața totală era de arpoximativ

douăzeci și cinci de kilometri pătrați

deci era cel mai mare oraș din lumea vestică, în orice caz,

până la Londra secolului al 19-lea.